4,097 matches
-
Seara tot o ciorbă limpede dar fără pâine. Din punct de vedere caloric alimentația nu depășea 1200-1300 de calorii pe zi, când necesarul normal minim este de 2000. Efectul era o slăbire progresivă, care afecta și psihicul și mai ales intelectul și favoriza apariția bolilor de degenerescență. Datorită acestei slabe alimentații, stomacul nu avea ce digera și deci nici ce evacua decât o dată la 10-15 zile. Sucurile gastrice își făceau de cap și de aceea sufereau aproape toți de o aciditate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
contingențe și superstiții, diversă și multiplă, a înzestrat literatura cu o Epocă. El a dat bibliografiei românești, cu belșug fără precedent în nici o țară și sub nici un pontificat, chiar de foarte veche cultură, o masă de scrieri care pot sluji intelectul și talentul românesc cu o experiență a marginilor, a măsurii și a impalpabilelor, integrală.” Regelui Carol II i-a succedat ca patron regele Mihai I, „înaltul protector și îndrumător al Fundațiilor Regale”. Repere bibliografice: Fundația Culturală „Principele Carol”, Statutul și
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
Negulescu. În articolul-program membrii grupării își fixează obiectivul: G. și r. va fi revista intelectualilor adevărați, „nu a intelectualilor, posesori de diplome universitare, lesne sacrificatori de timp, materie cenușie și monetă pe altarul unor idoli ce nu pot sta alături de intelect”. În numărul 4 redacția oferă o Lămurire necesară: „Nu avem șef de școală, nici nu suntem o școală. Ceea ce voim noi a face se poate face și cu această diversitate de idei despre artă, pentru că noi dorim cu toții - punct ce
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
inocent din punct de vedere politic: Pierre Bourdieu ar face-o mai bine ca mine și a făcut-o În atîtea alte cazuri. Iată o mostră de stil elitar care tematizează „eul și oglinda”: „Ce eram eu? Un travestit al intelectului, un gigolo al Îndrăgostirilor: infamă serie de aparențe obscene ce sfîrșiseră prin a-mi năpădi ființa fără ca prin asta să-i permită să scape de dezgolirea progresivă a mizerabilei sale suferințe: disperare cronidu-și un drum obscur În sufletul meu Însingurat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Literatura reprezintă În cel mai Înalt grad cultura modernă: texte la Înțelegerea cărora nu ai nevoie de parcurgerea unei tradiții - și nici de cunoștințe lingvistice foarte vaste - și care nu se adresează unei facultăți umane care are nevoie de antrenament (intelectul, de pildă, așa cum se Întîmplă cu filozofia) ci sensibilității și imaginației, adică exact facultăților de relaționare cu lumea pe care gîndirea secolelor 18 și 19 le-a exaltat cel mai mult: sensibilitatea, de către materialismul senzualist al Luminilor, imaginația, de către romantismul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cel care echivalează sublimul cu terifiantul și anticipează astfel prescripția unei literaturi care trebuie să șocheze, alcătuiește Însă un set de principii laxe, pentru că dependente de senzorial; estetica este o „știință” a trupului În mult mai mare măsură decît a intelectului; apare, În același timp, ca un lanț de prescripții cultural, pentru că, știm astăzi, felul În care simțim nu este inocent și depinde de felul În care am fost Învățați să atribuim sens la ceea ce simțim. Tocmai din pricina inefabilului estetic - sau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
reprezentări romantice despre lume pe care nu limba română le-a emis prin vocea sau pana unor savanți. Dacă lumea aceasta are o coerență, atunci ea nu poate fi considerată o sumă aleatorie de individualități legate prin jocul Întîmplărilor inaccesibile intelectului. La fel, literatura are paradigme și, În interiorul acestora, sintagme. Romantismul este o astfel de sintagmă În interiorul paradigmei literare europene. Poate că nu putem aduce Într-un spațiu omogen literatura chineză și cea franceză, cel puțin În perioadele lor de dezvoltare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de către liberalism este fundamentată și legitimată pe un weltanschauung liberal sau, ca să folosim una dintre sintagmele favorite ale lui Hans Freyer, pe un ottocento Geist, constituit pe următoarele asumpții: - realitatea este dată o dată pentru totdeauna și este accesibilă înțelegerii și intelectului uman; - cunoașterea este un comportament total, autosuficient și autocentrat; - modalitatea de a ajunge la cunoaștere este cea a contemplării și a deducției ce își are originea în contemplare, datorită faptului că noțiunile și conceptele reprezintă realitatea. Asemenea greșeli nu mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
