3,888 matches
-
statul 19 au constituit obiectul unor precizări semnificative din partea elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a lui Nae Ionescu. Prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, Ecclesia a fost scoasă de sub autoritatea statului, devenind autonomă. Din nefericire, unii dintre ierarhii Bisericii au probat că nu știu cum să utilizeze această autonomie: "dacă suntem, prin urmare, partizani ai completei autonomii ecleziatice, cerem, în același timp, o cât mai mare grijă în exercitarea acestei autonomii; și anume, tocmai în scopul garantării posibilităților de viață
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a lui Nae Ionescu, dacă statul român din perioada interbelică ar fi avut nevoie de religie, ar fi trebuit să adopte formula protestantismului, "ca fiind tot așa de fundamental lipsită de spiritualitate ca și statul modern". Exista la nivelul unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române o mentalitate păguboasă, "o convingere întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția statului, în virtutea relației directe a autorității laice cu cea ecleziastică. Mai mult, ierarhia Bisericii Ortodoxe manifesta o mefiență
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Astfel, în Biserica lipsită de lucrarea duhovnicească a episcopatului luau naștere grupări cu tendințe de evadare din comunitatea de iubire, uneori cu încurajarea fățișă a unor Părinți episcopi. Dorința de revizuire a deciziilor Sinoadelor Ecumenice devenise ardentă în cadrul unora dintre ierarhii Bisericii Române, autorității sinodale substituindu-se autoritatea lui Harnack. În aceste condiții excepționale, replica elitei intelectuale creștine nu a întârziat să se producă, prin promovarea acestei reviste teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
intervalului, îngerii. Creștinismul a reușit să elaboreze o sistematică speculativă care facilitează triumful imaginii și utilizarea sa religioasă. Menirea episcopatului Se vehiculau prin presa centrală o serie de "propuneri" sau "inovații" cu privire la posibilitatea de retragere din scaunele episcopale a unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv de boală sau vârstă înaintată. Nu este lipsit de interes să abordăm acest aspect care a luat, pe alocuri, forma unei campanii violente, cu atât mai mult cu cât discutarea sa poate contribui la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Română sub comunism: o abordare instituțională" demolează multe dintre poncifele marxiste și post comuniste ale legăturii dintre Ortodoxie și comunism. Aceste stereotipuri vizând o anume mentalitate nedemocratică a națiunilor "ortodoxe" au fost alimentate și de comportamentul ezitant al unora dintre ierarhii BOR care nu au inițiat o abordare responsabilă, autocritică referitoare la compromisurile făcute în comunism, abordare care ar conduce fără îndoială la o vindecare a rănilor unui trecut recent. Textul istoricului Cristian Vasile " Ingerințe politice în viața Bisericii Ortodoxe în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la Institutul de Istorie Recentă, Adrian Nicolae Petcu, " Cazul Episcopului Nicolae Popovici" demolează o parte a tezei comuniste potrivit căreia Biserica Ortodoxă nu a dat martirii ei, precum Biserica greco-catolică sau romano-catolică. Acest caz este grăitor pentru ținuta unui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe care, alături de alți reprezentanți de marcă: Irineu Mihălcescu, Visarion Puiu, Nicolae Bălan, Vartolomeu, Nicolae Colan ș.a au înțeles să se opună ateismului puterii comuniste și să păstreze nealterată dimensiunea spirituală a Bisericii. Ultima secțiune a volumului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lor inițiale. În cultura elenistică mitul morții și al învierii zeului, conexată unei reflexii asupra ciclului anotimpurilor, în raport cu parcursul soarelui și al vegetației, devine în mod clar expresia misterului destinului uman. Adeziunea la cultul misterelor era prezentată celui credincios, de către ierarhii acestui cult, ca o garanție de mântuire ce se putea dobândi doar prin anumite rituri, ce tindeau spre asimilarea celui inițiat cu zeul însuși. Fascinația exercitată asupra maselor populare de mărturia primilor creștini, nu a scăpat atenției ierarhiei acestor culte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
căror politică față de creștini a căpătat o varietate de tonuri ciudate. Maximinus, urând atitudinea tolerantă a predecesorului său, Alexandru Sever, a inițiat o persecuție care, deși a fost scurtă, a fost periculoasă deoarece viza persecutarea creștinilor în general și a ierarhilor lor în special (atitudine adoptată ulterior de Decius și Valerian etc.). Prin domnia lui Filip Arabul (244-249) politica statului revenea la un climat favorabil și tolerant, deși din discordiile partea populației față de creștini s-au manifestat prin răsculări frecvente. În
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
