12,214 matches
-
filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru Termenul personalism energetic semnifică atât ordinea lumii, cât și doctrina despre aceasta. C. Rădulescu-Motru reconstruiește personalismul energetic (ordinea lumii) pornind de la realitatea culturii europene. Și construiește personalismul energetic (ca doctrină) urmând modelul filosofiei personaliste. Potrivit filosofului român, personalismul 283 este atitudine teoretică și termen generic pentru toate filosofiile care fac un loc tot mai "întins" per-sonalității. Conceptul personalității are, astfel, un rol teoretic ordonator. Acest sens, mai degrabă metodologic, se regăsește și la alți autori contemporani
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității umane individuale determină în mare parte însăși concepția cosmologică a unei epoci. Problema personalității este deci sursa nu numai a psihologiei, ci și a metafizicii"284. Extensia foarte largă a definiției personalismului cu care lucrează C. Rădulescu-Motru poate cuprinde filosofii diferite din toate epocile istorice. De altminteri, aceasta este intenția autorului. El susține că și filosofii antici au lucrat cu un anume înțeles al persoanei, deși abia la stoici și îndeosebi la "scolasticii evului mediu" poate fi întâlnită o înțelegere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deci sursa nu numai a psihologiei, ci și a metafizicii"284. Extensia foarte largă a definiției personalismului cu care lucrează C. Rădulescu-Motru poate cuprinde filosofii diferite din toate epocile istorice. De altminteri, aceasta este intenția autorului. El susține că și filosofii antici au lucrat cu un anume înțeles al persoanei, deși abia la stoici și îndeosebi la "scolasticii evului mediu" poate fi întâlnită o înțelegere a personalității apropiată de modelul ei modern. Leibniz este filosoful care a influențat viitorul personalismului prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
intenția autorului. El susține că și filosofii antici au lucrat cu un anume înțeles al persoanei, deși abia la stoici și îndeosebi la "scolasticii evului mediu" poate fi întâlnită o înțelegere a personalității apropiată de modelul ei modern. Leibniz este filosoful care a influențat viitorul personalismului prin monadologia sa. Dar abia Kant îi oferă deschiderea unui model filosofic veritabil, căci el își întemeiază întregul discurs pe "ideea de personalitate". Dar filosofia kantiană, afirmă C. Rădulescu-Motru, datorită definiției formale dată personalității, va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceput diferit de "personaliști". Căci unii, deși acceptă primatul personalității, nu dau importanță felului în care trebuie ordonată viața socială, altfel spus, îi nesocotesc dimensiunea socială. Alții, dimpotrivă, accentuează determinările sociale, deși personalitatea este o structură bio-psiho-socială. De asemenea, socotește filosoful român, personalismul născut din kantianism este "revoluționar": el țintește schimbarea lumii. Numai că în interiorul lui dezvăluim un "personalism anarhic", distructiv, și un altul "social-romantic", de tranziție către "personalismul energetic", desigur, constructiv. Pentru acesta din mijloc personalismul social-romantic "persoana omenească este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spre deosebire de celelalte două anterioare care au ca obiect personalitatea grupurilor. Oricum, orice personalism este o filosofie în care conceptul central este cel de "persoană umană". Acest înțeles se apropie de cel folosit astăzi, referitor mai cu seamă la creația unor filosofi francezi, americani etc. Emmanuel Mounier, filosoful francez care îi construiește modelul ca atare, înțelege personalismul ca o filosofie din marea familie a existențialismelor, ce are ca afirmație centrală "existența persoanelor libere și creatoare". Termenul personalism a fost folosit anterior apariției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca obiect personalitatea grupurilor. Oricum, orice personalism este o filosofie în care conceptul central este cel de "persoană umană". Acest înțeles se apropie de cel folosit astăzi, referitor mai cu seamă la creația unor filosofi francezi, americani etc. Emmanuel Mounier, filosoful francez care îi construiește modelul ca atare, înțelege personalismul ca o filosofie din marea familie a existențialismelor, ce are ca afirmație centrală "existența persoanelor libere și creatoare". Termenul personalism a fost folosit anterior apariției lucrărilor lui C. Rădulescu-Motru sau Em
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îi construiește modelul ca atare, înțelege personalismul ca o filosofie din marea familie a existențialismelor, ce are ca afirmație centrală "existența persoanelor libere și creatoare". Termenul personalism a fost folosit anterior apariției lucrărilor lui C. Rădulescu-Motru sau Em. Mounier. Printre filosofii care nu doar au folosit termenul, ci au lucrat în modelul unui personalism, se află filosoful francez Charles Renouvier. III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier O discuție despre posibilele coincidențele aporetice, metodologice, general-teoretice, de formulă sau model
