6,049 matches
-
autoritate în domeniu, a fost ales membru într-o serie de societăți și asociații medicale: Societatea de Psihiatrie din România, Societatea Română de Gerontologie, Societatea Medicilor și Biologilor din Iași, Asociația Balint din România. Om de o discreție și modestie exemplară, bun coleg, totdeauna atent la aspectele profesionale, deseori foarte dificile, în condițiile unor clinici care implică o activitate “totală” nelipsită de riscuri, dr. Mircea Eugen Berlescu s-a dovedit un medic exemplar, fiind în aceeași măsură un valoros practician, un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
din România. Om de o discreție și modestie exemplară, bun coleg, totdeauna atent la aspectele profesionale, deseori foarte dificile, în condițiile unor clinici care implică o activitate “totală” nelipsită de riscuri, dr. Mircea Eugen Berlescu s-a dovedit un medic exemplar, fiind în aceeași măsură un valoros practician, un foarte bun organizator și un talentat om de știință. O boală necruțătoare, pe care a înfruntat-o cu demnitate și tărie filosofică, l-a răpus prematur, în ziua de 16 decembrie 2002
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
exemplare umane la care poezia s-a născut din suferința fizică și povara de a purta stigmatul ei pentru totdeauna: “Ion Boroda este un vizionar care nu poate despărți viața de poezie”. Ca om, Ion Boroda era de o modestie exemplară și de o generozitate și milostenie nemaiîntâlnite. Publicistic a debutat în ziarul județean “Drum” din Brașov (1970 cu o poezie “Drumul” și în revistele ieșene “Cronica” și “Convorbiri Literare”. A publicat în toate revistele literare ieșene precum și în “Candela Moldovei
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dificultăți inerente perioadei postbelice. Între 1929-1931 a fost farmacist șef al Depozitului de medicamente al Casei Centrale de Asigurări Sociale. Ministerul Sănătății apreciind cunoștințele și capacitatea profesională a lui Carol Konya, îl numește director al Institutului ChimicoFarmaceutic. Pe lângă o conducere exemplară, și-a dobândit merite deosebite, prin înființarea și aplicarea legii timbrului de control sanitar pe specialități străine și a legii monopolului de stat al stupefiantelor, a cărei autor a fost, aducând statului venituri de zeci de milioane anual, din care
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Leon scria: „...și-a consacrat o bună parte din timpul său liber, scriind note și articole și îngrijind de partea neglorioasă a revistei: corecturi, expediție, corespondențe. De toate obligațiile s-a achitat onorabil, însemnându-și trecerea prin viață cu manifestări exemplare. Acum evolua spre culme. Era în preajma formării sale depline, stârnind în noi cele mai legitime speranțe. Și, deodată, o răsturnare de mașină a curmat brusc toate nădejdile, împrăștiind durere în toate cercurile din care a făcut parte”. Om de înaltă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
spectrelor plăcilor triunghiulare (1964, în colaborare); Inegalități în problema spectrală referitoare la sisteme solivibrante (1968, în colaborare); Tehnica computațională în tratarea problemelor de inginerie modernă (1969, în colaborare). A fost un profesor de o mare punctualitate și de o distincție exemplară; coleg de o mare omenie și bunătate; dascăl iubit și respectat de către zeci de serii de studenți care au absolvit Institutul Politehnic Gh. Asachi din Iași. A trecut în lumea umbrelor la 30 mai 2002 și a fost înmormântat în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Ș.) CAPITOLUL 49 Conferința Națională Libertății Religioase În perioada 14 - 18 iunie 2013 a avut loc la Stupini Brașov, întâlnirea naționala a Departamentului de Relații Oficiale și Libertate Religioasă. Pastorul Nelu Burcea, cel care a organizat întâlnirea într-un mod exemplar, a avut foarte mulți invitați speciali dintre care amintesc pe: - Pastorul Teodor HuțanuPreședintele Bisericii AZȘ din România - Bert B. Beach - Vice Președinte al International Religious Liberty Association - Liviu Olteanu - Director Departamentul de Relații Oficiale și Libertate Religioasă la nivelul Diviziunii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
prostii din ăstea prin care își ascunde lipsa de competență. Sunt și oameni foarte buni, dar sunt și scursuri din astea. S. B.: Pe Stănculescu îl știați? M. M.: Da. Foarte bine. Un om de un caracter și o verticalitate exemplare. Îmi pare grozav de rău în legătură cu ceea ce a pățit. El era pe Înzestrare. S. B.: Îi vedeți cumva o culpă? M. M.: El e țapul ispășitor. Doar că nu s-a raliat cu ei. S. B.: Cu ei, cine? M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