self and ist Brain (Popper și Ecoles, 1997Ă. Conștiința este un concept filosofic care a ajuns să fie folosit destul de mult de unii psihologi. Conceptul de conștiință are o remarcabilă amprentă europeană - la fel ca și conceptele de rațiune și intelect -, având doar corespondențe parțiale în gândirea greco-romană. Filosofii au discutat asupra conștiinței în general, dar tot timpul s-a menținut sugestia implicită că aceasta e individuală, e a cuiva, e o caracteristică a ceea ce, în ultimele secole, s-a numit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exclude îngerii. E, de fapt, singura ființă de acest gen la care avem acces pentru a o analiza, dar Kant insistă în mod repetat asupra posibilității multiplicității lumilor și a ființelor raționale posibile. Conceptele prin care el caracterizează omul - în afară de „intelect” și „rațiune” - sunt cele de „eu” și „conștiință”. Ideile de bază ale lui Kant sunt: autonomia omului, ca individ, eu, conștiință, raționalitate, nevoia imperioasă de demnitate și respect, libertatea în decizii, autodeterminarea, dar și supunerea față de rigorile legii morale, ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
există indivizi care nu întrunesc criteriile tulburărilor de personalitate după clasificările categoriale, dar care au mari dificultăți adaptative și evidente trăsături care-i deosebesc de cei din jur. Există, pe filiera conștiinței de sine, o mereu reconfirmată contribuție personologică a intelectului și a introspecției. Astfel, un individ preocupat de computere - cu trăsături de tip evitant - imatur afectiv și relațional, în sens dimensional, nu este clasificabil categorial. Orice trăsătură dizarmonică reprezintă - ca semnificație - o negare a unui atribut al firescului, deci al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de ceilalți Intimidare Chinuire Brutalizare Umilire Deficiențe în identificare Atașament, introjecție, reprezentarea altora în sine, relații obiectuale Încălcarea normelor Deficit în înțelegerea semantică a valorilor Deficiențe de planificare a vieții; nu învață din experiență și pedepse; intelect în limitele normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici complet, nici întru-totul coerent. El ne plasează totuși într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
totul. El susținea că astfel omul achiziționează conexiunile productive necesare adecvării comportamentului la mediul în care trăiește; adaptarea, adecvarea și schimbarea reglatoare pot fi descrise exclusiv în termenii legii efectului și învățării reușite (Thorndike, 1913, p. 5). El afirma tranșant: „Intelectul uman, caracterul și îndemânarea omului sunt suma trebuințelor sale de a răspunde la situații și la elemente ale situațiilor. Numărul diferitelor conexiuni S-R care formează această sumă ajunge, la un adult cultivat, probabil la multe milioane. În consecință, în loc să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mult caz cu privire la experimentele realizate de Köhler pe maimuțe în insulele Tenerife, experimente pe care le-a descris în ediția englezească a lucrării The Mentality of Apes (1927). Ea a fost asociată excesiv cu cartea lui Koffka din 1927 - Dezvoltarea intelectului. Experimentele de insight, menite să demonstreze insightful learning („învățarea iluminatoare”), au fost supuse ironiilor ecologiștilor în a doua jumătate a secolului XX. Romancierul francez Pierre Boulle a imaginat în nuvela Planeta maimuțelor o lume în care maimuțele (inteligente) desfășurau experimentele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un punct maxim. Pot fi aduse dovezi din munca productivă, ca și din câmpul educațional, că învățarea cu participare voluntară este mult mai eficientă decât cea pasivă. 8. Învățarea voluntară, care implică întreaga persoană a celui care învață - sentimentele și intelectul -, este cea mai durabilă și cuprinzătoare. Acest lucru - consideră Rogers - s-a descoperit în psihoterapie, unde completa implicare a cuiva dă rezultate mult mai eficiente. Nu este vorba aici despre învățarea zisă „only from the neck up” (numai „de la gât
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Ioan Cerghit, reflecția personală desemnează „capacitatea și modul de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția înseamnă o concentrare a intelectului și o iluminare ce se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate în analiză, în examinare” (Cerghit, 1997, p. 141). Jean Piaget o consideră una dintre cele mai active și mai fructuoase metode, de mare valoare euristică. De
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rațiunii"17. Cunoașterea nu are cum să pornească de la simple impresii nesistematizate, procurate de simțuri, dar nici nu poate fi discursivă. Această "știință profană" este insuficientă. Filosoful propune "trecerea de la cunoașterea discursivă la cea apofatică ("negativă", cum spune Cantemir), proprie intelectului situat în lumina grației"18. El consideră, deci, că singura posibilitate a omului de a cunoaște totul este contactul direct cu divinitatea. Altfel spus, revelația. Prin urmare, Adevărul poate fi apropriat doar prin intermediul unei cunoașteri revelate, nu al uneia raționaliste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
