3,816 matches
-
à l'enfant devenu adulte, acteur du monde. Approche écologique et pensée de la complexité à partir d'une pratique éducative de plein air: vers une philosophie de l'homme relié, teză de doctorat în științele educației, Universitatea Paris 8, 2007. * Florentina Dascălu, Experiența microfizică și filosofia lui Ștefan Lupașcu, lucrare de licență în filosofie, sub conducerea lui Victor Voicu, Facultatea de istorie, filosofie și teologie, Universitatea "Dunărea de Jos", Galați, 2008. * Olivier Penelaud, L'opportunisme cogni-tif. De la conduite automobile à la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
CULTURĂ IAȘI Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ZUB, ALEXANDRU Chemarea istoriei : un an de răspântie în România postcomunistă / Alexandru Zub. ed. a 2a Iași : Junimea, 2015 index ISBN 978973-37-1842-0 821.135.1-92 Redactori: Cornelia Apetroaie, Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410427 e-mail: edjunimea@gmail.com junimeais@yahoo.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
latin, înțelegând prin aceasta un fel de a structura realitatea pentru a o face comprehensibilă. Sub acest unghi, el revendica pentru latinitate pe Virgil și Cicero, nu însă și pe Apuleius; pe Thomas d'Aquino, nu și pe neoplatinicienii Renașterii florentine; pe Kant, nu însă și pe Spinoza. O geografie a latinității se configurează complexă, cu frontiere de tot felul în timp și spațiu, cu o subtilă distincție operată între ceea ce Eco numește "ordinea lucrurilor și ordinea limbajului". Explorări în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sau anglo-saxonă. În Europa estică, ea seamănă mai mult cu originalul, fiind pictată cu părul negru și uneori cu tenul mai închis la culoare. Tinerețea rămâne însă o constantă a tuturor reprezentărilor iconografice, indiferent de perioadă 117. Madonna Lactans (artă florentină, sec. XV) Fecioara Maria și fecioarele-martir, ca paradigme ale feminității, erau personaje populare în cultura medievală vestică târzie. Reprezentările lor apăreau pe vitralii, picturi și sculpturi pentru oamenii de rând și pe manuscrise înluminate ori colecții hagiografice pentru aristocrație. Cultul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
p. 7. 115 Ibid., p. 10. 116 Ibid., p. 7. 117 Vezi Beryl Schlossman, Objects of Desire (The Madonnas of Modernism), Ithaca și Londra, Cornell University Press, 1999, și Megan Holmes, ,,Disrobing the Virgin: the Madonna Lactans in Fifteenth Century Florentine Art", în Picturing Women in Renaissance and Baroque Italy, Gerladine A. Johnson și Sara F. Matthews Grieco (ed)., Cambridge, Cambridge University Press, 1997, pp. 167-195, pentru o descriere și o analiză interesante ale Fecioarei Maria, incluzând reproduceri după icoane în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
the Training of Young Women in Late Medieval England", în Katherine Lewis, Noël James Menuge și Kim M. Philips (ed.), op. cit., p. 26. 140 Ibid., p. 28. 141 Vezi Megan Holmes, ,,Disrobing the Virgin: The Madonna Lactans in Fifteenth Century Florentine Art", în Geraldine A. Johnson și Sara F. Matthews Grieco (ed.), op.cit., pp. 167-195, în care aceasta discută reprezentări ale Madonnei Lactans de Lorenzo Monaco (c. 1420), Carlo de Camerino (c. 1380) și Masolino da Panicale (c. 1425). 142 Vezi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
linia se transformă într-un punct, într-un nimic infinitezimal fără lungime, fără lățime și fără înălțime. Un punct este un obiect zerodimensional. În anul 1425, Brunelleschi a pus un asemenea punct în centrul reproducerii grafice a unei renumite clădiri florentine, Baptisteriul. Această formă geometrică cu zero dimensiuni, punctul de fugă, este o mărime infinitezimală, ce reprezintă un obiect aflat pe pânză, la o distanță infinită față de privitor (Figura 18). Pe măsură ce se retrag înspre fundal, obiectele se apropie din ce în ce mai mult de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ultimul fanariot la ultimul Caragiale Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României LAVRIC, DUMITRU De la "ultimul fanariot" la "ultimul Caragiale" / Dumitru Lavric. Iași : Junimea, 2015 Conține bibliografie ISBN 97897337-1886-4 821.135.1-4 Redactor: Simona MODREANU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Culegere computerizată: Mircea OPREA Corectura: Laurențiu LAVRIC Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu) (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232-410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
