4,930 matches
-
producă ajunge să împiedice realizarea ei. Ratatul rămâne sub limita lui, pentru că ceilalți așteaptă ca el s-o depășească. „Ceilalți“, cu așteptarea lor, devin cauza ratării și teroarea ratatului. Prins între dezamăgirea celorlalți și insatisfacția proprie, lotul lui devine mila, indiferența sau uitarea. Și totuși ratatul se poate salva. Când ajunge să spună: nu voi face nimic din ce am promis și din ce se așteaptă de la mine să fac, el transformă ratarea într-un act de pudoare tardiv și își
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
continuă invenție socială. Relațiile dintre profesor și clasă se polarizează, în general în sentimente de simpatie, încredere reciprocă sau, dimpotrivă, de antipatie, neîncredere și chiar ostilitate. Sunt și cazuri când contactul spiritual dintre profesor și elev nu trece de zona indiferenței: clasa nu există pentru profesor și nici profesorul pentru clasă. Inițiativa trebuie să aparțină însă profesorului, care ținând seama de legea esențială a relațiilor afective interumane potrivit căreia simpatia și bunăvoința naște simpatie și bunăvoință, antipatia și ostilitatea trezesc sentimente
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
de a umili sau încurca un elev mai ales în prezența colegilor săi va sfârși printr-un rezultat nedorit; elevul ori se retrage în sine, refuzând să mai comunice, ori reacționează violent față de încercarea de a fi încurcat sau umilit. Indiferența față de personalitatea elevului amenință nevoile și trebuințele spirituale de bază ale acestuia, respectul față de sine, nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, nevoia de securitate pe termen lung, de succes, precum și nevoia de a aparține unui grup și a
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
prin rugăciune, exemplu și implicare, pentru ca ei să cunoască valorile credinței străbune, să valorifice tezaurul lăsat de înaintașii noștri, să fie mărturisitorii dreptei credințe într-o lume care din nefericire se îndepărtează tot mai mult de aceste valori, din comoditate, indiferență, ignoranță. Proiectul Copiii în lumina lui Hristos a apărut ca o necesitate de a bucura elevii, părinții și comunitatea locală cu talentul muzical și artistic al copiilor din școala noastră. Parohia Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt Iași, împreună cu
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
consulului Caton, filosofului Favorinus, naturalistului Pliniu... Dar când cel mai virtuos dintre împărați, însuși stoicul Marc Aureliu crede, cine îi mai ascultă? Cu tot secretul păstrat, știm că împăratul i-a chemat în secret pe astrologi, pentru a afla motivul indiferenței Faustinei. Va fi aflat el că un tânăr gladiator era de vină? Chaldeeanul Iulian, alcătui pentru împărat un manual de astrologie militară - 174 e.n. Într-o bună zi, înfuriat pe un astrolog care nu își cunoștea bine meseria, l-a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
permite dezvoltarea liberă a personalității copiilor și manifestarea autonomiei lor; 2. clasele populare practică un model educativ caracterizat printr-o atitudine laisser-faire, apparent similară “laxismului” claselor superioare, dar diferită de acesta prin aceea că exprimă mai degrabă un fel de indiferență, absența proiectelor educative; 3. clasele mijlocii sunt adepte ale “rigorismului” educativ. Boltanski confirmă existența acestor trei modele. Copii nu primesc responsabilități decât atunci când nevoile familiei o impun și când sunt capabili să efectueze o activitate cu adevărat utilă; constrângerile sunt
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
delincvență” <footnote Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> . Scăderile și greșelile educative ale mamei, în prima copilărie, au cea mai mare însemnătate patogenă indiferent de R.Vincent apud V.Preda Profilația delincvenței și reintegrarea socială, motivarea lor (muncă, boli, indiferență, nepricepere, scăderi ale simțului matern), deoarece privează pe copil de afecțiunea echilibrantă pe care o reclamă dezvoltarea sa. Lipsa de afecțiune creează sechele caraceriale care pot fi reversibile numai dacă greșeala mamei este îndreptată la vreme. Altfel, devierile se pot
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
spre geam urmărită de zâmbetul orbului strâmb, și de nedumerirea doctorului care parcă nu aștepta răspuns (vezi nota 11). Astfel, fragmentul exphrastic se construiește simetric: începutul, la fel ca și finalul, fotografiază reacția Ioanei. Privirea ei contemplativă parcurge distanța de la indiferență la interes: nu sesizează prezența tabloului în timpul primei vizite în cabinetul doctorului; apoi, siluetele orbilor îi par mostruoase și monstruozitatea lor o înspăimântă pentru ca frica să se transforme în interes. Descrierea ekphrastică transpune aproape didactic elementele compoziției plastice în imagine
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
