12,132 matches
-
unui dicționar comparativ al limbilor romanice luând de temei limba română. Îndoit merit. Câte exemplare au vândut autorul român în Romînia? Două sau trei ni se pare, un număr cu totul ridicol. Toată ediția a fost cumpărată de franceji, engleji, germani. Dar întrebe-se Alecsandri ce-a câștigat cu operele lui, din cari multe sunt nemuritoare, și câți l-au citit? Întrebe-se Odobescu ori Hasdău câți cititori află în Romînia? Oamenii vor da din umere și vor râde. Daca nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate [fi] nici vorba aci. Direcțiunea generală a afacerilor monarhiei nu este nici ungurească, ca să ne displacă, nici românească, ca să ne placă; nu este nici una nici alta; este o direcțiune care reprezintă interesele monarhiei în întregul ei, fără distingere de german, ungur sau ceh, și despre aceste interese e cestiunea daca sunt sau nu armonizabile cu ale noastre. Ce simpatii, ce antipatii se 'ncap aci, în cestiuni de daraveri materiale, de negoț, de import și esport? Nici una. Pozitiv simpatică ar deveni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
creuzetului (the melting pot), susținut masiv la începutul secolului al XX-lea. Cultura americană contemporană poate fi abordată din perspectiva așa-zis populistă promovată de studiile culturale din tradiția Centrului de la Birmingham (culture is ordinary) cu cea elitistă a ceea ce germanii numesc Kulturkritik, mulți considerând, probabil pe nedrept, cultura populară americană (incluzând gangsta rap, gun culture, drug culture, pop corn și pop porn) ca fiind definitorie în raport cu cea de elită asociată cu universitățile selecte din Ivy League și cu moștenirea culturală
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
perfect valabil pentru romanul lui DeLillo, care eșuează, acolo unde Abatorul 5 triumfă. DE NIRO, ROBERT (1943 ) În ciuda numelui său de familie italian, De Niro este mult mai ... multietnic. Tatăl are italieni și irlandezi în arborele genealogic, iar mama, englezi, germani, francezi și olandezi, în total, cam din toată Uniunea Europeană înainte de extinderea spre sud și est. Și-a petrecut copilăria în cartierul Little Italy din Manhattan, New York, iar primul rol important l-a avut într-un film legat de acest cartier
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
plecat în explorările sale ficționale. Primul lucru de remarcat atunci când o citești pe Erdrich azi este căutarea frenetică a identității, plecând din rezervația indienilor Chippewa de la Turtle Mountain, unde bunicul din partea mamei a fost șef de trib. Deși tatăl era german american, Karen Louise a preferat linia maternă, considerându-se mai întâi Chippewa, apoi Ojibwe, prezentând și reinventând viața mai multor generații de indieni Ojibwe din North Dakota într-un secol mai puțin eroic pentru ei, sec. al XX-lea, într-
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
JR., KURT (1922 2007) Un nume foarte german pentru un cetățean american născut pe 11 noiembrie, ziua victoriei aliate împotriva Puterilor Centrale în Primul Război Mondial. Să fie oare unul din motivele pentru care, născut într-o distinsă familie de germani americani, într-o respectabilă comunitate de germani americani (Indianapolis), Kurt nu a fost învățat limba străbunilor? O întrebare mai interesantă, însă, ar fi legată de circumstanțele în care acestă persoană foarte pașnică cu nume foarte teutonic urma să devină una
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
german pentru un cetățean american născut pe 11 noiembrie, ziua victoriei aliate împotriva Puterilor Centrale în Primul Război Mondial. Să fie oare unul din motivele pentru care, născut într-o distinsă familie de germani americani, într-o respectabilă comunitate de germani americani (Indianapolis), Kurt nu a fost învățat limba străbunilor? O întrebare mai interesantă, însă, ar fi legată de circumstanțele în care acestă persoană foarte pașnică cu nume foarte teutonic urma să devină una din figurile iconice ale literaturii ce s-
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a anilor șaizeci și șaptezeci, cât și în rândul criticilor foarte serioși, poziția sa în "canonul postmodern" fiind asigurată. În al Doilea Război Mondial, tânărul soldat american Kurt Vonnegut, Jr. este luat prizonier înaintea Crăciunului anului 1944, este pus de germani să lucreze într-o fabrică de sirop pentru femei gravide în Dresda, unde, ținut la răcoare într-un abator subteran, este unul dintre supraviețuitorii bombardamentului aliat apocaliptic ce a ras Dresda de pe fața pământului în noaptea de St. Valentine's