planul său etc. Deja Aristotel pare un precursor al primei tendințe, admițând că animalele pot avea suflet pentru că au simțuri (în special pe cel al pipăitului, de unde le provine și dorința)4, dar ezitând să le atribuie și accesul la intelect și rațiune, propriu omului; Plutarh, de pildă, în cele trei tratate despre animale, al celei de a doua. Pentru istoricul și filosoful de la finele Antichității, animalele au nu doar suflet, ci și rațiune, așa cum o demonstrează în dialogul Bruta animalia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adevărul și de a se perfecționa: "Fiarele nu sunt numite ajutoare la modul propriu, ci impropriu, pentru că, în realitate, aceste ajutoare se dovedesc a ne fi dușmani. (...) patimile le asemănă fiarelor și păsărilor, pentru că, neîmblânzite și sălbatice cum sunt, vatămă intelectul, dar și pentru că, asemenea păsărilor, ele zboară deasupra inteligenței, iar pornirea lor este fulgerătoare și nestăpânită"13. Ceea ce se observă, încă din primele secole ale creștinismului, este această dematerializare a animalului, care își pierde identitatea și este transformat într-un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Animalele care au pipăit au și dorință. Nu e clar, că au putința de a-și reprezenta, dar va trebui să revenim mai târziu. Pe lângă acestea unora le aparține și mobilitatea, iar altora chiar putința de a gândi și apoi intelectul, ca de pildă oamenilor, de nu cumva mai există o altă ființă asemănătoare sau chiar de un rang superior". În Metafizica (A, 1, 980b), traducere, comentariu și note de Adrei Cornea, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Animalele care au pipăit au și dorință. Nu e clar, că au putința de a-și reprezenta, dar va trebui să revenim mai târziu. Pe lângă acestea unora le aparține și mobilitatea, iar altora chiar putința de a gândi și apoi intelectul, ca de pildă oamenilor, de nu cumva mai există o altă ființă asemănătoare sau chiar de un rang superior". În Metafizica (A, 1, 980b), traducere, comentariu și note de Adrei Cornea, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și prin permanența sa, acestea ocupă un loc alături de toate celelalte instanțe spirituale date în eternitate: originalitatea altor popoare, permanența umanității și a legii morale: Prin popor înțelegem totalitatea oamenilor ce viețuiesc laolaltă în societate, reproducându-se ca fire și intelect necontenit din ei înșiși și găsindu-se în întregime sub o lege cu caracter special, potrivit căreia se dezvoltă divinul din această colectivitate. Faptul că legea de mai sus cu caracterul ei special le este comună; iată ce în lumea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin care înțelegem fenomenele fizice, istoria geologică, de pildă, are o aură foarte deosebită de evenimentele umane; vorbim [...] de semnificație, de înțelegere, însă cuvântul cel mai potrivit este mult mai simplu, este cuvântul «finalitate»”. Iar Raymond Aron pune tot pe seama intelectului omenesc istoria lumii materiale: „nu interpretăm o devenire astrală sau terestră decât în lumina cunoștințelor noastre legale. în ciuda acestor rezerve, ideea istorică este deja mai bogată, căci savantul se consacră studiului obiectelor individualizate al căror trecut încearcă să-l reconstituie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Intervine ceva care limitează interpretările, a cărui prezență o putem fixa printr-o comparație între Kant și Nietzsche. La Kant, cunoașterea își găsește locul între "lucrul în sine", pe de o parte, și cadrele transcendentale ale intuiției sensibile și categoriile intelectului, pe de alta. Putem presupune interpretării un loc similar cunoașterii kantiene. Numai că Nietzsche neagă orice opoziție între lumea adevărului și lumea sensibilității și desființează limita interpretării dinspre "lucrul în sine". El nu păstrează nici cealaltă limită a interpretării, cadrele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ale conducătorilor statelor și în special ale oamenilor de știință. Aceștia sunt convinși că alcoolul sub orice formă ar fi luat, nu numai că nu aduce nici un folos sănătății, dar chiar atacă în mod dezastruos organizmul nostru, distrugând fizicul și intelectul individului pe care îl atinge“. Mai mult, se pare că acum un secol se credea că „acest vițiu pustiitor“ se trasmite pe cale ereditară, iar acțiunea lui e iremediabil catastrofală. N-ar fi lipsit de interes să aflați că luptătorii au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]