3,990 matches
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Majoritatea acestor coloniști era de religie romano-catolică, dar existau
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. În secolul al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. În secolul al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
precum reiese din Pisania de la acea vreme. Biserica a fost resfințită în luna iunie 1988 de către I.P.S. Părinte Arhiepiscop Teofil Herineanul. Se spune că la construirea altarului original s-au folosit șapte feluri de lemn: brad, mesteacăn, plop, ulm, stejar, fag și paltin. La noua construcție s-au folosit doar rășinoase: molid și brad. În anul 2003 au început lucrările de renovare a sfintei biserici în interior și exterior, impuse de starea de degradare a acesteia. Astfel la exterior a fost
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
în Munții Bihorului și vânturi dominante din partea vestică. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 2 și 4°C în Vlădeasa și 8-10°C în zona depresionară a Beiușului. Parcul natural dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
astfel de caracteristici. Cultivați în laborator, bacteriofagii pot fi utilizați în tratamentul unor boli cum ar fi dizenteria, holera. În anul 1917 savantul francez F. de Herelle a descoperit virusurile ce lezează bacteriile, pe care le-a numit "bacteriofagi" sau "fagi." Forma "bacteriofagului" amintește o navă cosmică și consta din cap și coadă. Capul se compune dintr-o membrană proteică și o moleculă de acid nucleic. În coadă se află un tub cav protejat de o husă din proteine contractile. Placa
Bacteriofag () [Corola-website/Science/323674_a_325003]
-
de protecție pentru specia arboricola de castan comestibil, cunoscut sub denumirile populare de: "aghistin, găstan, gastan", etc. Rezervatia este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
pe Holmes, după ce i se propusese un salariu mărit, că va accepta slujba, iar Holmes îi sugerează domnișoarei Hunter să-i trimită o telegramă, dacă va avea nevoie de ajutor. Casa familiei Rucastle se afla în Hampshire și era denumită "Fagii de Aramă". După două săptămâni, Holmes primește un astfel de mesaj, în care era rugat să vină la Winchester și să o vadă. Domnișoara Hunter le spune una dintre cele mai rare povestiri pe care le auziseră vreodată. Domnul Rucastle
Aventura de la „Fagii de Aramă” () [Corola-website/Science/323699_a_325028]
-
Watson). Versiunea realizată de Granada TV în august 1985, cu Jeremy Brett în rolul lui Sherlock Holmes și David Burke în rolul dr. Watson, este destul de fidelă originalului, cu excepția faptului că vila unde se petrece acțiunea nu este înconjurată de fagi de aramă, domnul Rucastle menționând că aceștia s-au uscat. În acest episod joacă și actori renumiți ca Natasha Richardson (în rolul domnișoarei Hunter) și Joss Ackland (în rolul domnului Rucastle). În "Sherlock Holmes's War of the Worlds", Violet
Aventura de la „Fagii de Aramă” () [Corola-website/Science/323699_a_325028]
-
au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
și: Lacul Aluniș, Lacul Paraschiva, Lacul Mierlei, Lacul Roșu și Lacul Verde. Masivul de sare din apropierea lacului este acoperit cu un strat argilos pe care se dezvoltă o gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
naturală suprapusa sitului Natură 2000 - Frumoasă (sit de importanță comunitară), reprezintă o zona montană cu abrupturi stâncoase, căldări glaciare, morene, praguri și lacuri glaciare, vai, izvoare, doline și culmi drepte. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
de importanță comunitară), reprezintă o zona montană cu abrupturi stâncoase, căldări glaciare, morene, praguri și lacuri glaciare, vai, izvoare, doline și culmi drepte. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
praguri și lacuri glaciare, vai, izvoare, doline și culmi drepte. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]