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în realitate, o antitetică. E una dintre acele întâlniri stranii dintre Eminescu și Nietzsche, dovadă că ei gândeau la fel, dar în ecuații ontologice total diferite. O "ecuație" sofistică, la Nietzsche, în spiritul adevărului, la poetul nostru. "Filosofia dimineții" la german (a lui Eminescu putând fi calificată drept o "filozofie a miezului de noapte") duce la preferința pentru poveste, care în imaginația lui ar fi ruptă de Grund, neorientată spre origine, ci spre ființa reală. Dar același lucru gândește și Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în demonizarea Celuilalt, ignorând cu seninătate că diavolul se pitește în fiecare dintre noi și că așteaptă să fie ignorat! Alții au încercat să fie mai subtili în tratarea naționalismului, distingând între trei tipuri: cel organic, herderian, moștenire a romantismului german; cel adoptat de națiunile occidentale, legat de contractualismul francez și asociat cu un cosmopolitism rațional; în fine, naționalismul estic și asiatic, cu o evoluție contrară celui occidental, și care a urmat cursul conceptului organicist germanic, dar colorat oriental. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Sein und Zeit, Occidentul veritabil începe cu presocraticii, pe când epoca modernă a însemnat uitarea Ființei. În 1935, Heidegger aprecia că Rusia lui Stalin și America lui Roosevelt erau, metafizic, identice, iar în 1945 găsea holocaustul, bombardarea Dresdei și expulzarea etnicilor germani din Europa de Est ca același fenomen. Rorty nu e de acord că holocaustul și nimicirea Dresdei constituie același fenomen și echivalarea lor ar atesta pesimismul, nihilismul lui Heidegger. Din păcate pentru Rorty, dreptate avea Heidegger, fiindcă el nu judeca lucrurile din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Karenin, dar unde fiecare are dreptul să fie înțeles"184. Rorty găsește, totuși, un punct comun lui Kundera și lui Heidegger: amândoi sunt dușmanii tradiției occidentale a metafizicii, care se pretindea "unica descriere adevărată". Doar că soluțiile lor ar diferi: germanul se deschide către tradiție (apreciată de Rorty ca utopie idilică), pe când utopia lui Kundera e dickensiană, în sensul că toți avem dreptul la adevăr, nu numai poeții. Retractil, Heidegger ar privi din exterior Occidentul, pe când Kundera s-ar instala în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
profesia de dascăl, Georges, redevenit George, pleacă, luând-o cu el și pe singura ființă nepervertită întâlnită aici, servanta Anica (Generația de sacrificiu). „Cuceritorii” din piesa cu acest titlu sunt doi întreprinzători, belgianul Chantal, director al unei societăți forestiere, și germanul Hans Rieber, fostul director, doritor să-și reia funcția ca asociat al celui actual. Spre a-l constrânge pe Chantal să-i accepte propunerea, Rieber sare în ajutorul unui muncitor invalid acuzat că ar fi incendiat un depozit de lemne
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
se va schimba radical, ajungându-se în 1977 la situația în care românii reprezentau peste 90% din totalul populației, iar cele mai semnificative modificări le-au înregistrat grupurile etnice ale bulgarilor (de la 42 070 în 1930 la 415 în 1977), germanilor (12 023 față de 550) și grecilor (de la 7 743 la 635). Alegerile Din DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 275 Structura etnică din 2002 este asemănătoare celei din 1977, cu unele mici nuanțe: scăderea populației lipovenești cu 2 475 de persoane și creșterea
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
dintre Franța și Prusia și a consecințelor acestuia În planul relațiilor internaționale . Războiul din 1870-1871 a reprezentat un moment cu semnificații aparte, fiind acela despre care s-a afirmat că a lăsat cele mai adânci urme În conștiința francezilor și germanilor. Conflictul franco-german s-a dovedit a fi un eveniment cu consecințe serioase și asupra evoluțiilor de ansamblu din relațiile internaționale . Stabilirea unui nou raport de forțe În Europa, la 1870-1871, a avut repercusiuni considerabile și asupra stărilor de lucruri de la
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
și a reprezentărilor literare. Studiile de imagologie comparată literară, sprijinite, În principal, pe aceste două elemente (analiza de text și cercetarea relațiilor literare) au conturat mai ales imagini de genul „mirajelor”, al „miturilor naționale” fixate În literatura diferitelor popoare: „mitul” german sau cel englez În literatura franceză, imaginea „bunului sălbatic”, a „persanului” sau a „Marelui Turc”, concretizată În mirajul Americii, al Orientului sau al Turciei, imaginile mitizante ale marilor națiuni În conștiința literară a culturilor „periferice”. Au dezvăluit apoi faptul că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al Orientului sau al Turciei, imaginile mitizante ale marilor națiuni În conștiința literară a culturilor „periferice”. Au dezvăluit apoi faptul că, adeseori, imaginile despre o țară nu sunt unitare, existând, la nivelul percepției colective, două sau mai multe „Franțe” ori „Germanii”, În funcție de timp, de loc, de trăsăturile societății reflectoare sau de perspectiva socială, fără a mai vorbi de opticile personale, subiective, ale feluriților scriitori. Importanța clișeelor și a stereotipiilor naționale pentru studiul alterității reprezintă un alt element remarcat În mod pertinent
