4,781 matches
-
alunecare metonimică a sensului "grâu", ci reproduce înțelesul integral al compusului Weizenbier, înțeles pe care determinantul l-a preluat împreună cu genul neutru al substantivului regent și, implicit, al compusului (în contrast cu lat. lingua "sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, limbaj, grai", sens rezultat prin metonimie din "organ musculos mobil care se află în gură"). În consecință, semnificanții sp. coche și germ. Weizen reprezintă fiecare, cu sensurile lor menționate mai sus, câte două cuvinte autonome și monosemantice, în timp ce lat. homo și lingua
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tenacitate susținută și, mai ales, de disciplină. Asta m-a învățat în primul rând sportul.” Nadia Comăneci “Măreția unei Olimpiade este covârșitoare. Ceea ce simți când te afli în mijlocul acestui Babilon modern de atleți și atlete, în care se întretaie toate graiurile pământului nu poate fi redat prin simple cuvinte. A fost pentru mine o adevărată “descoperire a Americii” care m-a sufocat și inhibat. Cei peste șase mii de participanți veniți acolo să-și dispute întâietatea și medaliile erau o lume
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
unui sistem ce are nevoie de flexibilitate. Primii beneficiari ai muncii mele sunt nepoții mei ! Basarabenii noștri DOAMNĂ PREȘEDINTE, STIMAȚI COLEGI DEPUTAȚI, “Cu vorba-mi strâmbă și pripită/Eu știu că te-am rănit spunând/Că mi-ai luat și grai și pită/ Și-ai năvălit pe-al meu pământ./ În vremea putredă și goală/ Pe mine, frate, cum să-ți spun,/Pe mine m-au mințit la școală/Că-mi ești dușman, nu frate bun.../ Din Basarabia să scriu,/Dulci
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sunt părinții unui om-acolo este patria lui. Iar Ștefan cel Mare este părintele neamului românesc, deci “casa” lui e casa mea. Da, locuiesc astăzi nu în România, dar pe pământurile ei. Astfel, fiind o patriotă înflăcărată, îmi iubesc neamul, graiul și țara din care fac parte spiritual. Sper să mai pot reveni aici încă o dată”. (iulie 20, 2009) Reacție Sunt neplăcut impresionată, chiar afectată, de maniera în care se încearcă “rezolvarea” problemelor din învățământul particular. Interzicerea participarii absolvenților unor universități
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
care România exportă... România ! Căci, la urma-urmei, România însăși nu e numai cea înfățișată de high-life-ul spilcuit care ne reprezintă la Bruxelles ori la Strasbourg. Nu. România e număr și putere prin voi, armatele imense de anonimi purtătoare de molcomia graiului, de omenia și vrednicia neamului din care vă trageți. Și dorul vostru și lacrimile voastre ne dor și pe noi, așa cum împlinirile și bucuriile voastre ne bucură fără de seamăn. Ne faceți ca departele vostru să fie aproapele nostru, voi - români
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
întâlniri cu personalități irepetabile precum savantul Eugeniu Coșeriu, transformate în timp, într-un imaginar personal cu iz de legendă, mi-a marcat profund destinul intelectual. Am pășit cu firească emoție pe acest pământ românesc, Republica Moldova, la început de mileniu, savurând graiul moldovenesc, cu arhaismele sale, cu rotunjimile calde ale vocalelor și consoanelor lichide, sedusă de natura atât de generoasă în vii și livezi, îndrăgind parcurile și străzile largi ale orașelor, dar și ulițele satelor ca la noi, la capătul cărora, spre
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
eu. Se joacă și mă simt forțată să mă alătur lor, trecând dintr-o stare în alta la fel cum trece el dintr-o limbă într-alta, vorbindu-ne dulce într-un amestec de engleză, franceză, italiană și „roman“, un grai pe care nu-l înțelege, dar se încăpățânează să-l rostească. Pe cât de frenetic și brusc domol îmi pare pianul, pe atât de serios contrabasul. Cei din fotoliile roșii izbucnesc frenetic în aplauze, ca o virgulă strecurată abil într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Oda lui Eminescu Cad în cadența gânduri albe și suave Un chip angelic din lacrimi puștii, Mă apasă misterul gândului eminescian Ai Bine, Adevăr, Frumos în blândele priviri. În graiul tău au coborât luceferi blânzi Popor viteaz fără de asemănare printre stele, Statornic precum munții din ținuturi efemere Calea spre veșnicie niciodată nu ți-o pierzi. Sufletul tău soarbe din fântână dorului Eroi ce s-au înălțat în fericirea cerului, Viteji
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92938]