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are ca afirmație centrală "existența persoanelor libere și creatoare". Termenul personalism a fost folosit anterior apariției lucrărilor lui C. Rădulescu-Motru sau Em. Mounier. Printre filosofii care nu doar au folosit termenul, ci au lucrat în modelul unui personalism, se află filosoful francez Charles Renouvier. III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier O discuție despre posibilele coincidențele aporetice, metodologice, general-teoretice, de formulă sau model de filosofare etc. dintre personalism și personalismul energetic trebuie să pornească de la filosofia lui Charles Renouvier
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interesul lui Ch. Renouvier este identificarea unei atitudini care să-i înlesnească omului calea către mântuirea sufletului, C. Rădulescu-Motru urmărește procesul de naștere a per-sonalității, fiind interesat de felul în care se poate ajunge la formarea personalității energetice.286 La filosoful francez, finalismul este transcendent; Dumnezeu este cauza lumii; modelul său metafizic este pluralist. Filosoful român este adeptul "naturalismului personalității"; personalismul său este un monism. Personalitatea renouvieristă e dată de la început. Personalitatea, în sistemul personalismului energetic, rezultă ca formă finală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
către mântuirea sufletului, C. Rădulescu-Motru urmărește procesul de naștere a per-sonalității, fiind interesat de felul în care se poate ajunge la formarea personalității energetice.286 La filosoful francez, finalismul este transcendent; Dumnezeu este cauza lumii; modelul său metafizic este pluralist. Filosoful român este adeptul "naturalismului personalității"; personalismul său este un monism. Personalitatea renouvieristă e dată de la început. Personalitatea, în sistemul personalismului energetic, rezultă ca formă finală a evoluției energiei. Desigur, alte diferențe semnificative, precum și unele asemănări între operele celor doi gânditori
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scop final al existenței. De aici, desigur, multe diferențe față de filosofia kantiană și, ceea ce ne interesează mai mult în acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie personalismului renouvierist, mizând pe aspectul ei cosmologic, evident, uneori, în lucrările filosofului francez, ne este îngăduit să spunem că omul poate fi gândit, în privința locului său în lume, și în funcție de coordonatele pe care le-am observat la Kant și la Rădulescu-Motru: condiționatul natural și Absolutul (la Renouvier, ca Absolut divin, Dumnezeu), fără
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în varianta lui Charles Renouvier și a personalismului energetic este utilă reconfirmării angajamentelor ontologice ale acestuia din urmă și dezvăluirii diferențelor dintre modelele lor antropologice. Deși personalismul era, după socotința filosofului francez, "adevăratul nume care convine doctrinei desemnată până aici (până la apariția lucrării sale Personalismul n. C.) sub titlul de neocriticism"290, legătura ideilor subordonate acestui generic cu filosofia lui Kant sunt minime. Poate doar ideea perfecțiunii morale să aibă origine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce întemeiază reconstrucția filosofică propriu-zisă. Astfel, în personalismul renou-vierist regăsim cele patru concepte fundamentale proprii personalismului energetic: realitatea originară (ca instanță divină însă, nu ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea. Reconstrucția conceptuală a personalității este o întreprindere evidentă pentru ambele filosofii; de asemenea, ordinea de finalitate este acceptată de amândouă pentru a exprima sensul evoluției lumii omului (și chiar a lumii în totalitate) către personalitatea desăvârșită (personalitatea divină, pentru Renouvier, personalitatea energetică, pentru Rădulescu-Motru). Este de reținut această apropiere, împreună cu deosebirile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru depășirea ei, a societății existente la un moment dat, pentru năruirea structurilor ei anchilozate. Activismul persoanei în varianta mounieristă se apropie de cel al "persoanei energetice". De altminteri, există chiar mai multe asemănări între aceste două variante. În ambele filosofii, natura este depășită, dar nu prin abandon, ci prin reordonare și integrare în universul personal. Em. Mounier afirmă: "emergența universului personal nu oprește istoria naturii, ci o angajează în istoria omului fără a o plia în întregime"294. Iar C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istoria omului fără a o plia în întregime"294. Iar C. Rădulescu-Motru face din personalizare un proces care urmează celui natural; ambele procese (procesul "natural" și personalizarea) integrându-se în evoluția "energetică" a lumii. De asemenea, natura apare în ambele filosofii ca substrat al personalizării. Într-un fel, omul atrage după sine natura din care el provine; o aduce în propria sa structură, schimbându-i rostul. Așadar, natura nu este exterioritate pură. C. Rădulescu-Motru pune pe seama ei întreaga bogăție aptitudinală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
