5,879 matches
-
Nastratin Hogea la Isarlîk, Domnișoara Hus, Cîntec de rușine)" (Ion Barbu). Tot ciclul balcanic (care cumulează versurile din poemele enumerate), sondagii... în structura nevăzută a existenței, e calea prin care poetul se desolidarizează de literatura de pitoresc și de pastișul folcloric, care făceau legea în literatura noastră la acel moment. Perioada expresionistă enumerată de Aderca, poetul o vede mai degrabă o incursiune în sfînta rază a Alexandriei: "Tema transcendentă din Jazzband pentru nunțile necesare (în ciclul Uvedenrode din Joc secund își
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Tînărul practicant, în virtutea iuțelii cîștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născînde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremusat (dacă e constructivist) ori bețivana sîrbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trîndăvesc tot mai late în pajiștele unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scîrțîie de coviltirele prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care a dat-o prietenului Alecsandri spre înmănunchere, alături de alte juvaieruri folclorice, și spre publicare. Deși nu se află printre semnatarii proclamației întocmite după întrunirea de la Hotelul Petersburg din Iași și lansată la 28 martie 1848, Alecu Russo a participat la mișcarea revoluționară din Moldova. După evenimentele din 1848, Alecu Russo pleacă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
metric indo-european; *47 iar Roman Jakobson a dovedit că poezia epică iugoslavă se apropie foarte mult de acest model antic care îmbină un vere silabic cu o finală cantitativă ciudat de rigidă. *48 Se pot distinge diferite tipuri de vers folcloric și se poate reconstitui istoria fiecărui tip în parte. Se cuvine să se facă o deosebire categorică între recitativul epic și versul "melodic" folosit în Lirică, în toate limbile, versul epic pare să fie mult mai conservator, în timp ce versul liric
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
o elevă a Liceului Teoretic „Miron Costin" care vrea să-și reprezinte liceul prin cântec. Îmi place foarte mult să cânt, încă de la treipatru ani. Îmi place să ascult orice gen de muzică, dar mai mult îmi sunt dragi piesele folclorice, mai ales din zona noastră, a Moldovei. Am participat la multe concursuri județene și interjudețene, unde am obținut numai premii întâi. Am cântat și la spectacole, cu diferite ocazii. Mă bucur că am avut prilejul să cant pe scenă alături de
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
a micului oraș din provincie este incontestabilă; lui i se datorează, în parte, transformarea gimnaziului în liceu, construirea internatului pentru fiii de țărani, a liceului de fete, crearea sălii de teatru, a societății literare "Gheorghe Asachi", dar și transmiterea creațiilor folclorice prin intermediul revistei menționate. O frumoasă evocare îi va face ani mai târziu unul din foștii elevi, scriitorul Sașa Pană: "...mai totdeauna cu o geantă plină de hârțoage în mâna stângă (cu dreapta binecuvânta; sătenii i-o sărutau). De unde era să
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se impune în planul localismului creator prin Tudor Pamfile, Revistă de limbă, literatură și artă literară (1923-1928), condusă de Dumitru Furtună. Publicația este poate cea mai fertilă tribună de valorificare a creației populare din zonă, articolele abordând în exclusivitate texte folclorice, multe inedite, aspecte biografice ale unor folcloriști precum S. T. Kirileanu, I. Creangă, A. Russo, un loc aparte fiind rezervat vieții și creației lui Tudor Pamfile. Numerele 5-8 din 1926 se tipăresc cu prilejul ridicării unui bust la Tecuci în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sau Glasul Bucovinei. Mișcarea literară regională îngloba astfel și celălalt centru cultural al Bucovinei, iar revista se autointitula "cea mai LIBERĂ și cea mai desinteresată tribună din republica literelor române". De această dată însă, programul revistei promova în special creația folclorică, înfierând "mistificarea" inerentă literaturii moderne - o literatură ce alimenta "cultul orgoliului", "autoidolatrie" și "reclamagism"38. Tradiționalismul de factură sămănătoristă răspundea într-o anumită măsură principiilor localismului creator formulate câțiva ani mai târziu de Alexandru Dima, deși creațiile populare erau culese
