14,680 matches
-
în care subiecții privesc o figură umană ce apare pe un monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze imaginea proiectată și identificată” (Smith, 1990, p. 162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
primele indicând modificări mai relevante ale FoW. Jausovec (1989, 1994; Jausovec și Bakracevic, 1995) au cules date despre FoW alături de indicatori de ordin fiziologic (de exemplu, ritmul cardiac) și de informații cu privire la capacitatea rezolvării de probleme. În unul dintre aceste experimente, s-a monitorizat ritmul cardiac al subiecților în timpul rezolvării a patru tipuri diferite de probleme. Afirmațiile FoW au fost înregistrate la fiecare 15 secunde. În vederea controlului, Jausovec și Bakracevic au condus experimentul într-o cameră antifonată, unde temperatura mediului a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
capacitatea rezolvării de probleme. În unul dintre aceste experimente, s-a monitorizat ritmul cardiac al subiecților în timpul rezolvării a patru tipuri diferite de probleme. Afirmațiile FoW au fost înregistrate la fiecare 15 secunde. În vederea controlului, Jausovec și Bakracevic au condus experimentul într-o cameră antifonată, unde temperatura mediului a fost menținută constantă pe parcursul zilei. Analizele au demonstrat o creștere constantă a ritmului cardiac în timp ce subiecții rezolvau așa-numitele probleme de interpolare (care solicită predominant gândirea convergentă) și o scădere bruscă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pacienți care au suferit comisurotomii, să vizioneze un scurt film conținând diferite mesaje ce simbolizau o pierdere sau o stare de doliu. Simbolurile erau atât vizuale (de exemplu, un leagăn gol), cât și auditiv-muzicale și filmul nu conținea cuvinte. Subiecții experimentului au vizionat filmul de patru ori. Au fost înregistrate electroencefalograme în timpul vizionărilor și date verbale și scrise culese în urma fiecărei vizionări. De exemplu, subiecții au fost rugați să consemneze patru propoziții care să descrie filmul vizionat și să răspundă la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândire creativă și stimularea senzorială. Cercetările ulterioare care au întrebuințat factori auditivi perturbatori au oferit rezultate mai puțin consistente (Kasof, în publicații periodice; Toplyn și Maguire, 1991; Voss, 1977). Martindale și Armstrong (1974) au folosit ca stimulare senzorială activarea corticală. Experimentul a presupus testarea potențialului creativ al studenților utilizați drept subiecți experimentali și efectuarea ulterioară a electroencefalogramei (EEG) în scopul înregistrării activității corticale. În prima probă standard de EEG, s-au înregistrat undele alfa. Examinatorii au informat subiecții că tonalitatea sunetului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Conceptul de sensibilitate este notabil deoarece corespunde receptivității la sugestii subliminale caracteristice persoanelor creative, după cum au descoperit Smith și Van der Meer (1994, în publicații periodice). Deși Martindale și Armstrong au atribuit reducerea controlului asupra undelor alfa în timpul probelor monotoniei experimentului, ei au recunoscut totuși posibilitatea „pierderii autentice a controlului”. Totuși, au concluzionat că subiecții creativi au uneori o capacitate de atenție superioară mediei provenită din abilitatea de manevrare a proceselor secundare. Explicația este compatibilă cu teoriile proceselor secundare (de exemplu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Eysenck, 1993; Kris, 1952; Rothenberg, 1991) și cu alte investigații ale atenției (de exemplu, Kasof, în publicații periodice; Toplyn și Maguire, 1991). Pentru a analiza mai departe legătura dintre undele alfa și creativitate, Martindale și Hasenfus (1978) au condus două experimente. Primul a implicat 12 elevi din clasa de literatură creativă care au fost solicitați să conceapă inițial un scenariu de povestire fantastică pe care să-l expună apoi în scris. S-a considerat că formularea scenariului indică faza de inspirație
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
expună apoi în scris. S-a considerat că formularea scenariului indică faza de inspirație a procesului creativ, iar expunerea lui scrisă - etapa de elaborare (pentru o analiză a teoriilor etapelor gândirii creative, vezi Runco, 1994b, și Wallas, 1926). Participanții la experiment au fost amplasați în două grupuri - creativ și noncreativ - pe baza evaluării examinatorului. Analiza comparativă a relevat că grupul creativ a activat la un nivel redus de stimulare senzorială în timpul etapei de inspirație și subiecții creativi au demonstrat o intensitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
baza evaluării examinatorului. Analiza comparativă a relevat că grupul creativ a activat la un nivel redus de stimulare senzorială în timpul etapei de inspirație și subiecții creativi au demonstrat o intensitate mai crescută a undelor decât subiecții noncreativi. În al doilea experiment, subiecții au întreprins asociații libere de cuvinte (cuvinte luate la întâmplare) în timpul etapei de inspirație. În faza de elaborare, au fost însărcinați să relateze o poveste fantastică. Cei 32 de subiecți au fost selectați dintr-un grup numeros pe baza
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