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deutschen Sprachraum, publicată mai Întâi În 1985 și tradusă În România zece ani mai târziu. Lista poate fi continuată, Într-o ordine aleatorie, cu Daniel Vighi, Tentația Orientului. Studiu de imagologie (Editura Paralela 45, Pitești, 1998), Dumitru Hâncu, „Noi” și germanii „noștri” (Editura Univers, București, 1998), Dan Horia Mazilu, Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie (Editura Polirom, Iași, 1999) și Gheorghe Lascu, Imaginea Franței la românii din Transilvania (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Ultimele trei lucrări sunt semnate de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
universitate? A ungurilor sau a românilor? Iar răspunsul, dacă este să Îl mai dăm și astăzi În aceeași penibili termeni etnicizanți, nu poate fi decât acela că ea este a noastră, a tuturor, a românilor, a maghiarilor, a rromilor, a germanilor, a tuturor celor care caută sau au căutat vreodată adevărurile universale ale științei sub arcadele ei. Un răspuns mai potrivit ar fi acela că o asemenea Întrebare nici nu Își mai are rostul la Începutul mileniului al III-lea, Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a imaginilor reciproce româno-maghiare În „cronica oficială” a Europei, așa cum a fost ea imaginată de istoricii ultimelor două secole, românii și maghiarii au format unul dintre principalele cupluri conflictuale ale continentului. Alături de turci și greci, de ruși și polonezi, de germani și francezi, de irlandezi și englezi, maghiarii și românii sunt protagoniștii unei secvențe particulare, dramatică și fascinantă, din epopeea marilor adversități istorice europene. Ca orice construcție istorică, nici această reprezentare nu s-a născut, pur și simplu, din materialul faptic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu secolul al XVIII-lea. Una dintre principalele carențe metodologice ale cercetărilor fragmentare de imagologie (studii practicate, În ultimul timp, În mod frecvent și În România) constă În absența perspectivei comparatiste. Înțelegerea modului În care au fost imaginați românii de către germani, francezi sau maghiari, În cadrul Îngust al unor percepții bilaterale, riscă să rămână extrem de fragmentară și de săracă, atâta vreme cât ignorăm contextul cultural și ideologic de ansamblu care a determinat „inventarea” celuilalt În conștiința modernă europeană. Tot acest proces pleacă din secolul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să Îi reprezinte pe vecini, cât și propriile reprezentări ale identității naționale, elaborate de români sau maghiari, au fost profund marcate de raportarea permanentă la Occident. Acest lucru explică și asemănarea frapantă dintre reprezentările respective. De exemplu, felul În care germanii i-au văzut pe români (analizat de Klaus Heitmann), felul În care maghiarii i-au văzut pe români (prezentat În lucrarea Melindei Mitu), precum și modul În care românii Înșiși s-au autoreprezentat (pe care am Încercat să Îl analizez Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se vorbește despre păcatele nobilimii, iar situația grea a țăranilor români este privită cu Înțelegere, faptele lor reprobabile sunt explicate, dar nu sunt scuzate. 3. Tradiții justificative și perspective ideologice În scrierile istoricilor maghiari (la fel ca În cazul românilor, germanilor sau a altora), răscoala apare sub denumiri diferite, aspect remarcat și de Ștefan Pascu. Aceste nuanțe terminologice acoperă anumite atitudini și reprezentări cu privire la evenimentele respective. Inițial, răscoala este numită În mod frecvent támadás („atac”, „ridicare”), ceea ce sugerează nu atât amploarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au un trecut istoric comun cu cel al statului În care locuiesc, au interese și instituții diferite - vor constitui națiuni politice distincte, În funcție de aceste elemente specifice care Îi separă. În această ordine de idei, Jókai dă exemplul francezilor, italienilor și germanilor din Elveția, care formează o singură națiune, În vreme ce englezii din Marea Britanie și Statele Unite, deși aparțin aceleiași rase, reprezintă două națiuni politice separate. În virtutea acestei idei, Jókai asemăna Ungaria celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea cu Elveția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că restructurările le vor afecta statutul de care se bucură În prezent: Dacă vrem să acordăm favoruri celor care le solicită, ni se reproșează că nu oferim așa ceva și celor care nu le solicită, cum ar fi slavii, rutenii sau germanii care tocmai prin comportamentul lor pașnic Își manifestă simpatia față de noi. Dacă respectăm privilegiile sârbilor, avem probleme cu românii, care revendică independența lor religioasă. Iar În cazul În care vrem să Îi menajăm pe români, se sperie maghiarii, sașii și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]