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ilie Anisescu (1904-1999), preot, publicist, folclorist, absolvent al seminarului din Dorohoi și al Facultății de Teologie din Cernăuți, vicepreședinte al Asociației preoților din județul Baia, este colaborator la Biblioteca bunului creștin, Înmuguriri, Mitropolia Moldovei și Sucevei și autor de culegeri folclorice și monografii de biserici. 2. Afia Apetroai (1904-1980), învățător în județul Baia, culege și publică folclor în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător, dirijează Societatea corală Doina din Dolhasca, organizează un teatru de amatori și întocmește în manuscris monografia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tribuna și contribuie, în 1923, la apariția revistei Voința. Redactează și conduce ziarul Dreptatea 1920-1922. 60. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist, cu studii la Cernăuți și Roma, profesor la Liceul din Câmpulung Moldovenesc, publică studii de filologie română și romanică, geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
obiceiuri de nunți, înmormântări etc. În ultima parte a lucrări am inclus informații despre limba moldovenilor. REPORTER: S-a spus că această lucrare prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. DIMITRIE CANTEMIR: Așa este, cred că sunt primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. REPORTER: Să nu uităm să reamintim telespectatorilor noștri faptul că tot dvs ați elaborat prima hartă a Moldovei. DIMITRIE CANTEMIR
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanulroman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. X "Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în " Nicolae Manolescu." Unui biet tăietor de lemne, care stătea în pragul casei sale, i se înfățișează într-o zi o fată
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
treptat stopate. Granița de pe Prut a devenit una de netrecut. A avut loc și interzicerea folosirii unor cuvinte nemoldovenești, a unor forme ortografice „românești”, eliminarea din operele clasicilor a etnonimului „român”, a glotonimului „limba română”, interzicerea unor lucrări sau pasaje folclorice ce păreau de sorginte muntenească. Cu toate acestea, constituirea unei națiuni moldovenești indubitabile nu a reușit. Eugen Coșeriu găsea câteva cauze ale eșecului încercării creării unei limbi moldovenești culte pe baza limbajului popular local basarabean sau transnistrean: încercarea de a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
revin activ și zgomotos la suprafață de tot felul de congrese, asociații și cenacle festiviste, pe stil vechi, ca să ne exprimăm astfel. Modelul arhetipic este și rămâne Cântarea României. Imbatabilă încă, în felul său, deoarece corespunde din plin mentalității ruralist folclorice dominante. Plus seducția irezistibilă a țuicii și mititeilor tradiționali. Marele embleme naționale, cartea noastră de vizită externă... Mulți veleitari obscuri confiscă și organizează pretinse congrese ale Românilor de pretutindeni, idee bună în sine, dar degradată iremediabil prin festivism și exhibiționism
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ex. Ethnologie française nr. 3/1995), balcanistică, folcloristică etc. încercăm o mare dezamăgire. înseamnă că aceasta este imaginea predominantă în Occident, în comunitatea științifică internațională. La care se mai adaugă, bineînțeles, Dracula, cimitirul vesel de la Săpânța și alte kitsch-uri folclorice. Problema, pusă cu acuitate și între cele două războaie, rămâne foarte actuală și azi. Prezența unor importante caracteristici rurale este semnalată critic și de diferiți observatori actuali (recent Stelian Tănase). Deoarece de aici provin o serie de obstacole capitale: izolaționismul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
adaugă și alte fenomene negative. Din dorința de a le cultiva, în spirit festivist și de un populism ieftin, de operetă politică, gen Cântarea României, se ajunge la falsificarea, mai totdeauna grosolană, a folclorului autentic. De unde o invazie de kitsch folcloric, de un prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o simplă... poveste. De expediat ironic, printr-o butadă, care la origine nici n-a fost de altfel butadă. Un fond ancestral, după unii trac, după alții o prelungire (sau și una și alta) a nu mai puțin străvechiului reflex folcloric al cântatului din frunză, al poetului nativ, tolănit contemplativ la umbră, lângă o turmă de mioare. El ar fi specific unui popor, la origine, pastoral. O explicație posibilă a predilecției congenitale, spontane, pentru o formă de expresie curent denumită lirică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la concluzia (pe care o împărtășim integral): Consider că misiunea istorică a «românitățiiă metafizice omogene, agresive și izolaționiste s-a împlinit 26. S-a făcut chiar exces de speculații pe tema o viziune românească a lumii (doar pe baze exclusiv folclorice, ca și cum cultura noastră cultă, citadină etc. n ar fi și ea românească), sentimentul românesc al ființei etc. etc. De ce, atunci în definitiv, n-ar exista și un sentiment paraguayan al ființei, vorba lui E.M. Cioran? Ca și al insulelor Azore