adevăr în toate acestea 21. Dacă adăugăm acestui portret complex și cele câteva tușe care nu se lasă modelate (confuziile destul de frecvente care se fac între modernism și Art Deco, acesta din urmă destul de consistent prezent în epocă; arhitectura "maură/ florentină" ca fenomen atipic, de succes), avem reprezentarea caleidoscopică a unor orașe care se străduiau, mai cu seamă în vechiul regat, să părăsească starea de târg spre a și-o însuși pe aceea de metropolă (occidentală). într-un stat care se
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
fost remarcat de către criticii literari în numeroase ocazii. „Nimic nu este mai șocant în Decameron decât rafinamentul ramei folosite, care contrastează cu asprimea, vulgaritatea sau licențiozitatea unor imagini pe care le inserează.”135 Brigata se dovedește „o paradigmă pentru burghezia florentină a secolului al XIV-lea. Cei care rostesc povestirile (novellieri) reflecă prețuirea pe care florentinii o dădeau umorului verbal și inteligenței practice, și mai presus de aceasta, 134 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 50. (trad. n.) 135 John Addington Symonds
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cauzate de plecarea Criseidei. Opera are rolul de a-i alina propria durere legată de plecarea iubitei sale. Găsim convenționalul topos al învinuirii proprii: autorul a scris această lucrare în rime simple (folosind forma versului popular narativ, ottava), în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem, p. 30. 256 care evenimentele se desfășoară reprezintă tot o caracteristică a genului oral. În numai două strofe, tatăl Criseidei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
A-TEMPORAL: SĂRBĂTOAREA 259 III.3.2. ORDINEA COSMICĂ: "PASĂREA", "ȘARPELE" 263 CONCLUZII GENERALE 308 BIBLIOGRAFIE 310 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 R. Grandsaignes d`Hauterive, Dictionnaire des racines des langues européennes grec, latin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al XIV-lea își asigură din nou un loc central în panteonul artelor, deoarece la curtea sa ia naștere opera franceză și, mai cu seama, orchestra. Lully, pe numele său adevărat Giovanni Battista di Lulli provine dintr-o familie modestă florentină. Adus la Paris în 1646 de către Roger de Lorraine, cavaler de Guise, a intrat în serviciile Marii Domnișoare. La curtea din Tuileries și-a desăvârșit arta muzicală. În 1653 este numit la curtea regelui cu funcția de compositeur de la musique
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la concursul din 27 martie 1913 pentru ocuparea scaunului de institutor în Consiliul general, unde „domnul Gh. Ionescu Tutoveanu, conservator, a obținut 16 voturi, nefiind ales.” * „... Îmi place sufletul lui și‐mi place înfățișarea care i‐l cuprinde, figura lui florentină, gulerul lui al b, sticlos, frânt pe o cravată nouă, meticuloasa lui acuratețe de floare. Îmi place sunetul vocii, în care‐ i bate inima, ochiul lui cinstit, lumina de statuie de parc a fizionomiei. Parcă ar avea o pelerină lungă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 Tiberiu Brăilean, Sisteme economice, 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) ANDREU SOLÉ (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 2000 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Andreu Solé Creatori De lumi Posibilele și imposibilele noastre Traducere din limba franceză de Cristina Hermeziu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 În ordinea apariției pe scenă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987 Klinkenberg, Jean-Marie, Inițiere în semiotica generală, Institutul European, Iași, 2004 Lamiquiz, Vidal, Lingüística española, Publicaciónes de la Universidad de Sevilla, Sevilla, 1975 Landar, Herbert, Language and Culture, Oxford University Press, Oxford, 1966 Leucuția, Florentina, Limbajul și sentimentul ființei în opera lui Constantin Noica, Teză de doctorat, Timișoara, 2000 Lukács, Georg, Ontologia existenței sociale, Editura Politică, București, 1975 Lyons, John, Introducere în lingvistica teoretică, Editura Științifică, București, 1996 Lyons, John, Semantics, Cambridge University Press, Cambridge
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