contemporanii săi. În plus, evocarea unui lieu de memoire legat de „plebiscitul” din 1866, cel al desemnării ca principe a lui Carol I, clarifică ceva din istoricul urbei natale și nu un fapt secundar, ci un eve- niment cu caracter exemplar, cu caracter fondator. Data de 11 februarie 1866 marchează abdicarea forțată a prin- cipelui Al. I. Cuza și încredințarea puterii unei Locotenențe Domnești. Votul multiplu cu voie de la stăpânire, gest civic de care își amintește scriitorul, antrenează însă și o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fi cel dintre esență și aparență. Titlul scoate în evidență și un ecart pe care distanța inițială centru-margine o evocă, prin care orice gest de la margine încearcă să recu- pereze grandoarea gestului princeps pe care centrul îl oferă cu caracter exemplar. Însă nu este vorba numai de o imitație vană, ci de o recuperare cu accent, prin supra- impresionare, ceea ce mecanismul optic invocat pune în valoare. Să privim îndeaproape titlul acestei proze : Grand Hôtel „Victoria Română”. Titlul trimite la o serie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
despre progres ale personajelor sale. Antisemitismul este un fenomen încă latent, difuz în Europa la data când scriitorul își concepe povestirea. Caragiale nu intenționează să ilustreze în mod special un astfel de caz, dar alegerea nu rămâne străină de calitatea exemplară a personajului vizitat de angoase ancestrale. Ceea ce surprinde în cele din urmă este un mecanism subreptice al violenței care beneficiază de dis- pozitivul senzorial al lui „simț enorm și văz monstruos”. Fixarea mâinii se constituie ca un efect de imagine
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
-l configurează naratorul ca lector in fabula este cel al unui câmp de luptă, unde liderul maxim afișează un comportament eroic în măsură să producă emulație. Dilatarea evenimențialului urmează o dublă cursă. Într-o primă instanță, eroul își fixează modelul exemplar, pe Mihai Viteazul, cu care emulează. Ulterior își „construiește” soclul propriei statui prin intermediul maselor studențești exal- tate de temeritatea liderului. Apogeul îl constituie discursul și aici eroicul este catapultat primejdios în retoric, un salt mortal de la act la discurs, într-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
configurează o estetică prin refuzul alteia, un articol care prin titlu se înconjoară de aparențele modestiei : „Câteva păreri”. Caragiale apelează atât la anecdotă, cât și la exem- plul decupat din textul literar a ceea ce până la el a constituit un model exemplar, ne referim la drama roman- tică și la un scriitor care o ilustrează exponențial, Victor Hugo. Ceea ce-l deranjează pe Caragiale ține de artificia- litatea discursului și inoportunitatea digresiunii care blo- chează derularea acțiunii, diegeza. Succesiunea firească a evenimentelor este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să-mi dai însă voie să-l numesc, cu tot respectul pentru d-ta... - Cum ? - Stilul prost. - Ce ? Dar ăsta e stilul tutulor poeților celebri, ca Victor Hugo, Schiller, Lamartine, Bolintineanu...” Amicul cu care Caragiale se află într-un dialog exemplar, un „divan” estetic, îi reproșează pauperizarea conținuturilor prin eliminarea reflecției superioare asupra exemplarității acțiunilor umane menită a genera un rapel la dimensiunea grandioasă a interiorității personajelor. Același interlocutor abstract îl acuză pe dramaturg că recuperează doar carac- terul prozaic al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
punct de vedere, conținuturile devin superflue atât pentru orator, cât și pentru public care reacționează emoțional la inflamările retorului limbut. Lacrima și declamația țin de stilul sublim invocat de inter- locutorul imaginar al lui Caragiale într-un dialog cu valoare exemplară. Avem în această retorică care se bazează din plin pe afect o formă degradată a discursului romantic efuziv, grandilocvent, vizionar. De fapt acest discurs roman- tic a fost instrumentalizat politic și redus la o retorică, ceea ce interlocutorul lui Caragiale numește
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cel al penalizării conduitei improprii avem efectul similar al unei dereglări a ordinului de mărime. Adus în sfera familiei, actul violenței de stat este penalizat conform unei jurisdicții civile, a încălcării regulilor de comportament. Deplasarea este numaidecât sesizabilă, acest soț exemplar a devenit un pater familias redimen- sionat la scara întregului stat. În această calitate el re glează un scandal diplomatic, o agresiune politică ca pe un viciu de comportament și invers, recomandă măsuri radicale pentru încălcarea unei jurisdicții domestice care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