era destul de limitat din motive lesne de înțeles. Întrucât soldatul era separat de viața civilă - mai mult decât în zilele noastre -, o supraveghere eficientă a acestuia nu era posibilă nici pentru comunitățile creștine de apartenență, cum nu era nici pentru ierarhii lor. Dimpotrivă, era o mai mare bucurie pentru toți creștinii dacă se auzea că ar fi suscitat credincioși tocmai din categoria brută și violentă a războinicilor, atrăgându-i la lumina Evangheliei. În mod cert, comunitatea era mult mai indulgentă față de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
exista. Păgânii nu au spus niciodată nimic, deoarece conduita creștinilor era ireproșabilă, fiind printre cei mai buni cetățeni ai Imperiului, respectuoși și ascultători față de stat, prompți în ajutorul acestuia și la plata impozitelor și a tributurilor potrivit stării lor. Unii ierarhi ai Bisericii creștine s-au făcut interpreți, în orice vreme, în fața autorităților romane, apărând lealitatea și corectitudinea creștină. O mărturie deosebită, în acest sens, ne oferă scrierile unor apologeți renumiți, care, în timpul domniei lui Hadrian (117-138) și a lui Marcus
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iar Ambroziu din Milano, Ioan Crisostom, Maxim din Torino și Augustin susțineau serviciul militar în favoarea Imperiului creștin în plină formare. Răspunsurile lor, foarte vii și elocvente, ne descriu situația epocii și a contextelor sociale cu care se confruntau creștinii și ierarhii lor în prestarea serviciului militar și a purtării războiului drept, dar și a păstrării unei conștiințe creștine corespunzătoare în mijlocul tuturor situațiilor concrete. Creștinarea armatei romane nu s-a rezolvat brusc, nici atunci și nici altădată. Scriitorii creștini, din primele cinci
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oficial pe creștini, favorizându-i, cel puțin în trecere, prin revocarea edictelor și restituirea bunurilor confiscate Bisericii, după ce împăratul Valerian a căzut rob la barbari. Gallienus, fiul lui Valerian, a oprit persecuția începută de tatăl său împotriva creștinilor, oferind tuturor ierarhilor acestui cult pacea și trimițând până și un rescript către Dionyssios, Pinnus și Demetrios precum și către ceilalți episcopi din Egipt. Prin rescript, recunoștea creștinismul ca asociație și poruncea să i se restituie bunurile confiscate: Am poruncit să fie propovăduită în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
altă concepție a comunicării, comunicarea expresivă. Aici s-a terminat cu emițătorul, canalul și receptorul, gata cu bila de biliard, cauză și efect, succesiuni și ierarhii compartimentate, cu semnele care reprezintă. Totul este clasat de la început. Efectul este în cauză. Ierarhii pot apărea, dar îmbinate unele în altele, atît de bine că nu mai știi să distingi ceea ce este bază și ce este vîrf. Subiect și obiect sînt legați, dar prin niveluri. Metafora organismului este regină. Ea își ea ca nume
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
caracterul definitiv al jurămintelor pronunțate, marea masă a conspiratorilor apare doar ca un imens mecanism, cu angrenajul foarte strîns, în care personalitatea se dizolvă, identitatea omului se pierde. Cît de puternici sîntem [strigă cu o surprinzătoare exaltare unul dintre înalții ierarhi iezuiți, urcați pe scenă de Eugène Sue]! într-adevăr, mă stăpînește o admirație care aproape mă înspăimîntă atunci cînd realizez că înainte de a fi al nostru, omul gîndește, vede, crede, acționează cum vrea el..., iar atunci cînd este al nostru
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de molecule numite „receptori ai dopamieni de tip 2”. Autorii remarcă faptul că astfel de receptori sunt asociați cu statutul de mascul dominant în majoritatea societăților de primate. De exemplu, după trei luni de viețuire în grup, macacii masculi stabilesc ierarhii: un mascul dominant, masculi subordonați și masculi cu statut inferior. Se constată că pe firul acestei organizări cantitatea de receptori ai dopaminei de 2 doi evoluează la masculi: crește la masculii dominanți, mai precis în striatum ventral, evidențiat în experimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
existentă între deservenți, între aceștia și ierarhie, între credincioși și deservenți. Atribuțiile sale erau cele ale unui intermediar între stat și instituțiile religioase. Împuternicitul știe cine colaborează, unde trebuia făcută presiune pentru a forța o colaborare; el intervenea în anturajul ierarhilor pentru a cunoaște intențiile acestora, făcea uz de tehnici de intimidare sau de recompensă pentru a-și duce la bun sfârșit însărcinările. Activitatea acestor funcționari era dirijată în multe cazuri de două centre decizionale, Ministerul Cultelor și Securitatea, din aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
enoriașii greco-catolici au început să frecventeze lăcașurile de cult romano-catolice, iar unii clerici clandestini au decis, pentru a fi cât mai aproape de comunitățile greco-catolice, să adopte ritul latin și, implicit, să oficieze în bisericile catolice. Până în 1989, cu intensități diferite, ierarhi și preoți romano-catolici au oferit sprijin moral și material BRU clandestine. Alteori, reprezentanții romano-catolici refuzau un astfel de sprijin pentru a evita previzibile complicații în relațiile cu autoritățile politice comuniste. Persecuțiile n-au ocolit nici ritul latin al Bisericii Catolice