283, 290, 296, 297, 306, 316, 335 Kierkegaard, Søren Aabye 314 Klinkenberg, Jean-Marie 84 Lamiquiz, Vidal 35 Landar, Herbert 234 Laurian, August Treboniu 297 Lazăr, Gheorghe 297, 354 Leibniz, Gottfried Wilhelm 103, 104, 277, 358 Lessing, Gotthold Ephraim 82 Leucuția, Florentina 357 Lukács, Georg 195, 226, 261 Lyons, John 166, 254 Maiorescu, Titu 191, 239, 311, 354 de Malebranche, Nicolas 277, 283, 356 Malmberg, Bertil 161 Marty, Antoine 250 Matoré, Georges 237 de Mauro, Tulio 250 Meillet, Antoine 35, 184, 185
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p. 29-39) și de Emilia Guliciuc, Constantin Noica sau revolta întru spirit și Aporiile gîndirii nicasiene, ambele apărute în 1999, la Editura Didactică și Pedagogică din București. De o deosebită probitate în tratarea temei este teza de doctorat realizată de Florentina Leucuția, Limbajul și sentimentul ființei în opera lui Constantin Noica, Timișoara, 2000. 401 Vezi Constantin Noica, Devenirea întru ființă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 402 Vezi, de exemplu, Constantin Noica, Povestiri despre om. După o carte a lui Hegel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mondială după 1945, ed. a VII-a, CEU, 2000. CASTELLAN, George, Histoire des Balkans (XIVe XXe siecles), Fayard, Paris, 1991. CASTELOT, André, Napoleon, vol.1-2, Ed. Politică, București, 1970. CĂNĂNĂU, Iulian, O istorie documentară a SUA, Editura Agatha, 2003. CĂZAN, Florentina, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, Ed. Academiei Române, București, 1990. CHURCHILL, W., Triumph and Tragedy, Boston, 1953. CIACHIR, Nicolae, BERCAN, Gh., Diplomația europeană în epoca modernă, București, 1984. CIACHIR, Nicolae, Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei în Epoca
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Mary Fulbrook, op. cit., p. 37. 161 Ch. Bémont, G. Monod, op. cit., p. 391. 162 J. Streisand, op. cit., p. 50. 163 Th. Nägler, op. cit., pp. 27-29. 164 J. Streisand, op. cit., pp. 50-51. Ch. Bémont, G. Monod, op. cit., p. 391. 165 Apud Florentina Căzan, op. cit., pp. 26-27. 166 Ibidem, p. 26. 167 Conform cunoscutei sintagme germane "aerul orașului te face liber". J. Le Goff, Omul medieval, p. 133. 168 J. Streisand, op. cit., p. 60. 169 Ibidem, p. 61. 170 Ibidem, pp. 71-77. 171
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Căzan, op. cit., pp. 26-27. 166 Ibidem, p. 26. 167 Conform cunoscutei sintagme germane "aerul orașului te face liber". J. Le Goff, Omul medieval, p. 133. 168 J. Streisand, op. cit., p. 60. 169 Ibidem, p. 61. 170 Ibidem, pp. 71-77. 171 Florentina Căzan, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, București, 1990, p. 16; asupra nașterii ideii de cruciadă: ibidem, pp. 54-57. 172 C. Ittu, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nașterii ideii de cruciadă: ibidem, pp. 54-57. 172 C. Ittu, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric al II-lea (1100-1324), Sibiu, 2000, pp. 3-4. 173 Istoria diplomației, I, pp. 134-136. 174 Florentina Căzan, op. cit., p. 17. H. Schulze, op. cit., p. 18. 175 Ibidem, p. 19. 176 Ibidem, pp. 18-19. 177 Th. Nägler, op. cit., pp. 34-35. 178 C. Ittu, op. cit., p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Căzan, op. cit., p. 17. H. Schulze, op. cit., p. 18. 175 Ibidem, p. 19. 176 Ibidem, pp. 18-19. 177 Th. Nägler, op. cit., pp. 34-35. 178 C. Ittu, op. cit., p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud Florentina Căzan, op. cit., p. 60; a se vedea și C. Ittu, op. cit., p. 58. 181 Florentina Căzan, op. cit., pp. 58-59. 182 Th. Nägler, op. cit., p. 35. 183 Florentina Căzan, op. cit., p. 76. 184 Ibidem, pp. 88-89. 185 C. Ittu, op. cit., pp.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pp. 18-19. 177 Th. Nägler, op. cit., pp. 34-35. 178 C. Ittu, op. cit., p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud Florentina Căzan, op. cit., p. 60; a se vedea și C. Ittu, op. cit., p. 58. 181 Florentina Căzan, op. cit., pp. 58-59. 182 Th. Nägler, op. cit., p. 35. 183 Florentina Căzan, op. cit., p. 76. 184 Ibidem, pp. 88-89. 185 C. Ittu, op. cit., pp. 74-75. 186 Excomunicat de papa Grigore al IX-lea; a se vedea Florentina Căzan, op. cit
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard von Urach, Historia Hierosolymitanum, apud Florentina Căzan, op. cit., p. 60; a se vedea și C. Ittu, op. cit., p. 58. 181 Florentina Căzan, op. cit., pp. 58-59. 182 Th. Nägler, op. cit., p. 35. 183 Florentina Căzan, op. cit., p. 76. 184 Ibidem, pp. 88-89. 185 C. Ittu, op. cit., pp. 74-75. 186 Excomunicat de papa Grigore al IX-lea; a se vedea Florentina Căzan, op. cit., p. 117. 187 Gh. Bichicean, Istorie europeană, p. 15. 188 A se
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]