3,912 matches
-
la Krasnodar alături de celebrul ameliorator rus P.P. Lukianenko. Apoi participă la un curs de perfecționare în același domeniu, organizat la CIMMYT în Mexic, sub conducerea lui Norman Borlaug, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Vizitând diverse centre de ameliorare și genetică a grâului din SUA, Canada și Marea Britanie, intră în contact cu principalele școli și tendințe din acest domeniu de pe plan mondial. În 1971 intră ca specialist la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea, ca în anul următor să preia
Nicolae N. Săulescu () [Corola-website/Science/307128_a_308457]
-
n. 26 ianuarie 1944, Timișoara, România) este un medic român, membru corespondent al Academiei Române, profesor universitar și șef al Catedrei de Biologie Celulară și Moleculară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca și șef al Laboratorului de Genetică Umană din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj Napoca. În 1986, împreună cu Octavian Popescu și Victor I. Popa, demonstrează existența unei proteine-canal pentru apă în membrana celulară a globulelor roșii, pe care reușește să o detecteze cu ajutorul americanului Ross P. Holmes, de la Universitatea
Gheorghe Benga () [Corola-website/Science/307132_a_308461]
-
izolat celuloza pentru prima dată din lemn. Atunci a fost înțeleasă structura sa. În prezent celuloza este polizaharida cea mai răspândită în natură și se află sub observația oamenilor de știință producându-se schimbări în procesul de prelucrare, utilizări și genetica plantelor (mulți fermieri fiind interesați de mutațiile genetice pentru a produce cantități mai mari de bumbac). Celuloza apare în stare pură în componența bumbacului. Din acesta se obține cea mai pură celuloză prin îndepărtarea semințelor și spălarea vatei din capsulele
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
descris pentru prima oară receptorul Fc pentru IgA pe timocitele umane din myastenia gravis. Activitatea sa științifică se concretizează în tratate și monografii și peste 300 de lucrări publicate în reviste din țară și străinătate. Este autorul unei „Introduceri în genetica moleculară” (în colaborare cu Ștefan Antohi, 1964), iar sub redacția sa apar tratatele de „Medicină legală” (1967), „Anatomia patologică” (1980), „Dicționar de imunologie” (împreună cu E. Păunescu, 1981), „Imunopatologie” (1984) și colaborează la volumul „Methods in Enzymology” (New York, 1983). Lucrând peste
Ioan Moraru () [Corola-website/Science/307192_a_308521]
-
bioeticii în România, în formula sa modernă, a formulat pentru acest domeniu următoarea definiție concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România. A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică și genetică umană, între care "Dicționarul Enciclopedic de Genetică", apărut în 1984. Constantin Maximilian s-a născut la 2 august 1928, într-o familie de muncitori. Tatăl a
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
concisă: "„bioetica este un punct de întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România. A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică și genetică umană, între care "Dicționarul Enciclopedic de Genetică", apărut în 1984. Constantin Maximilian s-a născut la 2 august 1928, într-o familie de muncitori. Tatăl a fost fascinat de ideile socialismului utopic. Constantin Maximilan urmat școala primară (1939) și studiile
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor știintei”". În 1958, Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România. A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică și genetică umană, între care "Dicționarul Enciclopedic de Genetică", apărut în 1984. Constantin Maximilian s-a născut la 2 august 1928, într-o familie de muncitori. Tatăl a fost fascinat de ideile socialismului utopic. Constantin Maximilan urmat școala primară (1939) și studiile liceale la Liceul „Ioan Heliade Rădulescu” și
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
fost niciodată membru plin al Academiei Române. A fost iubit de puțini (mai ales de studenți) și a fost urât cu înverșunare de marea majoritate a confraților. Acum este uitat aproape cu desăvârșire. Constantin Maximilian a abordat inițial diverse domenii ale geneticii medicale - genetica populațiilor, radiogenetica, citogenetica și sindromologia. Din necesitate, a activat ulterior numai în ultimele două. In 1957 Constantin Maximilian a organizat la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
membru plin al Academiei Române. A fost iubit de puțini (mai ales de studenți) și a fost urât cu înverșunare de marea majoritate a confraților. Acum este uitat aproape cu desăvârșire. Constantin Maximilian a abordat inițial diverse domenii ale geneticii medicale - genetica populațiilor, radiogenetica, citogenetica și sindromologia. Din necesitate, a activat ulterior numai în ultimele două. In 1957 Constantin Maximilian a organizat la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
