4,554 matches
-
m-oi scuturare;/ După ce m-oi scuturare,/ Să m-arunci în drumul mare,/ Să mă bată vânturele/ Ca pă june gândurele/ Cându-i vremea de-nsuratu” (Almaș Săliște - Hunedoara). Duminica marchează ieșirea din etapa liminară a inițierii, ca moment al desăvârșirii genezei, și tot atunci se inițiază jocul marital. Simultane¬itatea creației cu nunta rezidă în echivalența lor mistică, printr-o substituție holomorfică a întemeierii. Lecția inițiatică venită de la planta cu puteri magice are, în același timp, valoare de descântec de dragoste
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i fie’mpăratului soțioară” (Stanotîrn - Vidin). Asemenea epifaniei zoomorfe de la apus, feciorul devenit mire face descoperirea așteptată la plecarea soarelui de pe boltă. Diferența fundamentală este dată de spațiul revelației. Leul somnoros este întâlnit în inima sacrului, în punctul nodal al genezei caracterizat de vegetația nestăvilită și de spinul înflorit, ca sugestie a proliferării principiului distructiv. Urma fetei se află la intrarea în planul social, ceea ce înseamnă că „drumul mare” al deplasărilor mundane face legătura și cu dimensiunea sacră. Urma căprioarei - soție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce modifică mesajul floral: „.fata iera adormită; îi rupe cu potcoavili cîteva buchete din rontu iei dă flori și îi pică în curtea împăratului” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Somnul fetei în leagăn provoacă coborârea în timp, până la forțele clocotitoare ale genezei și permite ivirea feciorului ursit în grădina emblematică, pentru a împlini cuplul inițiat. Depășirea etapei premaritale se continuă cu etapa consacrării sociale ce valorifică capacitatea fertilă acumulată. În acest context, sosirea mirelui împărat restabilește echilibrul amenințat de absența principiului masculin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lucra;/ Lui Dumitru că-i făcea,/ Mândre palaturi i-ardica./ Când soarele răsărea,/ Ele-n soare strălucea” (AlexandrovățSerbia). Domeniul ei specific, apele cu palate în adâncuri, după cum dezvăluie basmul Broasca țestoasă cea fermecată, din colecția Ispirescu, aduce puterile germinative ale genezei, prin infuzarea lumii cu energiile originare. Capra, ca ipostază punitivă a fetei, șade, pe de altă parte, într-un spațiu mineral, întreaga ei împărăție este transformată în piatră, ceea ce amintește de recluziunea fetei sălbăticite din balada Iovan Iorgovan I(6
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-ț’ tai capu!” (Voia - Dâmbovița). Defrișarea solicitată anulează existența spațiului inițiatic, ca închidere a accesului în sacru, ulterioară cunoașterii lui. Dimensiunea inițiatică se convertește într-un simbol al civilizației, forța roditoare a grâului vine direct din trezirea principiului germinativ al genezei, prin coborârea rituală în mit. Fiecare cerință vine însoțită de amenințarea cu decapitarea, ce se opune la nivel magic morții simbolice. Ratarea probelor impune dispariția definitivă a tânărului care nu a putut opri haosul din expansiune și a fost el
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe Mistricean să cunoască fizic dimensiunea sacră, aici pădurea deasă îi lipsește pe flăcău și pe robul său de libertatea motorie. Intrarea în sacru este similară cu o naștere, deprinderile locomotorii lipsesc inițial și trebuie recompuse. În aceeași imagine a genezei de lume se încadrează și bestia hibridă venită în întâmpinarea eroului. Lupul este anterior creației pe care o va reitera flăcăul, fruntea lui de aramă îi dezvăluie natura preformală: „Epoca fierului este epoca dură, sfârșitul solidificării ciclice, față de care cea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ci ca întemeietori de lume, prin parcurgerea scenariului mitic. Odată neantul adus în faza de non-manifestare, inițiații se pot întoarce în spațiul cunoscut al umanului pentru a se împlini prin căsătorie. Dreptul marital este câștigat prin capacitatea de a reitera geneza, căreia îi corespunde în microcosmosul terestru nunta. Finalitatea maritală a inițierii transpare adeseori din simultaneitatea procesului ritual pentru fată și pentru băiat. Moartea ei temporară se abolește prin puterea feciorului, alteori recluziunea silvestră se încheie prin incursiunea vânătorească a fiului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Valoarea sacră a hranei vine din primordialitatea ei, din faptul că a fost prima mesă a eroului întemeietor care a sacrificat fiara la temelia lumii. Valoarea cosmogonică a inițierii a fost subliniată în repetate rânduri de Mircea Eliade, care consideră Geneza drept model al formării omului. Filiația creației în scenariul inițiatic autohton explică imaginea diluviului strunit de fecioara în leagănul mitic, în colindele de fată mare, sacrificiul animalului totem la masa ceremonială de la nunta sacră, uciderea șarpelui din care apare musca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acasă. Convins de Ovidiu Papadima, până și G. Călinescu a acceptat să ia parte la lectura povestirilor lui Voiculescu, noua sa pasiune. — După ce a ascultat bucățile Sezon mort și Alcyon sau diavolul alb, spune Dinu Pillat (V. Voiculescu la epoca genezei povestirilor, în România literară nr. 15, 9 aprilie, 1970), G. Călinescu s-a repezit să îl îmbrățișeze pe povestitor, cu o efuziune cu totul neașteptată la el, declarând entuziast că Voiculescu l-a depășit în materia genului pe însuși Mihail
