4,125 matches
-
Roșca 1975) concepe limbajul ca un proces funcțional care are la bază activitatea coordonată de natură reflex-condiționată a unui sistem complex de elemente aferente și eferente. Pornind de la această idee supunem atenției dificultățile majore pe care le întâmpină deficientul de intelect în procesul de învățare a limbajului. După cum arată E. Verzea (1977), dificultățile în învățarea limbajului ca și tulburările sale, survin în primul rând datorită deficienței de intelect. Dar, la această cauză primară se adaugă și altele secundare determinate de particularitățile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de la această idee supunem atenției dificultățile majore pe care le întâmpină deficientul de intelect în procesul de învățare a limbajului. După cum arată E. Verzea (1977), dificultățile în învățarea limbajului ca și tulburările sale, survin în primul rând datorită deficienței de intelect. Dar, la această cauză primară se adaugă și altele secundare determinate de particularitățile în dezvoltarea neu ropsihică a deficientului mental. Plasticitatea scăzută ce caracterizează sistemul nervos al deficientului mental influențează negativ autocontrolul auditiv, simplificându l. Drept urmare, nu se realizează o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dar cu o etiologie complexă și cu urmări uneori foarte grave dacă nu se asigură un program de recuperare încă din primul an al preșcolarității, ajungând în prag de an școlar imaturi școlari, atât sub aspectul limbajului, cât și al intelectului. În general, la copiii din casa de copii se observă întârzieri de diferite grade în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit în capacitatea de concentrare a atenției, lentoare în dinamica proceselor de gândire, fatigabilitatea acestor procese etc. La copiii care prezentau o întârziere mai accentuată în dezvoltarea mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
printr un vocabular sărac, incapacitate fonetică și de exprimare, concretizată prin parafrazii cu absența cuvintelor de legătură și a flexiunii verbale, cu o sărăcie sintactică diagnosticată ca insuficientă organizare și întârziere gravă în dezvoltarea limbajului. În asemenea cazuri, deși uneori intelectul este conservat și latura impresivă a limbajului mai puțin afectată, se poate constitui ca urmare o tulburare gravă de limbaj de tipul disfaziei, logonevrozei, dislaliei polimorfe centrală care vor afecta și latura intelectuală prin dificultatea copilului de a depăși gândirea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajul se supune mai ușor influențelor, iar inteligența evoluează sub impulsul acesteia. În acest sens trebuie înțeleasă afirmația lui Oléron:. În acest context se cere să facem neapărat distincția între întârzierile și tulburările de limbaj și vorbire apărute pe fondul intelectului normal, limitrof și de debilitate mintală. În ansamblu, existența tulburărilor de vorbire pe fondul intelectului deficitar duce la o conduită verbală simplificată și neorganizată în care transportul de informație se face incomplet în ambele planuri, al transmiterii și al recepției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trebuie înțeleasă afirmația lui Oléron:. În acest context se cere să facem neapărat distincția între întârzierile și tulburările de limbaj și vorbire apărute pe fondul intelectului normal, limitrof și de debilitate mintală. În ansamblu, existența tulburărilor de vorbire pe fondul intelectului deficitar duce la o conduită verbală simplificată și neorganizată în care transportul de informație se face incomplet în ambele planuri, al transmiterii și al recepției. Aceste aspecte ne îndreptățesc să cercetăm, să interpretăm și să depistăm încă de la vârsta preșcolară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului. Ambele aspecte ale întârzierilor, simple și grave, sunt privite etiologic, simptomatologic, prin prisma diagnosticului diferențiat între ele și față de tulburările distincte de limbaj, cât și din punct de vedere al prognozei. De asemenea se fac
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fenomenul de hipertensionare nervoasă și, conform principiului feed-back-ului, se răsfrânge negativ asupra sensului conștiinței, înțelegerii vorbirii. Această relație este însă condiționată și de coeficientul de dezvoltare intelectuală, de inteligență, ceea ce obligă pe logoped să-și adapteze diferențiat terapeutica sa în funcție de intelectul normal, limitrof sau debil al logopatului, în funcție de legile de dezvoltare biopsihice, de mediul sociocultural al acestuia. Acestea sunt argumente care pledează pentru un învățământ special și logopedic care să devină o modalitate de optimizare a procesului de integrare socială a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