că, dacă nu promovezi prin efort propriu clasele obligatorii, nu poți obține nicio slujbă. Și atunci există un pericol iminent pentru cei leneși. Acest minim de îngrijorare este necesar pentru a putea lupta cu nepăsarea unor școli, alimentată și de indiferența familiilor respective. 4) Ambiția, dorința de a fi printre primii, este și ea un stimulent în unele cazuri. Unele familii exagerează, impunându-le copiilor lor să fie neapărat printre premianți. Exagerările în acest sens pot duce la sentimente negative de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
au un rol important pe parcursul celor patru ani. Gillbert Leroy afirma că „elevii care nu s-au bucurat de o dezvoltare afectivă satisfăcătoare plătesc cu greu tributul eșecului școlar (1974, p.108). Lipsit de căldura mediului familial, primit cu indiferență în școală „poate fi supus fie frustrărilor, fie unor atrofii psihice, care vor lăsa urme” (ibidem, p.109) Copilul este foarte sensibil la neregularitățile atitudinii adultului față de el. Dar și pentru părinți apare o situație nouă. Odată cu intrarea în școală
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la elevi- chiar dacă acestea sunt tranzitorii- știut fiind că momentele/stările afective sunt suportul tuturor activităților noastre, inclusiv ale celor școlare” (ibidem, p. 229). Educatorii și părinții trebuie să știe că elevul își dorește afecțiunea mai mult ca orice. Indiferența afectivă generează o toleranță foarte scăzută la frustrare. CAPITOLUL II CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA FENOMENULUI DE FRUSTRARE II 1. Frustrarea - fenomen psihologic Fenomen general uman, frustrarea se plasează în centrul problematicii umane, al preocupărilor educației, respectiv formarea și integrarea etico-socială a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
școală, copiii sunt datori să învețe ce le este predat de institutori/profesori, datoria de părinți fiind exclusă. Alteori, cauza frustrării elevului stă în distanța prost înțeleasă pe care părinții, dintrun motiv sau altul (lipsa de timp, autoritate prost înțeleasă, indiferență, egoism), o creează. Frământat de problemele din viața școlară și extrașcolară, de unele întâmplări, aparent mărunte, dar care pentru el prezintă importanță, elevul nu are cui să le împărtășească, nu are cui să ceară un sfat, e singur, dezorientat. În
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sau prea severe ale institutorului/profesorului, trecerea de la o treaptă de învățământ la alta etc., toate acestea pot constitui prin efortul de adaptare pe carel reclamă, tot atâția factori frustranți și anxiogeni. Educatorii pot provoca și ei frustrări elevilor prin indiferența lor la ceea ce se petrece dincolo de aparențe: aceștia nu sunt interesați de sentimentele, trăirile, atitudinile elevilor față de obligațiile lor școlare. Lipsa de interes pentru trăirile elevului îi pune pe unii institutori/profesori în situația de a nu fi capabili să
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
puțin bun dat de către elev la lecție. Ei reacționează stereotip, sancționând cu o notă mică randamentul scăzut al elevului, fără să-și dea seama de sentimentele de frustrare și atitudinile depresive care pot urma. Uneori, la lipsa de înțelegere și indiferență față de trăirile elevului se adaugă și o conduită dură din partea cadrului didactic care-l stigmatizează cu ușurință pe elev, îl critică: „Nai să realizezi nimic în viață!”, „Nu ești bun de nimic!” etc. Dacă institutorul/profesorul începe să repete destul de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pune amprenta pe relațiile sale cu colegii (aceștia îl resping)" (Filimon, 1967, p. 92). Frustrarea, care la început era efect, se transformă prin reactivitatea exagerată a copilului în comportament inadaptat, ceea ce potențează izolarea și reprobarea școlarului de către grupul de elevi. Indiferența față de personalitatea elevului lezează trebuințele spirituale de bază ale acestuia: respectul față de sine, nevoia de siguranță pe termen lung, nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, dar mai ales din partea părinților și a institutorului/profesorului. Când elevul este respins
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
situațiile stresante pentru copil, ne putem da seama că sunt numeroase. Ele se întâlnesc deopotrivă în familia dezorganizată sau pe cale de a se destrăma și în familia bine organizată, dar care face greșeli de educație din grija excesivă sau din indiferența față de problemele copilului. În acest caz, părinții trebuie să facă dovada unui simț al măsurii în atitudinea și exigențele preconizate față de copil. Copilul cere timp, răbdare, calm, echilibru între sobrietate și bună dispoziție, între dragoste și sinceritate. Frustrarea care apare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
termină în momentul efectuării anesteziei. Pregătirea psihologică trebuie să înceapă chiar de la prima consultație. Foarte receptiv față de tot ce se întâmplă, pacientul înregistrează cu simțurile ascuțite evenimentele legate de primirea lui, de ordinea și seriozitatea din cabinet, de bunăvoința sau indiferența pe care o acordă medicul și personalul medical. Percepția vizuală a instrumentelor, seringilor, sângelui, percepția auditivă a zgomotelor produse de aparatele cu turație înaltă, mirosul specific de medicamente, brutalitatea consultației etc, amplifică emoția, teama, neliniștea. Primul contact cu ceilalți pacienți