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Biblioteca județeană „V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 2001 Penciu, Gheorghe, Candidați pentru eternitate, Editura Crater, București, 1997 Penciu, Gheorghe, Medici în recluziune, Editura Vremea, București, 2001 Pillat, Cornelia, Eterna întoarcere, Editura Du Style, București, 1996 Pillat, Dinu, V. Voiculescu în epoca genezei povestirilor, în „Steaua", an. III, 1970, nr. 15/9 aprilie Pillat, Ion, Tradiție și literatură, Casa Școalelor, 1943 Piru, Al., Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Este interesant să luăm în considerare declinul lui Orosius în lumina condamnării sale a anticilor păgâni că eternaliști. După cum am văzut, aprecierea lui Orosius a fost cel mai probabil determinată de eșecul istoricilor păgâni de a spune povestea găsită în Geneză. Pentru intelectualii de la începutul Renașterii, cu toate acestea, atunci când Orosius a început să alunece, eternalismul a devenit o problemă de viață foarte actuala. Nimeni nu se scarpină în cap întrebându-se ce a fost "eternalist" la Titus Livius sau Sallust
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
În cazul în care acuzația a fost adevărată, si nu există nici un motiv să credem că nu a fost, implicațiile erau profunde. Conform versiunii biblice a evenimentelor, Noe și familia sa erau singurii oameni capabili să transmită primele evenimentele din Geneză. Dacă povestea potopului a fost o fabula (parabolă), nu putem atunci consideră că și povestea Creației a fost o "poveste greu de crezut"? Pelacani a retractat totul în fața episcopului și i-a fost redata poziția sa de la universitate, iar cariera
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1933, p. 29, 1.8.1). În istoria universală a lui Diodorus cititorul umanist inteligent a avut de găsit multe lucruri asupra cărora să mediteze. El ar fi observat că descrierea creației universului se poate împăca cu primele versete ale Genezei, fără prea mare dificultate, ca și pasajul lui Ovidiu despre creație în Cartea 1 a Metamorfozelor (Viarre, 1966, pp. 81-110). Citind mai departe, în secțiunea referitoare la Egipt ar descoperi că Diodor susține că Moise, cu scopul de a obține
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Machiavelli despre inundații și despre posibila supraviețuire a unui om învățat printre munteni. Deși se bazează pe un pasaj din Legile lui Platon (676b-678a), Machiavelli face de asemenea un comentariu cu privire la povestea lui Noe. Implicația este că materialul din Geneză de la Creație la Potop este, probabil, o ficțiune concepută de Noe însuși. Într-adevăr, nu suntem departe de opinia exprimată de profesorul universitar eternalist Biagio Pelacani cu mai puțin de un secol mai devreme și anume ideea că povestea lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
modul în care "fenomenele reflexiei refracției, absorției sau difracției", specifice oglinzii, se manifestă în "sistemul dinamicii textului", cât "felul în care, în oglinda textului, luminile textuale (universuri-artefact) se reflectă/ refractă/ multiplică etc.". Domnia sa atrage atenția asupra faptului că "reduplicarea cosmosului, geneza în spatele feței reflectorizante rezultă în urma unui proces de divizare nucleică a corpusului originar", astfel încât, cercetat din această perspectivă, textul eminescian "acționează, într-o semantică a sublimării, constant metaforică, un angrenaj fascinant al jocului " de-a lumea și lumile ". Printr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
La împlinirea a 125 de ani de la citirea de către Mihai Eminescu a poemei sale Doina, în cadrul Junimii ieșene, doi comentatori statornici ai operei marelui poet, Victor Crăciun și Tudor Nedelcea, editează o carte* ce se dorește a fi recapitulativă în privința genezei și receptării în timp a acesteia, operă cu "versuri incendiare", cum consideră Eugen Simion într-un succint și dens Cuvânt înainte, "expresia unei suferințe colective ajunsă în stare explo zivă", reprezentând în fapt "un țipăt de suferință îndelungată, de disperare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