cu desăvârșire. Constantin Maximilian a abordat inițial diverse domenii ale geneticii medicale - genetica populațiilor, radiogenetica, citogenetica și sindromologia. Din necesitate, a activat ulterior numai în ultimele două. In 1957 Constantin Maximilian a organizat la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie contituțională. În 1958 este inființat primul laborator de genetică medicală din România. În acest laborator s-au format mulți din geneticienii români. Activând în acest laborator profesorul Maximilian
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
activat ulterior numai în ultimele două. In 1957 Constantin Maximilian a organizat la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie contituțională. În 1958 este inființat primul laborator de genetică medicală din România. În acest laborator s-au format mulți din geneticienii români. Activând în acest laborator profesorul Maximilian a descris noi sindroame, a raportat sindroame ereditare rare, a descris noi variante cromozomiale recunoscute ca atare și incluse în toate
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
în toate cataloagele internaționale consacrate tulburărilor genetice, a studiat frecvența malformațiilor congenitale printre copiii muncitorilor iradiați profesional, a urmărit frecvența tulburărilor genetice la populațiile izolate din Carpați, reliefând importanța endogamiei în geneza patologiei ereditare, punând bazele unui nou domeniu în genetica noastră - genetica populațiilor. Constantin Maximilian a înființat primul centru de sfaturi genetice din România. Mai mult decât de performanțele științei în sine, Constantin Maximilian a fost interesat de impactul ei moral, social, politic. A avut încredere în potențialul creator al
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
cataloagele internaționale consacrate tulburărilor genetice, a studiat frecvența malformațiilor congenitale printre copiii muncitorilor iradiați profesional, a urmărit frecvența tulburărilor genetice la populațiile izolate din Carpați, reliefând importanța endogamiei în geneza patologiei ereditare, punând bazele unui nou domeniu în genetica noastră - genetica populațiilor. Constantin Maximilian a înființat primul centru de sfaturi genetice din România. Mai mult decât de performanțele științei în sine, Constantin Maximilian a fost interesat de impactul ei moral, social, politic. A avut încredere în potențialul creator al geneticii, dar
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
noastră - genetica populațiilor. Constantin Maximilian a înființat primul centru de sfaturi genetice din România. Mai mult decât de performanțele științei în sine, Constantin Maximilian a fost interesat de impactul ei moral, social, politic. A avut încredere în potențialul creator al geneticii, dar s-a temut de derivele unor geneticieni. Fiind influențat de un pesimism contrazis azi de realizările geneticii, credea că, în genetică cel puțin, numai absurdul are șanse să devină real, după cum spunea, cândva, Einstein. Constantin Maximilian a scris din
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
performanțele științei în sine, Constantin Maximilian a fost interesat de impactul ei moral, social, politic. A avut încredere în potențialul creator al geneticii, dar s-a temut de derivele unor geneticieni. Fiind influențat de un pesimism contrazis azi de realizările geneticii, credea că, în genetică cel puțin, numai absurdul are șanse să devină real, după cum spunea, cândva, Einstein. Constantin Maximilian a scris din nevoia de a împărtăși speranțele și spaimele unei științe „totalitare”, a citit enorm, mai cu seamă eseuri inspirate
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Constantin Maximilian a fost interesat de impactul ei moral, social, politic. A avut încredere în potențialul creator al geneticii, dar s-a temut de derivele unor geneticieni. Fiind influențat de un pesimism contrazis azi de realizările geneticii, credea că, în genetică cel puțin, numai absurdul are șanse să devină real, după cum spunea, cândva, Einstein. Constantin Maximilian a scris din nevoia de a împărtăși speranțele și spaimele unei științe „totalitare”, a citit enorm, mai cu seamă eseuri inspirate de știință, filosofie și
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
împărtăși speranțele și spaimele unei științe „totalitare”, a citit enorm, mai cu seamă eseuri inspirate de știință, filosofie și a fost un îndrăgostit de muzică, mai ales clasică și preclasică. Mereu se întreba cum va arăta o lume dominată de genetică. De aceea, în 1990, a fost unul dintre organizatorii societății "Responsabilitatea socială a științei" și directorul revistei ei, " Ideea". Din aceleași rațiuni, a vorbit mereu și a scris sute de articole, a participat la nenumărate emisiui de radio și televiziune
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