-
soarbe din fântână dorului Eroi ce s-au înălțat în fericirea cerului, Viteji de faptele ce astăzi le slăvim Mereu în nemărginirea înaltului trăind. Ești trecerea în etern din vise neîmplinite Unicul poet ce nu te saturi cu limba românească, Graiul unic precum dorul nemărginit Dorul pictat din gânduri ecumenice. Magia versului eminescian scluptată cu vis în agonie Răsare când veșnicia se ascunde prin fericire, Cănd cerul sfânt își rupe din greutatea firească Căzând pe pieptul fără viață a unicului Eminescu
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92938]
-
de elemente distructive interesate’’ și continuă „în prima perioadă de formare a unității noastre de stat, când clasa conducătoare se lasă răpită adesea de lozinci mici și inoportune, când dărâmarea metodică a unor intruși se resimte la toate colțurile, prin graiul imaculat al tinerei generații de intelectuali se propagă dreptul nostru la existență. Acest adevăr ar trebui să-l pătrundă toți care pot influența opinia publică în țară: și băștinași și străini. Cei ce se găsesc la ei acasă să îndrume
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Blaj a celui mai puternic focar de cultură românească de unde a și plecat iluminismul școlii ardelene prin Samoil Micu (Klein), Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții, personalități ce aveau să demonstreze științific și prin documente originea latină a „neamului și graiului nostru”, s-au realizat poate cei mai importanți pași pe calea emancipării noastre naționale. Epoca grecească nu a fost mai puțin nefastă pentru poporul român. Dacă bulgarii, sârbii și ungurii au făcut din Biserica Creștină instrumentul Trufiei lor tiranice, grecii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
profesia sa medicul devine prietenul și chiar confidentul celor ce suferă - bogați sau săraci, tineri sau bătrâni, prieteni sau dușmani. Ba mai mult, prin cunoașterea instinctelor și, prin urmare, a patimilor (care nu sunt altceva decât devierea instinctelor), prin viu grai și prin exemplu personal, medicul poate să lumineze omenirea, să-i îndrume educația socială care combate aceste patimi, adică să răspândească principiile adevăratei morale științifice. Și încheia enunțând unul din principiile hipocratice care spune: “Scopul final al medicinii nu este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Ruxăndrița, Despina, Cosette sunt doar câteva dintre personajele pitorești care traversează romanul lui Groșan, de la Hârlău la Stambul, într-o savuroasă parodie care își seduce cititorul, atât prin talentul de povestitor al scriitorului, cât mai ales prin „profunzimea și dulceața graiului“: „îngăduie-ne, Cetitorule, care te apleci cu sfielnică grijă asupra rândurilor aceste, a face aici o pauză. Trage-ți și tu răsuflarea, hodișnete-ți ochii și lasă-i să lunece iute peste vorbe, căci n-avem nimic din ceea ce, îndeobște, îți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută și se pune a cânta. Mulțimea de oameni se îndeasă împrejuru-i și-1 ascultă cu dragoste, căci el zice balade strămoșești. Ochii mi se deschid: o naționalitate întreagă se dezvălește în graiul, în hainele, în tipul antic, în cântecele acelor oameni. Lăutarul cântă și dinaintea mea se desfășoară o tabelă care mă încântă și, când el sfârșește, toată nedumirirea s-a șters din minte-mi: rămân convins de naționalitatea română, de geniul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ducă să culeagă chiar din gura poporului elementele pe care ei înșiși le-au uitat pe jumătate în relațiile cu națiunile cultivate. Pentru a da de sursa vie a cuvântului, trebuie să se ducă departe de orașe, deoarece aici amestecul graiurilor și al semințiilor se simte prea mult. Locurile cele mai ferite, provinciile cele mai îndepărtate sunt cele mai potrivite căutărilor lor. acolo, sub acoperișul de paie al țăranului, ascultându-i jelaniile și doinele, spun ei că regăsesc adevărata pecete a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău!" Acesta este însuși fondul sufletului românesc, a cărui sensibilitate este extrem de fină
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îndrăznesc să mă adresez unui maestru! Și totuși simt aproape o nevoie de a vă mulțumi pentru bucuriile pe care mi le-ați oferit. L-am însărcinat pe Domnul Scheffer să vă spună toate acestea mult mai bine prin viu grai! El îmi citește adesea din versurile dumneavoastră de marmură, din tablourile dumneavoastră homerice și, deși ne simțim cu totul mărunți în fața dumneavoastră, ne entuziasmează faptul că se poate aspira la desăvârșire! Marele merit al frumosului desăvârșit este că trezește izvoare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