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pentru a evita previzibile complicații în relațiile cu autoritățile politice comuniste. Persecuțiile n-au ocolit nici ritul latin al Bisericii Catolice. Rând pe rând, prelați romano-catolici au fost arestați sau li s-a impus un domiciliu obligatoriu. Mai mulți clerici, ierarhi și călugări au fost implicați în procese în care rechizitoriile conțineau învinuirile de înaltă trădare și spionaj, iar pedepsele pronunțate au însumat sute de ani de detenție. Angajații Nunțiaturii Apostolice, majoritatea călugărițe, precum și preoții și călugării de la Catedrala Sfântul Iosif
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nr. 187/1999, reprezentanții BOR au încercat, printr-un amendament trimis Parlamentului la 19 februarie 2001, să ceară eliminarea prevederilor art. 2, lit. „t” (dreptul fiecărui cetățean de a fi informat cu privire la calitatea de agent sau colaborator al Securității a ierarhilor, șefilor cultelor recunoscute, preoților de la parohiile din țară și din străinătate). „Chiar PF Teoctist afirma că legea «aduce o gravă atingere caracterului sacramental și de taină al preoției (...), chiar Bisericii însăși», uitând că preoții turnători n-au adus alinare, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
care se cerea stoparea accesului la dosarele preoților, pe motiv că Legea «Ticu» este anticonstituțională. Însă, pentru prima dată, Sinodul admite că unii dintre preoți ar fi putut colabora cu Securitatea. În comunicat nu se menționează faptul că există și ierarhi care au făcut acest lucru, nu numai simpli preoți. [...].” * I.P.S.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, este una dintre figurile emblematice ale Bisericii Ortodoxe Române. Nicolae Corneanu a avut curajul să-și recunoască erorile din trecut. De aceea, și-a propus să
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
rezolvă, «benevol și exhaustiv, prin taina mărturisirii», efectul acesteia fiind «recunoașterea, căința, ispășirea și, în final, redobândirea libertății lăuntrice»”. La data de 07.11.2006, „a fost respinsă propunerea legislativă a 66 de deputați și senatori, care prevedea scoaterea preoților, ierarhilor și șefilor cultelor religioase recunoscute de sub incidența legii privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste”. * Interesantă e și părerea unui fost ofițer de Securitate, care a lucrat în acele timpuri, a recrutat informatori din rândul preoților, a
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fi îngropat la Iași, acolo unde am petrecut o copilărie fericită. Țarul mi-a promis că mă va îngropa cu toate onorurile pe moșia mea din Rusia. Dar dorința mea cea mai arzătoare este să fiu înmormântat la Biserica Trei Ierarhi din Iași și am să profit de această ocazie pentru a-i ruga pe români să lupte pentru a-mi îndeplini această ultimă dorință. REPORTER: Vă mulțimim pentru interviul acordat! INTERVIU CU NICOLAE MILESCU SPĂTARUL - „UN MARCO POLO AL SECOLULUI
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
categoria a II-a, iar postul de diacon se desființează, ca o ironie a destinului, aceasta fiind o nouă lovitură pentru sufletul atât de zdruncinat al humuleșteanului. În acest timp, Creangă se înscrisese la Școala Normală de învățători de la Trei Ierarhi, sub direcția lui Titu Maiorescu, întâlnind această personalitate, care va marca puternic existența discipolului. După doar 4 luni de școală, directorul Maiorescu, descoperind calitățile excepționale ale diaconului elev, cere Ministerului să-l numească deja învățător suplinitor, până la terminarea studiilor de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a manualului, precum și cel care a coordonat întreaga lucrare, a fost Ion Creangă. 1870. La 20 octombrie se transferă la Școala primară sucursală nr. 1 (suburbia Sărărie), în locul lui G. Ienăchescu, care, prin „consimțământ”, trece la Școala primară de la „Trei Ierarhi”. 1871. Împreună cu C. Grigorescu și V. Răceanu scoate Învățătorul copiilor. Carte de cetit în clasele primare de ambele sexe, cu litere. slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instrucțiune. În toamnă este, însă, „oprit din lucrarea diaconiei” pentru „relele purtări
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
era ca o corabie atât de încărcată de erudiție pe cât aceasta este încăpătoare pentru mintea omenească<footnote Ibidem, XXII-XXIV, p. 54. footnote>. În termeni tot atât de elogioși, despre cunoștințele Sfântului Vasile vorbește și retorul Libaniu. Pe lângă stil, magistrul păgân vede la ierarhul creștin o înțelepciune nesecată care ar putea fi găsită numai la unul care studiază continuu. El scrie: Izvoarele cuvintelor curg în mod firesc din gura ta, mai intens decât apa râurilor. Noi, dacă nu ne-am adăpa zilnic la apele
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]