interveni preventiv și curativ la toate nivelurile de realizare, educare, reeducare și compensare, a complexelor fenomene ale limbajului, acoperind astfel cu realizări prestigioase încrederea ce i s-a acordat. Tabloul dislexo-grafiei cu toate formele comune de manifestare la copilul cu intelect normal Dislexo-grafia specifică; Dislexo-grafia de evoluție; Dislexo-grafia consecutivă; Dislexo-grafia motrică, lineară etc. În această categorie s-a luat ca punct de plecare componenta senzorială afectată, cât și sistemul cerebral implicit, chiar dacă au un caracter constant și tendințe de a se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
80%) și că ea se caracterizează printr-o dezvoltare limitată a proceselor cognitive, debilul mintal poate fi școlarizat în școli speciale, în care își poate forma deprinderi care au un grad redus de complexitate. La aceștia stadiul atins în dezvoltarea intelectului, instalarea deficitului intelectual se confundă de obicei cu dezvoltarea integrală a individului. Oligofrenia poate fi considerată ca un stadiu subnormal de dezvoltare a intelectului, existent de la naștere sau apărut în prima copilărie, ca urmare a unor tulburări condiționate de o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
poate forma deprinderi care au un grad redus de complexitate. La aceștia stadiul atins în dezvoltarea intelectului, instalarea deficitului intelectual se confundă de obicei cu dezvoltarea integrală a individului. Oligofrenia poate fi considerată ca un stadiu subnormal de dezvoltare a intelectului, existent de la naștere sau apărut în prima copilărie, ca urmare a unor tulburări condiționate de o multitudine de factori. Factori genetici, cât și factori de mediu social pot valida desfășurarea potențialului biologic sau îl pot opri în dezvoltarea sa, la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fost realizate prin: raportarea lor la copiii normali mai mici ca vârstă cronologică; raportarea la aceeași vârstă mintală, indiferent de vârsta cronologică; raportarea lor la alte cazuri de handicap din aceeași categorie; raportarea lor la handicapuri diferite față de cea de intelect. Această circumscriere este folositoare în domeniul metodologiei instruirii, educării și recuperării conform specificității handicapului de intelect. Trăsăturile fundamentale specifice debilității mintale și comentate de toți specialiștii cercetători sunt: a) rigiditatea funcțională la nivelul întregii activități psihice, deoarece nu se realizează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vârstă mintală, indiferent de vârsta cronologică; raportarea lor la alte cazuri de handicap din aceeași categorie; raportarea lor la handicapuri diferite față de cea de intelect. Această circumscriere este folositoare în domeniul metodologiei instruirii, educării și recuperării conform specificității handicapului de intelect. Trăsăturile fundamentale specifice debilității mintale și comentate de toți specialiștii cercetători sunt: a) rigiditatea funcțională la nivelul întregii activități psihice, deoarece nu se realizează schimbul funcțional normal între diversele regiuni cerebrale, ceea ce creează inerția patologică a gândirii memoriei, limbajului, atenției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
34); f) Emil Verzea (1996) susține că toți elevii handicapați întâmpină dificultăți majore în învățarea cognitivă recomandând a se recurge la învățarea „predominant afectiv-motivațională” însoțite adesea de „învățarea orală și cea motrică” („Unele structuri de personalitate în psihologia handicapului de intelect” în „Probleme de defectologie”, București, 1988); g) L. S. Vîgotski susține că între procesul dezvoltării și al învățării se stabilesc relații dinamice complexe, care nu pot fi cuprinse într-o formă unică, și că „zona proximei dezvoltări” este accesibilă copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deprinderilor lexo grafice estompează activitatea și dereglează integrarea socială. La școlarul cu handicap intelectual aceste caracteristici se accentuează prin dezinteres față de activitatea intelectuală. Dacă avem în vedere insuficienta elaborare a funcționării limbajului, nu trebuie să omitem faptul că deficiența de intelect poate împiedica învățarea vorbirii, iar fenomenul are caracteristica responsabilității, în sensul că la rândul lor, tulburările de limbaj influențează producția inteligenței. Acest aspect poate fi constatat atât la persoanele cu intelect normal, dar mai ales la cei cu deficit intelectual
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajului, nu trebuie să omitem faptul că deficiența de intelect poate împiedica învățarea vorbirii, iar fenomenul are caracteristica responsabilității, în sensul că la rândul lor, tulburările de limbaj influențează producția inteligenței. Acest aspect poate fi constatat atât la persoanele cu intelect normal, dar mai ales la cei cu deficit intelectual. Ori, dacă dezvoltarea limbajului este tributară evoluției intelectului (P. Oléron, Delacroix) înțelegem că în debilitatea mintală se poate vorbi despre un specific al structurilor de limbaj, cum ar fi: fenomenul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