în 1990, a fost unul dintre organizatorii societății "Responsabilitatea socială a științei" și directorul revistei ei, " Ideea". Din aceleași rațiuni, a vorbit mereu și a scris sute de articole, a participat la nenumărate emisiui de radio și televiziune despre rolul geneticii într-o lume plină de transformare. Pot fi reamintite cele două cicluri "Un genetician privește lumea" publicat de săptămânalul "Magazinul" și, mai ales, "Un conformist avizat", publicat aproape săptămânal, din 1993, de "Viața medicală". Alături de Ștefan Milcu a organizat "Comisia
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
participat la numeroase manifestări științifice organizate de Consiliul Europei: la Paris, Saint Vincent, Madrid, Stockholm, Oslo, Budapesta, Copenhaga, Rotterdam, Praga, Varșovia, Sevilla. A fost reprezentantul României în Comisia de Bioetică a Consiliului Europei (1994). Constantin Maximilian a fost profesor de genetică medicală (1990) si profesor de bioetică (1990) la "Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”" din București. A ținut cursuri de genetică în SUA, Franța, Italia. A condus doctorate în specialitatea de genetică medicală. Constantin Maximilian a publicat peste 250
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
A fost reprezentantul României în Comisia de Bioetică a Consiliului Europei (1994). Constantin Maximilian a fost profesor de genetică medicală (1990) si profesor de bioetică (1990) la "Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”" din București. A ținut cursuri de genetică în SUA, Franța, Italia. A condus doctorate în specialitatea de genetică medicală. Constantin Maximilian a publicat peste 250 de lucrări științifice în numeroase reviste de specialitate din țară și din străinătate. El este autor sau coautor a peste 20 de
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
1994). Constantin Maximilian a fost profesor de genetică medicală (1990) si profesor de bioetică (1990) la "Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”" din București. A ținut cursuri de genetică în SUA, Franța, Italia. A condus doctorate în specialitatea de genetică medicală. Constantin Maximilian a publicat peste 250 de lucrări științifice în numeroase reviste de specialitate din țară și din străinătate. El este autor sau coautor a peste 20 de volume de antropologie, genetică medicală, citogenetică, sfaturi genetice: Constantin Maximilian este
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Italia. A condus doctorate în specialitatea de genetică medicală. Constantin Maximilian a publicat peste 250 de lucrări științifice în numeroase reviste de specialitate din țară și din străinătate. El este autor sau coautor a peste 20 de volume de antropologie, genetică medicală, citogenetică, sfaturi genetice: Constantin Maximilian este autorul sintezelor: Un loc aparte printre publicațiile sale îl ocupă eseurile consacrate impactului etic, social și politic al geneticii. Profesorul Maximilian publicat mai multe studii asupra unora dintre marile probleme ale acestui sfârșit
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
din străinătate. El este autor sau coautor a peste 20 de volume de antropologie, genetică medicală, citogenetică, sfaturi genetice: Constantin Maximilian este autorul sintezelor: Un loc aparte printre publicațiile sale îl ocupă eseurile consacrate impactului etic, social și politic al geneticii. Profesorul Maximilian publicat mai multe studii asupra unora dintre marile probleme ale acestui sfârșit de secol: Cărțile și lucrările sale au fost recenzate și citate de nenumărate ori în literatura de specialitate națională și internațională. Un fragment din volumul "Un
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
fragment din volumul "Un genetician privește lumea" a fost inclus în "Antologie de filosofie românească" (Ed. Minerva, 1988). Constantin Maximilian a fost membru în colegiile de redacție ale revistelor: Constantin Maximilian a fost membru al mai multor societăți internaționale de genetică și biologie umană din Europa și Statele Unite: El a participat cu rapoarte și lucrări la mai multe congrese naționale, a fost unul din organizatorii tuturor manifestărilor științifice naționale consacrate geneticii din ultimele decenii și internaționale: Haga (1964), Brno (1964), Roma
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
Maximilian a fost membru al mai multor societăți internaționale de genetică și biologie umană din Europa și Statele Unite: El a participat cu rapoarte și lucrări la mai multe congrese naționale, a fost unul din organizatorii tuturor manifestărilor științifice naționale consacrate geneticii din ultimele decenii și internaționale: Haga (1964), Brno (1964), Roma (1966), Berlin (1968), Ierusalim (1970), Paris (1971), Florența (1971), Rostock (1984), Leuven (1991), Saint Vincent (1993), Salonic (1994). Constantin Maximilian a fost expert în numeroase comitete ale Academiei Române, ale Ministerului
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]