23,954 matches
-
Delegația Națională, după care a urmat avizarea, de către instituțiile implicate, a Memorandumului de prezentare în Guvern a proiectului Documentului de informații suplimentare al României pentru Capitolul 3 - Libera circulație a serviciilor (19 24 iulie), aprobarea sa și a dosarului de fundamentare de către Guvernul României (31 iulie) și transmiterea către Consiliul UE (7 august 2002). * Documentul de informații suplimentare a fost înregistrat în cadrul Conferinței de Aderare România-UE, în data de 10 septembrie 2002 (CONF-RO 45/02). Imediat după aceea, la 16 ianuarie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sănătății în muncă, precum și elaborarea unui Plan Național de Îmbunătățire a Condițiilor de Muncă din sectorul sanitar (2003); * Dialogul social au fost adoptate măsuri pentru: * consolidarea statutului Consiliului Economic și Social; * promovarea dialogului social bipartit (patronate-sindicate); * crearea parteneriatului social în fundamentarea politicii de stabilire a salariului minim pe baza coșului minim de consum; * elaborarea, în parteneriat, a Planului Național de Dezvoltare. * Sănătatea publică a fost acordată atenție acțiunilor de întărire a capacității instituționale de implementare a acquis-ului comunitar în domeniul bolilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de la 40 GWh/an la 20 GWh/an. Stabilirea prețurilor și tarifelor reglementate la energia electrică se realiza de către ANRE, pe baza unor proceduri transparente, publicate în ,,Monitorul Oficial", care permitea ca, în cazul unor modificări substanțiale ale elementelor de fundamentare a prețurilor, agenții economici din sector și consumatorii să poată veni cu opinii și propuneri. Pentru eliminarea creanțelor în sectorul energetic, a continuat aplicarea programului Ministerului Economiei și Comerțului, care se bazează pe două instrumente principale, și anume: întreruperea furnizării
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
an, la 3 milioane m.c./an. Stabilirea prețurilor și a tarifelor reglementate la gaze naturale se realiza de către ANRGN, pe baza unor proceduri transparente, publicate în ,,Monitorul Oficial", care permiteau ca, în cazul unor modificări substanțiale ale elementelor de fundamentare a prețurilor, agenții economici din sector să solicite modificarea acestora. Măsurile adoptate pentru eliminarea creanțelor în sectorul energetic au fost aplicate și în sectorul gazelor naturale. Pe piața gazelor naturale din România au apărut noi companii, astfel încât, în sectorul gazelor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
național, respectiv Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Consiliul de Standarde Ocupaționale și Evaluare (COSA). Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților era o structură tripartită, cu rol consultativ în fundamentarea politicilor și strategiilor în domeniul formării profesionale a adulților și în avizarea actelor normative privinid formarea profesională a adulților. În anul 2001, CNFPA și-a dezvoltat capacitatea instituțională, îndeplinindu-și atribuțiile conform Legii nr. 132/1999, prin elaborarea de studii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
elaborarea de studii privind sistemele de formare profesională a adulților în România și din alte țări europene, avizarea actelor normative în domeniul formării, cooperarea cu instituții de profil din țară și din străinătate. CNFPA a aplicat principiul parteneriatului social la fundamentarea politicilor și strategiilor elaborate de Guvernul României și la reglementarea cadrului legislativ privind formarea profesională a adulților. În conformitate cu prevederile Legii nr. 145/1998, privind înființarea, organizare și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională, modificată și completată prin OU
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
del Vecchio să afirme că: "prin Kant, se sfârșește școala dreptului natural (Naturrecht) și începe școala dreptului rațional (Vernunftrecht): Dreptul natural devine drept rațional"106. Filosofia juridică kantiană oscilează între iusnaturalism și pozitivism, principalele idei ale pozitivismului juridic găsindu-și fundamentarea în scrierile lui Kant. 1.2.2. Pozitivismul juridic Pe parcursul istoriei sale, dreptul natural a avut mulți contestatari: în antichitate pe sofiști și epicureici, în Evul Mediu pe William Occam, pe Machiavelli în perioada Renașterii. Pe poziții antinaturaliste s-a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pricinuită și unor persoane nevinovate, dar în acest caz nu este vorba de pedeapsă, ci de eroare judiciară sau de terorism. Provocarea unei suferințe este considerată în mod corect pedeapsă doar dacă persoana respectivă este vinovată. Teoriile utilitariste au încercat fundamentarea pedepsei exclusiv pe conceptul de periculozitate, dar s-a constatat că, din punct de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se poate aplica o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se poate aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală proporțională cu gravitatea faptei și importanța valorii ocrotite de norma juridică. O persoană este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Éditions Francke Berne, 1965 Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 25-46 Bougnoux, Daniel, Introduction aux sciences de la communication, Paris, Éditions La Découverte, 1998 Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, București, Editura Aramis, 2002 Coșeriu, Eugen, Determinatió