entuziasmul față de operele citite era ponderat, de data aceasta, la sfârșitul lecturii "un tunet de aplauzuri izbucni [...] și mai mulți dintre numeroșii membrii prezenți îmbrățișară pe poet". Victor Crăciun și Tudor Nedelcea urmăresc într-un segment aparte al studiului lor, geneza poemei, de la concept la creație, punând-o în discuție alături de o altă poemă, La arme!, circumscrisă aceleiași ideatici patriotice, care a avut și ea un destin zbuciumat, în lungul istoriei contemporane a României, reprezentând "strigătul tânărului de 20 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prefață de Ștefan Cuciureanu. Iași: Junimea, 1977, 288 p. (Eminesciana; 9) * SCORPAN, Grigore. Mihai Eminescu. Studii și articole. Introducere de G. Ivănescu. Ediție, bibliografie și indice de nume de Virgil Andriescu. Iași: Junimea, 1977, 367 p. (Eminesciana; 10) * GUILLERMOU, Alain. Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu. Cu un cuvânt al autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
adevăr a fost demult remarcat și fixat În scris, Între altele În Bblie. Și tot acea carte merge mai departe: “...te vei Întoarce În pământ, căci din el ai fost luat; căci țărână ești și În țărână te vei Întoarce (Geneza, 3.19)”. Ce-mi propun acum e să analizez cum se Închide acest circuit al substanței. Pentru că, dacă ar fi să dăm deoparte viețuitoarele mai mici ori mai mari ce-l locuiesc, pământul nu-i decât un material mineral, Întoarcerea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
datorează mult acelor anonime și nevăzute microorganisme din sol. Cât despre om, ce să mai vorbim... “Radiosfera”, 20 noiembrie 1995, ora 9,43 57. O lege fără sancțiuni Vreme de un miliard și jumătate de ani, Terra, proaspăt ieșită din geneza geologică, a constituit feuda heterotrofelor primitive. Ca oriunde nu există și opoziție, adică Într’un regim dictatorial, au apărut premisele răsturnării regimului. Atunci, acestea s’au chemat degradarea, prin oxidare, a mediului, efectul firesc al viețuirii exclusive a heterotrofelor. Regimul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ascultat de glasul nevestei tale, și ai mâncat din pomul despre care Îți poruncisem: «Să nu mănânci deloc din el», blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el În toate zilele vieții tale;” (Geneza, 34.17). Un agroecosistem, adică tarlaua și cultura propriu-zisă, este, paradoxal, Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Aceeași preocupare veche de un secol îl urmărea, prin urmare, și pe Durkheim: să dea un temei științific disciplinei care avea ca obiect de cercetare educația. El considera că o investigație cu caracter sociologic era de natură să asigure cunoașterea genezei și funcționării fenomenelor educației, făcînd posibilă constituirea unei noi științe știința educației. De fapt, se avea în vedere cercetarea educației sub aspect macrostructural sistemele de educație, evoluția lor, legile care guvernează această evoluție, relativa lor autonomie față de societate etc. Tot
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a adoptat, încă de la început, metoda genetică, urmărind să ofere explicarea funcțiilor mentale prin modul în care ele se formează, prin dezvoltarea lor la copil. Astfel, au fost cercetate: limbajul și gîndirea, reprezentarea lumii, cauzalitatea fizică, judecata morală, construirea realului, geneza numărului, dezvoltarea noțiunilor de cantitate etc. Elementul esențial al cercetărilor sale l-a constituit formarea și dezvoltarea inteligenței. Punctul de pornire i l-a oferit psihologia acțională a lui P. Janet, precum și teoria inteligenței, elaborată de Éd. Claparède. Acesta din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a procedat la identificarea componentelor specifice ale conduitei și conștiinței morale în structura de ansamblu a personalității. Apoi s-a încercat să se determine momentele psihogenezei reprezentărilor, noțiunilor, atitudinilor, sentimentelor, convingerilor, aspirațiilor morale și particularităților individuale și de vîrstă ale genezei și devenirii morale a personalității. În sfîrșit, pe această bază, s-au schițat procedee operative de acțiune pedagogică în școală pentru creșterea eficienței educației morale. Demersul analitic se desfășoară astfel încît să convingă despre posibilitățile de trecere de la "învățare" la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
făurirea statului național unitar, în "Revista de pedagogie", nr. 12, 1968. 24. Cf. GRIGORE TĂBĂCARU, Program, în revista "Școala", anul 1, nr 1, 20 aprilie 1905, p. 1. Apud G. TĂBĂCARU, Scrieri pedagogice, E.D.P., București, 1979. 25. Cf. MARIAN BEJAT, Geneza psihologiei ca știință experimentală în România, E.D.P., București, 1972; AL. ROȘCA, MARIAN BEJAT, Istoria științelor în România. Psihologia, Editura Academiei R.S.R., București, 1976. 26. T. HERSENI, N. Vaschide, Editura Științifică, București, 1971. 27. Articolul (datat Paris, 24 oct. 1899) a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]