caracteristica responsabilității, în sensul că la rândul lor, tulburările de limbaj influențează producția inteligenței. Acest aspect poate fi constatat atât la persoanele cu intelect normal, dar mai ales la cei cu deficit intelectual. Ori, dacă dezvoltarea limbajului este tributară evoluției intelectului (P. Oléron, Delacroix) înțelegem că în debilitatea mintală se poate vorbi despre un specific al structurilor de limbaj, cum ar fi: fenomenul de perseverare al structurilor incoerente ale limbajului; lipsa ierarhizării ideilor într-o expunere, repetarea unora din ele, ceea ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oportună. Lateralizarea dreaptă determină o serie de dificultăți de ordin funcțional care conduc la disfuncționalități în conduita verbală, orală și scrisă. Se constată dificultăți de reglaj și de ritm, înclinație în cazul stângăciei, mult mai frecvente decât la dreptaci. Spre deosebire de intelectul normal, în debilitatea mintală, tulburările lexiei se repercutează mai pregnant în comportamentul grafic, exprimate prin frecvente omisiuni, inversiuni și adăugiri de grafeme. De asemenea la ei apar mai frecvente aglutinări (contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deprinderea respectării distanțelor. Factorul important care condiționează remedierea acestor tulburări este nivelul intelectual și integritatea senzorială, afectivă și socială, căci așa cum se știe, scrisul și lexia presupun o maturitate afectivă (J. de Ajuriaguerra, C. Păunescu, E. Verzea). La deficitul de intelect sunt foarte frecvente dificultățile în înțelegerea simbolurilor grafice având o cauză genetică și o inerție patologică, încât nu fac nici o legătură între ceea ce aud și ceea ce scriu, ceea ce dă dislexo-disgrafii specifice. Au loc aspectele deficiente spațio-temporale, scrierea producându-se în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
frecvent deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate și psihomotricitate) cât și ale contextului, simptomele specifice tulburărilor dislexo disgrafice se asociază cu acestea, ceea ce accentuează dificultățile comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de dislexo-grafia la normal, la debilul mintal predomină rigiditatea și lipsa de estetică a grafiei ca efect al automatizării scrisului. Deficienții de intelect prezintă o capacitate foarte scăzută de sinteză (aproape inexistentă) persistând doar capacitatea de analiză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de dislexo-grafia la normal, la debilul mintal predomină rigiditatea și lipsa de estetică a grafiei ca efect al automatizării scrisului. Deficienții de intelect prezintă o capacitate foarte scăzută de sinteză (aproape inexistentă) persistând doar capacitatea de analiză, ceea ce explică lipsa controlului la nivelul de cuvânt și propoziție, absența înțelegerii sensului semantic. Adesea conținutul cognitiv este redus la elementele afectiv-emoționale exprimate de context la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
foarte scăzută de sinteză (aproape inexistentă) persistând doar capacitatea de analiză, ceea ce explică lipsa controlului la nivelul de cuvânt și propoziție, absența înțelegerii sensului semantic. Adesea conținutul cognitiv este redus la elementele afectiv-emoționale exprimate de context la toți deficienții de intelect cu deficit dislexo disgrafic. La debilul mintal imaginea cuvântului nu se prezintă totdeauna ca unitate a interacțiunii imaginilor acustice-optice și chinestezice, ceea ce explică dificultatea sintezei cuvântului și reprezentarea lui unitar-dinamică sub aspect grafic (în scris). Așa se explică de ce în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
referă la zona proximei dezvoltări, la heterocromia dezvoltării și a vâscozității genetice, vom înțelege corect relația dintre învățare în general și învățarea citit-scrisului în special. Frecvența mai gravă și mai abundentă a dislexo grafiei la debilul mintal față de copilul cu intelect normal (sau liminar, pseudo-debil) rezultă din toate aceste particularități, care dau o notă specifică tulburărilor scris-cititului acestei categorii nosologice. Aportul logopediei în activarea și precizarea limbajului la copilul antepreșcolar și preșcolar Dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii copilului antepreșcolar și preșcolar este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Sunt afectate: latura instrumentală a limbajului; vorbirea rostită. Literatura mai arată că cei cu vechi deficiențe psihice, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]