făcu pe Nora să pluseze: — Borges, ultracivilizatul Borges, dom profesor, a persiflat, fără maliție, pe cât cred, un oarecare idiom tribal. Nu m-ar suprinde, a afirmat argentinianul, ca predării, în școlile noastre, a latinei să-i ia locul cea a graiului guarani. E, între altele, o afirmație ce, pasămite, l-a costat Nobelul. — Eu nu râvnesc la fabulosul premiu, dragă Nora; și nici nu văd din ce motiv aș face-o. N-am niciun merit literar deosebit, dar’mite unul științific
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
conștiincios, fără grabă, cu mișcări liniștite și cumpănite, de om care știe bine ce are de făcut. Era taman pe dos: habar nțaveam ce săți cumpăr mamei din acea uluitoare bogăție de mărfuri carețmi lua răsuflarea și mă lăsa fără grai. Oscilam, cutreierat de îndoieli amarnice, între o pereche de gumari, una de papuci din plastic verde, o sticluță de parfum bulgăresc de trandafiri, o basma cafenie ce avea imprimate pe ea un soi de valuri marine stilizate. Ca sățmi dau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Ion Ciorănescu, care a fost inspector la Ministerul Învățământului și director al Școlii de surdomuți din București între 1927-1940. Acesta a făcut studii la Berlin și a publicat în 1932 „Abecedarul pentru școlarii surdomuți spre a învăța vorbirea, citirea cu grai și scrierea”, având o anexă care cuprinde „Îndrumări metodice privind predarea sunetelor, ortofonie”. 2. Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
al XII-lea; apropiată de olandeză; vechea saxona, limba tribului german al saxonilor; poemul religios Heliand (840); dispare că limba literară în sec. al XII-lea, dar a continuat să fie folosită că limba uzuală. În România se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
părăsit în secolul X regiunile siberiene de origine și s-au stabilit în Europa; primul text - un discurs funebru de la sfîrșitul sec. XII - începutul sec. XIII; circa 250 de cuvinte moștenite din limba uralică primitivă; printre dialecte: transilvănean, secui și graiul ceangău în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua N Mozambic, Malawi, Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 235. malaeza (bahasa Malaysia) O Malaysia, Brunei, Singapore / N Indonezia, Thailanda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au cea mai mare frecvență. Cel mai vechi text continuu care s-a păstrat este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521). În sec. XVI se pun bazele limbii literare (Coresi, cronicarii). Din sec. XIX - română modern. Limba literară are labază graiurile muntean și moldovean, dar și cu contribuția celorlalte. Alfabet chirilic și apoi latin (din 1860). Ortografie fonetica cu urme etimologice. Unitate lingvistică mare, cu graiuri reciproc inteligibile. Română aparține topologic unui subtip lingvistic caracterizat prin "hipertrofia determinării, mai ales a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pun bazele limbii literare (Coresi, cronicarii). Din sec. XIX - română modern. Limba literară are labază graiurile muntean și moldovean, dar și cu contribuția celorlalte. Alfabet chirilic și apoi latin (din 1860). Ortografie fonetica cu urme etimologice. Unitate lingvistică mare, cu graiuri reciproc inteligibile. Română aparține topologic unui subtip lingvistic caracterizat prin "hipertrofia determinării, mai ales a determinării nominale" (Eugeniu Coșeriu) familia indo-europeană, romanica, grupul italo-romanic; silabica; SVO + OSV latină 311. rotokas limba din insula Bougainville (Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fie el și în București unde e multă aglomerație, mult stres și vara căldură. „ Limba noastră-i o comoară în adâncuri înfundată (Alexei Mateevici - Limba noastră) 3. Particularități de vorbire ale populației din Hudești Locuitorii din Hudești păstrează, prin viu grai, tradiții, obiceiuri, datini și credințe din cele mai vechi timpuri de la strămoșii noștri care au trăit pe aceste plaiuri. Acestea oglindesc felul de viață, munca, relațiile sociale, cultura hudeștenilor, păstrate din generație în generație prin intermediul limbii. în vorbirea curentă a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]