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
două atracții simultane ale lui Ștefan Viziru, după cum indică numele femeilor iubite: Ioana, nume ce trimite la sărbătoarea creștină a lui Ioan Botezătorul și Ileana care se referă la personajul de basm, Ileana Cosânzeana (Sancta Diana/Sânziana) a cărei sărbătoare folclorică este tot în 24 iunie 18. Acestea reprezintă "instinctul vieții" (Ioana) și "instinctul morții" (Ileana), "aplecarea secretă spre autodistrugere" a lui Ștefan, "tentația Thanatos-ului"19. La rândul său, eroul romanului, Ștefan (gr. stephanos = coroană) este și numele primului sfânt martir
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dintre Ieronim și Euthanasius (din Cezara) pe de o parte, și Ieronim Thanase (din Nouăsprezece trandafiri) pe de altă parte", dovedește "sensuri care ar merita să fie supuse unei mai ample reverii hermeneutice"21. Sorin Alexandrescu aduce sugestii cu privire la substructura folclorică a numelui Brânduș din Fata căpitanului, iar I.P. Culianu interpretează nuvela Un om mare, prin prisma numele personajului, Cucoaneș, considerând-o o alegorie (Matei Călinescu care respinge această teză, descifrează acest nume ca fiind unul generic cu conotații aristocratice de ordin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
3. Înțelegând de la început termenul "științific" aplicat studiilor și cercetărilor sale de istoria științelor ca fiind "mai degrabă filosofic", fiind interesat de "valoarea metafizică" și nu de "descoperirea științifică" și considerând a nu fi redactat o singură lucrare etnografică sau folclorică "pur științifică", Eliade se plasează într-o "lume a miturilor și simbolurilor care trebuia cunoscută și înțeleasă, pentru a putea înțelege situația omului în Cosmos"4. Autorul își include lucrările domeniului filosofiei și nu erudiției pur științifice, și explică prin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
insensibil, sau, mai exact, irecognoscibil sub fervoarea blândă și cumpătata serenitate care caracterizează toate modurile românești de a fi în lume"9; trimiterea este, după cum afirmă Matei Călinescu, la personajul de basm Ileana Cosânzeana, pe care o relaționează cu sărbătoarea folclorică a Sânzienelor, în derivare etimologică Sancta Diana 10. Numele este recurent în proza scriitorului, iar etimologia lui l-a interesat, se pare, pe savant, de vreme o analizează în volumul al treilea din Istoria sa: numele zeiței Diana a devenit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numele personajelor se hierofanizează, "își evocă originea". 4.3. Domnișoara Christina sau blestemul imitației Dacă ai bănui ce blestem mă apasă... Dragostea cu un muritor 105. În Memorii, Eliade mărturisea că scrisese acest roman fără să fie interesat de tema folclorică sau de motivul romantic al strigoiului, gen Lenore; ceea ce îl fascinase era "drama tristă și fără ieșire a mortului tânăr care nu se poate desprinde de pământ", și care crede în putința comunicării cu ceilalți sperând că poate iubi și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din Breaza se lasă bătut de adversarul său, Valentin, fiul căpitanului, la fiecare meci de box, și apoi plătit de către căpitan. Băiatul cu nume neobișnuit care, după cum se exprimă pedant Agripina, trăiește în folclor, are existență nedesprinsă încă de fabulosul folcloric. El povestește cum motanul său, Vasile, scoate rufele din cazan și calcă pe jăratic; are deci, acces la înțelegerea mitică a lumii. Numele protagonistului este și un sinonim al substantivului "mucenic", "sfințișor", a căror sărbătoare este celebrată în calendarul popular
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
eu am să ajung o dată foarte mare, mai mare ca Alexandru Machedon. Am să stăpânesc într-o zi lumea toată"245) este redevabilă cultului popular pentru Alexandrie și eroul ei. Existența succesivă în lumi imaginate datorită "intuiției suprafirești" și "substructurii folclorice" (copilul găsit, născut din vegetale sau copilul din flori cu ascensiune miraculoasă, ideea selecției suprafirești - copilul este un ales, instrumentul voinței divine) duc la ideea unui bovarism folcloric, opus bovarismului livresc pe care îl trăiește locvacea, fantezista Agripină 246. Dacă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]