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Presses Universitaires de France, 1996 Moeschler, Jacques; Reboul, Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Coordonarea traducerii: Carmen Vlad, Liana Pop, Cluj, Editura Echinox, 1999 Neacșu, Ioan, Empatia și modelarea competențelor pentru profesia didactică perspectivă psihoeducațională, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 85-107 Neacșu, Ioan, Metode și tehnici de învățare eficientă, București, Editura Militară, 1990 O'Sullivan, Tim; Hartley, John; Saunders, Danny; Montgomery, Martin; Fiske, John, Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile culturale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Lucien, Comunicarea, Traducere de Margareta Samoilă, Prefață de Dan Lungu, Iași, Institutul European, 2002 Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica o știință a comunicării, București, All Educational, 1999 Ulrich, Cătălina, Reforma la nivelul școlii provocări și posibilități, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 117-132 Vion, Robert, La Communication verbale. Analyse des interactions, Paris, Hachette, 1992 Capitolul 2 Etapa preșcolarității premise psihopedagogice 2.1. Particularitățile copilului preșcolar Etapa preșcolarității prezentată, în literatura de specialitate, ca cea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să schimbe finalul poveștii, să schimbe numărul substantivului-subiect etc.). Trimiteri bibliografice Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 25-46 Cerghit, Ioan; Neacșu, Ioan; Negreț-Dobridor, Ion; Pânișoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Iași, Polirom, 2001 Cristea, Sorin, Dicționar de pedagogie, Chișinău-București, Grupul Editorial Litera, Editura Litera internațional, 2000 Ezechil, Liliana, Prelegeri de didactică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acțiunii imagine; corespondența imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc. Textul liric Succesiunea tablourilor (în lirica peisagistică) corespunzătoare imaginilor etc. etc. Trimiteri bibliografice Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 25-46 (coord.) Boca-Miron, Elena; Chichișan, Elvira, Documentar metodic pentru activitățile de educare a limbajului la preșcolari, Ediția a 2-a, rev., București, Editura V&I Integral, 2002 Cristea, Sorin, Dicționar de pedagogie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Ediția a 2-a, rev., București, Editura V&I Integral, 2002 Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2006 Cerghit, Ioan, Sisteme alternative și complementare de instruire, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp.151-163 Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, București, Editura Aramis, 2002 Cerghit, Ioan; Neacșu, Ioan; Negreț-Dobridor, Ion; Pânișoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Iași, Polirom, 2001 Chateau, Jean
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și a II-a. Ghid metodologic, Deva, Astra, 2005 Bulc, Mihaela, Metodica activităților de educare a limbajului în grădinița de copii, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2005 Cerghit, Ioan, Sisteme alternative și complementare de instruire, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 151-163 Cerghit, Ioan; Neacșu, Ioan; Negreț-Dobridor, Ion; Pânișoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Iași, Polirom, 2001 Manolescu, Marin, Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Universitatea din București, Editura Credis, 2004 Mătăsaru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Urmă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976 Palmer, Harold E., The principles of language-study, London, Oxford University Press, 1965 Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală. Ghid teoretico-aplicativ, Iași, Editura Polirom, 1999 Păun, Emil; Potolea, Dan, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Petrescu, Conona; Roman, Loredana; Necula, Gabriela e.a., Caietul educatoarei, Pitești, Editura Diana, 2007 Piaget, Jean, Construirea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se prelucrează în raport cu semnificația și impactul avut asupra fiabilității. Diagnoza corectă nu se poate face decât în situația existenței unui sistem informațional bine articulat, care să permită colectarea datelor semnificative, transmiterea acestora la sistemele de stocare, gestiune și prelucrare în vederea fundamentării deciziei. De menționat faptul că sistemul informațional trebuie să permită accesul pentru prelucrarea datelor, în toate punctele importante din amontele realizării fizice a produsului, inclusiv la documentele care asigură trasabilitatea proceselor sau înregistrărilor. Prognoza, respectiv evaluarea informațiilor prelucrate și stabilirea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