raportul său cu comedia lui Caragiale este unul definitoriu, am putea spune exemplar și pentru faptul că relevă propriul profil ca dramaturg. Altfel, el devine regizorul piesei de mare succes, O noapte furtunoasă, punere în scenă care s-a dorit exemplară atât pentru viziunea scriitorului cerchist, cât și pentru asu- marea unei estetici în ce privește gruparea. În ciuda capa- cității de a se abstrage a cerchiștilor în „cercul” lor cultural, dute-vino-ul între Cluj și Sibiu și escapadele bucureștene își pun amprenta asupra lor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ficul național este opus universalului. Scopul esențial al lui Radu Stanca a fost să „ridice” comediile lui I.L.Caragiale de la nivelul dramaturgiei naționale și al teatrului de sorginte populară la cel al dramaturgiei universale unde se află și Molière, model exemplar și termen de comparație prestigios sau cum preciza Milan Kundera cu privire la o serie de scriitori și compozitori cehi, de a-l extrage pe Caragiale din „micul context”. Și aici scriitorul operează maniheic un distinguo important : oamenii comediei cara- gia lești
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din timpul răscoalelor țărănești 2. Niciunul din- tre contextele operei nu invocă violența decât cel mult ca pe un fapt necesar dinamizării unei situații în sens dra- matic, ca intrigă într-un sens larg, dar nu și ca tensiune permanentă. Exemplară în acest sens este chiar O scrisoare pierdută, - folosesc acest exemplu pentru contextul politic pe care-l invocă - unde conflictele sunt dezamorsate, vio- lența amortizată, și chiar adversarii aparent intratabili, precum Nae Cațavencu sau Tipătescu, sunt „iertați”, con- ciliați, îmblânziți
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sensul unei figuri retorice, ci o deformare care ține de logica excesului pe care Patapievici o reclamă ca element constitutiv al bășcăliei. Ea reprezintă în termenii lui Philippe Hamon „est bien le lieu privilégié de toute caricature” , caricatura ca specie exemplară a deformării. Pentru că ne aflăm la nivelul discursului, termenul avenit în acest caz este cel de galimatias, care caracterizează un discurs confuz, încăr- cat retoric. Însă etimonul nu stilistic, cât literar al excesului pe care-l dezvoltă bășcălia aparține operei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de afaceri interesat să importe ARO de teren, speciale pentru terenurile în pantă. Am bătut palma pentru un lot de 50 de mașini, pentru a "testa piața". Am început o corespondența asiduă cu fabrica, cu Ministerul Comerțului Exterior, solicitând realizarea exemplară a contractului în vederea "cuceririi" și a altor piețe din America de Sud. Mașinile aveau termen de sosire la începutul sezonului de vânătoare. Au apărut la sfârșitul acestuia și din lotul de 50 doar 8 aveau să accepte să pornească, restul de 42
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de directori de întreprinderi, printre care și cel de la "Steagul Roșu", într-o sală mare de festivități la prezidiu au fost invitați, alături de tovarășii chinezi, tovarășii români în frunte cu ministrul. Demnitarul chinez care a deschis reuniunea a lăudat prietenia exemplară dintre cele două popoare și partide și, spre surprinderea celor prezenți, întorcându-se spre delegația română, a spus: "Și acum să vi-i prezint pe dușmanii acestei prietenii!". Bine gândit, "frate frate, dar... camioanele îs pe bani"! În perioada șederii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
înălțime ambasadorul RDG a cerut o audiență ministrului Ștefan Andrei, în cadrul căreia a prezentat o scrisoare de mulțumire a ministrului de externe al RDG, redactată în numele Guvernului, prin care se aduceau mulțumiri "tovarășului Vasile Macovei, însărcinat cu afaceri, pentru modul exemplar în care a susținut interesele RDG în Chile" (mă întreb acuma dacă după acest demers n-or fi tras "ai noștri" concluzia că sunt "agent STASI"?). În 1982, au început în MAE disponibilizările și transferurile "în interes de serviciu", o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în dimineața de 24 aprilie 1925, Albert Einstein, faimosul savant, invitat pentru un ciclu de conferințe, notând în jurnalul său: "Uruguayul e o țară mică și fericită. Nu are numai o natură frumoasă, cu climă agreabilă, ci și legi sociale exemplare, foarte liberale... Oamenii de aici mă fac să mă gândesc la elvețieni și olandezi. Modești și naturali. La naiba cu statele mari și obsesiile lor. Dacă aș putea, le-aș diviza pe toate în țări mai mici..." La 16 decembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la altitudinea mitului, transformându-le În sacru și legendă. De la o vreme aflăm din dicționare că a demitiza Înseamnă a aduce un mit la realitate. Chestiunea este de a ști despre ce realitate este vorba. Conferind unui eveniment o semnificație exemplară, făcând din el o ceremonie, sacralizându-l, aceasta este calea de a reda unui eveniment realitatea sa veritabilă. A face dintr-un lucru un mit Înseamnă a-l readuce la arhetipul său uitat. Uneori, În vise redescoperim arhetipuri ascunse În străfundurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]