funcție globală a vieții personale" (Em. Mounier), sau personalitate (C. Rădulescu-Motru). Termenul "vocație" apare în amândouă filosofiile. Și chiar dacă nu găsim în personalismul lui Em. Mounier o teorie a vocației, așa cum aflăm la C. Rădulescu-Motru, totuși vocația are și la filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea către unitatea personală și exprimă locul unei persoane în "universul persoanelor". Este de luat în seamă cel puțin această asemănare sintactică. Nici unul dintre acești doi filosofi nu mizează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și la filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea către unitatea personală și exprimă locul unei persoane în "universul persoanelor". Este de luat în seamă cel puțin această asemănare sintactică. Nici unul dintre acești doi filosofi nu mizează pe o simplă ameliorare (socială, culturală etc.) a vieții personale. Amândoi angajează cosmic personalitatea. Și aici încep diferențele dintre ei. Mounier îndreaptă personalizarea către un transpersonal, către realitatea transcendentă, superioară "realității personale" prin calitatea sa de a fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu un program educațional ce are ca scop descoperirea vocațiilor și așezarea lor în împrejurări care le permit și le încurajează munca. Dar un asemenea program are angajamente ontologice; el schimbă așezarea omului în lume, asigurând evoluția energiei universale. Și filosoful francez afirmă posibilitatea omului și a societății de a se concilia doar într-o "revoluție ontologică", după cum apreciază J. M. Domenach. El afirmă, de asemenea, utilitatea educației oamenilor pentru a fi posibilă, în urmarea acestei educații, reunirea Adevărului, Binelui, Frumosului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
după cum apreciază J. M. Domenach. El afirmă, de asemenea, utilitatea educației oamenilor pentru a fi posibilă, în urmarea acestei educații, reunirea Adevărului, Binelui, Frumosului într-o "știință militantă care pornește de la viață pentru a ajunge din nou la ea"298. Filosoful francez se află mai degrabă în zona unor angajamente filosofice contradictorii: de o parte, cu sensuri teologice, de alta, "iluministe", spre deosebire de C. Rădulescu-Motru, care își întemeiază programul educațional pe o ontologie a umanului. Exprimarea persoanei explicația antropologică nu este identică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai degrabă în zona unor angajamente filosofice contradictorii: de o parte, cu sensuri teologice, de alta, "iluministe", spre deosebire de C. Rădulescu-Motru, care își întemeiază programul educațional pe o ontologie a umanului. Exprimarea persoanei explicația antropologică nu este identică la cei doi filosofi. Persoana omenească este pentru amândoi "energie de creație", dar în personalismul energetic este vorba despre creația de muncă, în personalismul mounierist, despre creația de sine întru valoare. Desigur, personalismul energetic nu este străin de ideea unei "creații de sine"; în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
există mai obiectiv"299. Deschiderea maximă va fi către Dumnezeu, transcendența totodată subiectivă și obiectivă, interioară și exterioară, în afară și înăuntru. Gândul acesta despre Dumnezeu al lui Em. Mounier pare a fi apropiat de cel al lui Augustin. (Pentru filosoful de la începuturile creștinismului, Dumnezeu reprezintă, în noi, ceea ce e mai profund decât eul nostru cel mai adânc.) Transcendența afirmată de filosoful creștin contemporan este lăuntrică, dar, totodată, ea este și "în afară". Cum ar putea fi altfel, atâta vreme cât, ieșind din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înăuntru. Gândul acesta despre Dumnezeu al lui Em. Mounier pare a fi apropiat de cel al lui Augustin. (Pentru filosoful de la începuturile creștinismului, Dumnezeu reprezintă, în noi, ceea ce e mai profund decât eul nostru cel mai adânc.) Transcendența afirmată de filosoful creștin contemporan este lăuntrică, dar, totodată, ea este și "în afară". Cum ar putea fi altfel, atâta vreme cât, ieșind din sine întru comunitatea persoanelor, persoana se reface pe sine, ca în-sine? Acest personalism pare a fi fatalist, dar omul nu se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
model fatalist. C. Rădulescu-Motru concepe libertatea ca formă a muncii, ca activitate a personalității. Constrânsă, munca nu poate fi creatoare; dimpotrivă, munca liberă a vocațiilor aduce și impune noul în tehnica muncii și, în ultimă instanță, în cultură. Nici la filosoful român libertatea nu apare ca o lipsă totală a constrângerii, ci ca spațiu de joc în condiții date. Libertatea absolută, fără condiții, nu îi ajută omului: acesta are nevoie de o "libertate sub limite". De asemenea, libertatea, deși își sporește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Em. Mounier: nu ca putere împotriva naturii, ci ca fapt de legătură a omului cu lumea în totalitatea sa, deși "viața personală începe odată cu capacitatea de a rupe contactul cu mediul"301. Este posibilă o asemenea viziune la acești doi filosofi personaliști (C. Rădulescu-Motru și Em. Mounier), pentru că libertatea și omul nu sunt privite în sine, ci numai prin rostul lor în ordinea lumii. Viziunea aceasta "ecumenică", sub raport cosmologic, nu poate pune omul în dezacord cu alți constituenți ai lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]