manipularea procesului de atenție prin intermediul factorilor perturbatori sonori (Kasof, în publicații periodice; Matindale și Greenough, 1973; Toplyn și Maguire, 1991). Se presupune că zgomotele perturbă în mod semnificativ atenția care la rândul ei, influențează gândirea creativă. În cadrul celui mai recent experiment întreprins în acest sens, Kasof a evaluat creativitatea cerându-le subiecților să compună o poezie într-un mediu neperturbat de stimuli sonori. Într-o altă etapă a experimentului, condițiile experimentale au fost manipulate în timp ce unii participanți ai experimentului aveau sarcina
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atenția care la rândul ei, influențează gândirea creativă. În cadrul celui mai recent experiment întreprins în acest sens, Kasof a evaluat creativitatea cerându-le subiecților să compună o poezie într-un mediu neperturbat de stimuli sonori. Într-o altă etapă a experimentului, condițiile experimentale au fost manipulate în timp ce unii participanți ai experimentului aveau sarcina să compună o altă poezie: acești subiecți au fost supuși la factori perturbatori previzibili și imprevizibili (în scopul distragerii atenției), unii dintre ei având un conținut inteligibil, alții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai recent experiment întreprins în acest sens, Kasof a evaluat creativitatea cerându-le subiecților să compună o poezie într-un mediu neperturbat de stimuli sonori. Într-o altă etapă a experimentului, condițiile experimentale au fost manipulate în timp ce unii participanți ai experimentului aveau sarcina să compună o altă poezie: acești subiecți au fost supuși la factori perturbatori previzibili și imprevizibili (în scopul distragerii atenției), unii dintre ei având un conținut inteligibil, alții neinteligibil. Grupul de control a compus a doua poezie într-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se corelează cu un nivel ridicat de originalitate și de dezvoltare a gândirii divergente (spre exemplu, Holman, Goetz și Baer, 1977; Moran și Liou, 1982; Ward, Kogan și Pankove, 1972), ceea ce ne îndreaptă spre tehnicile operaționale utilizate în cercetarea experimentală. Experimentele operaționale Dezbaterea experimentelor operaționale în cadrul unui capitol destinat creativității poate părea surprinzătoare, deoarece perspectiva operațională în ansamblu pune accent pe aspectele vizibile ale comportamentului, iar afectivitatea, atitudinile și alte procese subiective, posibile elemente constitutive ale complexului creativ, au fost deja
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un nivel ridicat de originalitate și de dezvoltare a gândirii divergente (spre exemplu, Holman, Goetz și Baer, 1977; Moran și Liou, 1982; Ward, Kogan și Pankove, 1972), ceea ce ne îndreaptă spre tehnicile operaționale utilizate în cercetarea experimentală. Experimentele operaționale Dezbaterea experimentelor operaționale în cadrul unui capitol destinat creativității poate părea surprinzătoare, deoarece perspectiva operațională în ansamblu pune accent pe aspectele vizibile ale comportamentului, iar afectivitatea, atitudinile și alte procese subiective, posibile elemente constitutive ale complexului creativ, au fost deja revizuite. Cu toate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o trăsătură a potențialului creativ (Runco, 1985). Goetz și Baer (1973) au relevat eficiența recompensei acordate copiilor preșcolari pentru construcțiile din cuburi. Variabila dependentă dată de varietatea construcțiilor din cuburi constituie, de asemenea, un potențial indicator al flexibilității. În două experimente foarte valoroase, Holman și colaboratorii săi (1977) au evaluat nivelul de generalizare și mentenanță/stabilitate a tendinței condiționate de manifestare a comportamentelor inovatoare. În primul experiment, un grup de preșcolari a avut la dispoziție un șevalet, trei tuburi de culoare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
varietatea construcțiilor din cuburi constituie, de asemenea, un potențial indicator al flexibilității. În două experimente foarte valoroase, Holman și colaboratorii săi (1977) au evaluat nivelul de generalizare și mentenanță/stabilitate a tendinței condiționate de manifestare a comportamentelor inovatoare. În primul experiment, un grup de preșcolari a avut la dispoziție un șevalet, trei tuburi de culoare și trei pensule. Toți copiii au lucrat individual, fără limită de timp. După fiecare probă de pictură, copiii au primit câte o jucărie sau un cadou
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în mediu educațional, însă recompensarea utilizării unor noi figuri nu poate duce la generalizarea rezultatelor. Fiindcă studiul lui Holman și al colaboratorilor săi a folosit numai subiecți preșcolari, concluziile și recomandările lor se limitează strict la aceste vârste. Al doilea experiment prezentat de Holman și colaboratorii săi (1977) a presupus aplicarea unor metode operaționale în construcțiile lego și desenele cu carioca și le-a permis să descopere dacă generalizarea figurilor noi utilizate de copii are loc atunci când există similarități topografice între