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ostili pot determina la copii conformism, încredere redusă în forțele proprii, teamă, timiditate. Ei facilitează astfel instalarea la copii a agresivității, a durității, a neglijenței, a impulsivității. Efecte negative se produc în planul personalității și atunci când unul din părinți manifestă indiferență față de copil sau când dintr-un motiv sau altul copilul e crescut de un singur părinte. Pentru băieți, absența prea mare a tatălui duce la oarecare efemizare a conduitei, iar pentru fetițe, la o oarecare nesiguranță și poate crea dificultăți
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
domeniului colonial pentru viitorul Franței. Însă, cu excepția anilor 1930 și 1931, când au avut loc două evenimente de anvergură (sărbătorirea unui secol de la cucerirea Algeriei și Expoziția colonială internațională) care au atras atenția opinie publice spre colonii, se constată o indiferență a locuitorilor metropolei față de problemele coloniale și o aderență scăzută a acestora la proiectele ce vizau „utilarea coloniilor” sau crearea unei comunități imperiale Între Franța și colonii. Sloganuri precum „Franța celor 100 de milioane de locuitori”, „Franța celor cinci părți
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
ceva deci accesul liber pe internet> (IVLRA: 209). Locuțiunile toate cele (32), toate celelalte (213) sunt expresii clișeizate ale enumerării aproximative. 5.4. Afișarea atitudinii discursive Prin intermediul indefinitelor și al negativelor, vorbitorii proiectează în discurs o atitudine discursivă de detașare, indiferență, lipsă de preocupare, indecizie. Motivele personale ale acestei atitudini au un suport cultural: "a nu-și băga nasul unde nu-i fierbe oala", "a nu fi prea insistent", "a fi la locul lui/a sta în banca lui", "nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
recunoscută identitatea, să aibă școli și organizații proprii, să li se dea posibilitatea să vină în contact cu frații români. Este o prezență eroică, plină de abnegație, devotament, înzestrat cu forța morală de a nu se lăsa descurajat de obstacole, indiferență, opoziție. Fiecare scrisoare dezvăluie încă un pas din succesiunea de demersuri, pledoarii, intervenții, documentare, organizare și generoasă contribuție materială. Corespondența din ianuarie 2002 exprimă regretul neimplicării delegației române la Conferința Europeană privind minoritățile. Susținerea celor doi reprezentanți români a abordat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
s-a spus. - neparticiparea, refuzul ideii necesarului răspuns. Se Înfiripă și se afirmă conștiința neangajării fiind o consecință a conștientizării de către elev. El se știe neascultat, neîntrebat, nesocotit, neangajat În ceea ce se decide pentru el și/sau pentru alții, urmând indiferența. Astfel, educatorii asistă la aceste fenomene care se răsfrâng, pentru durate imprevizibil de lungi, În atitudini care nu se reduc la mutism și indiferență contextuală, ci afectează relațiile interumane. Prin atitudinea tradițională de autoritate a educatorului, de a obliga la
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
știe neascultat, neîntrebat, nesocotit, neangajat În ceea ce se decide pentru el și/sau pentru alții, urmând indiferența. Astfel, educatorii asistă la aceste fenomene care se răsfrâng, pentru durate imprevizibil de lungi, În atitudini care nu se reduc la mutism și indiferență contextuală, ci afectează relațiile interumane. Prin atitudinea tradițională de autoritate a educatorului, de a obliga la atenție și de a solicita elevilor Înțelegerea necondiționată, uitând că există refuzul școala se face vinovată la toate nivelurile, de starea comunicării. Neacceptarea refuzului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
a acestor instituții ? A clasei noastre conducătoare și, în primul rând, a opiniei publice, câtă există, în acest din urmă caz ? Reacția pare să fie de categorică respingere, cu motivație profund naționalistă. În tot cazul, de neasimilare sau de mare indiferență. Căci, de fapt, pe cine poate să intereseze Europa ca să ne exprimăm simbolic în Codrul Vlăsiei? În sfera politică la putere sau în opoziție ideea integrării euroatlantice valorează doar atât cât valorează și au consistență și structurile socio-economice ale țării
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
U.R.S.S. o obligă să simuleze, să mimeze false adeziuni la toate sau la cât mai multe principii, instituții și instanțe europene. Duplicitatea și jocul dublu sunt evidente. Uneori cusute doar cu ață albă. Acceptate în Vest, din naivitate, cinism, indiferență, incompetență, Realpolitik ? Nu decid acum. Nu se poate nega totuși o anume suplețe, o punere în scenă uneori abilă, o potemkiniadă proeuropeană pitorească. Organizăm Forumul Crans Montana și World Trade Center dar... demitem sau arestăm, pe tăcute, pe primarii opoziției
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]