anchetei iterative (tehnica Delphi), brainstormingului, arborelui de calitate, arborelui de defectare, se face apel la experiența și consultarea tuturor celor care pot contribui la rezolvarea problemei. Decizia reprezintă studierea diferitelor soluții posibile și alegerea soluției optime pentru rezolvarea problemei analizate. Fundamentarea deciziei se face pe baza informațiilor rezultate în etapele anterioare de diagnoză și prognoză. Decizia reprezintă “obiectivarea” procesului de rezolvare a situației critice apărute și de calitatea ei depinde în ce măsură problema va fi rezolvată. Planificarea are rolul de a stabili
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
procesului în care se determină măsura în care obiectivele fixate au fost îndeplinite, respectiv cauzele care au generat situația critică au fost eliminate. Evaluarea prin control a rezultatelor obținute, respectiv a comparării obiectivelor finale cu cele planificate, servește și la fundamentarea hotărârilor ce se vor lua la nivelul managementului general, pentru aplicarea metodelor și măsurilor menite să corecteze în viitor apariția abaterilor și să optimizeze procesele de producție. 6. Organizarea programului de asigurare a mentenabilității Un program riguros de mentenabilitate pentru
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
esență, procesul pe care el îl intentează omului și umanismului ne conduce tot la punctul fixat acum șaizeci, șaptezeci de ani de către metafizica europeană aflată în criză (la momentul "Scheler" n. C.). Este vorba de posibilitatea unei antropologii filosofice, de fundamentarea antropologică a metafizicii însăși"33. Faptul nou pe care îl propune acest moment nu se reduce la repunerea întrebării despre ceea-ce-este omul, ci el presupune ideea posibilității unui discurs autonom despre om (ca "antropologie filosofică") și, de asemenea, ideea că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensul evoluției lumii omului (și chiar a lumii în totalitate) către personalitatea desăvârșită (personalitatea divină, pentru Renouvier, personalitatea energetică, pentru Rădulescu-Motru). Este de reținut această apropiere, împreună cu deosebirile semnalate, între filosofia lui Rădulescu-Motru și cea a lui Renouvier, în intenția fundamentării ideii participării personalismului energetic la "maniera" filosofică a personalismului. III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier Demn de luat în seamă pentru o comparație cu personalismul energetic, interpretat din unghi antropologic, este și personalismul lui Emmanuel Mounier. Pentru că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și colab., (2007) educația ecologică se desfășoară în vederea atingerii unor scopuri, în acord cu prevederile Conferinței de la Tbilisi (1977): - conștientizarea problemelor de mediu de ordin economic, social, politic, ecologic etc.; - dezvoltarea de cunoștințe, deprinderi, principii, atitudini, abilități, capacități de acțiune; - fundamentarea de noi comportamente (pentru indivizi, grupuri sociale și societate) față de mediu. Educația pentru protecția mediului presupune abordarea holistică a mediului și are legătură în principal cu oamenii. În acest tip de educație se pune accentul pe explorarea atitudinilor, a valorilor
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
sau relative), cu ajutorul cărora se obțin informații deosebit de importante asupra efectivului populației în vârstă de muncă și structurii acesteia, populației active, efectivului populației ocupate, numărului de șomeri, ratei de activitate, ratei de ocupare, ratei șomajului. Aceste informații sunt indispensabile în fundamentarea opțiunilor de politică economică. În prezent, în România, indicatorii ce caracterizează forța de muncă se obțin pe baza datelor oferite de Recensământul populației, Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), Ancheta anuală asupra forței de muncă în întreprinderi, Balanța
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
apar în activitatea unei organizații; analizarea sistemelor existente în unitate privind posturile de lucru și resursele umane; elaborarea previziunilor legate de necesarul de personal al organizației; corectarea necesarului de resurse umane cu efectivele de resurse umane și cu obiectivele organizației. Fundamentarea și elaborarea planului, strategiei și tacticii în cadrul previziunii resurselor umane urmează etapele cunoscute ale științei managementului: studiul premiselor determinate de situația internă și externă a organizației; studiul aprofundat al obiectivelor de performanță și fundamentarea planului organizației; revederea și revizuirea misiunii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]