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din moment ce ele constituie o parte integrantă a cercetării experimentale tradiționale. Frecvența în replica studiilor de creativitate este totuși redusă în comparație cu cercetările din domeniul științelor exacte. În plus, reproducerea cercetării științelor exacte se caracterizează prin precizie; se imită procedurile utilizate în experimentele inițiale cu unicul scop al validării prin replicare. În cercetările legate de creativitate (și, după informațiile noastre, în majoritatea științelor sociale și comportamentale), cercetările-replică sunt rare. Genul de cercetare cel mai asemănător replicii constă în elaborarea experimentului original, care pornește
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
procedurile utilizate în experimentele inițiale cu unicul scop al validării prin replicare. În cercetările legate de creativitate (și, după informațiile noastre, în majoritatea științelor sociale și comportamentale), cercetările-replică sunt rare. Genul de cercetare cel mai asemănător replicii constă în elaborarea experimentului original, care pornește de la reproducerea parțială a experimentului anterior și dezvoltă demersul științific. Cauza posibilă a rarității replicilor se poate datora faptului că ele contrazic principiul originalității, dominant în cercetarea creativității (Runco, 1996). Într-un final, dacă fenomenul creativității merită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al validării prin replicare. În cercetările legate de creativitate (și, după informațiile noastre, în majoritatea științelor sociale și comportamentale), cercetările-replică sunt rare. Genul de cercetare cel mai asemănător replicii constă în elaborarea experimentului original, care pornește de la reproducerea parțială a experimentului anterior și dezvoltă demersul științific. Cauza posibilă a rarității replicilor se poate datora faptului că ele contrazic principiul originalității, dominant în cercetarea creativității (Runco, 1996). Într-un final, dacă fenomenul creativității merită să fie supus cercetării, și originalitatea deține același
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studiile experimentale. Recurgând din nou la termeni de argou, o asemenea omisiune indică un bias de eșantionare. Metode de îmbunătățire a controlului Fără îndoială, cercetătorii științelor exacte apelează la metode de control exhaustive în comparație cu cercetătorii experimentaliști ai creativității. Într-un experiment prototip în științele exacte, multe variabile cu potențial perturbator sunt menținute constante sau sunt eliminate grație mediului experimental (de laborator) sau metodei de eșantionare. În studiile de creativitate, controlul variabilelor cu efect perturbator se referă deseori, aproape în exclusivitate, la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimentală a creativității este realizat în studiile operaționale. Din acest motiv, am sugerat anterior că studiile care recurg la manipularea comportamentului inovator observabil (de exemplu, Pryor et al., 1969) reprezintă probabil, cele mai pertinente contribuții ale tradiției experimentale. Ele reprezintă experimente care au analizat comportamentul inovator și observabil și au oferit definiții obiective, statistice ale inovației, cu ajutorul designurilor experimentale tradiționale, unele cu numeroase metode de administrare și un grad ridicat de fidelitate a inferențelor sesizate. Este însă posibil să existe critici
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
caz descrise de Gruber (1988; vezi și Davis et al., în publicații periodice; Wallace și Gruber, 1989) și cu simulările computerizate (vezi Holmes, 1996). Evaluarea descoperirilor semnificative în istorie întreprinsă de Gruber (1981), de pildă, este în acord cu rezultatele experimentelor lui Weisberg și Alba (1981). De asemenea, Gruber a remarcat progrese mai curând lente decât imediate care evocă procesul uzual de învățare și de achiziție a informațiilor. În terminologia întrebuințată de Gruber (1981), insight-ul nu are loc instantaneu, ci este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimentale, deși bineînțeles că, în condiții naturale probabil că motivația intrinsecă, dar și cea extrinsecă influențează comportamentele creative (Rubenson și Runco, 1992; Runco, 1993, 1994c)7. Există și alte consecințe ale cercetărilor care implică materiale audio, video și texte scrise. Experimentele întreprinse asupra celor trei tipuri de canale informaționale au avut ca scop real informarea studiilor de televiziune și cercetările cele mai relevante au demonstrat că informațiile transmise prin intermediul suporturilor video ar putea reduce numărul alternativelor de gândire creativă și independentă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
metodelor abordate diferit. Am sugerat, de asemenea, că, în studiile experimentale de creativitate, cercetătorii ar trebui să pună mai mult accent pe studiile-replică. În acest context, majoritatea cercetărilor cvasiexperimentale pot fi considerate demersuri de explorare, confirmarea fiind rezervată mai curând experimentelor mai tradiționaliste. Se pare, astfel, că studiile experimentale de creativitate s-au centrat pe o arie considerabilă de trăsături și elemente componente ale complexului de creativitate, însă lasă încă mult loc pentru cercetări ulterioare. Note 1 Informațiile furnizate subiecților în timpul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]