4,131 matches
-
idee și ca acțiune în egală măsură legitimate de bunul-simț. Consistența psihică a naturii umane configurează, într-o formulă sui-generis a interferențelor dintre spirit și materie, mediul social, ca expresie a contextului economic, ca situație de natură economică. Formulele de interferență dintre idee și lucrul bine făcut au expresii dintre cele mai subtile, între altele se cristalizează și pe principiul coincidenței ca și pe principiul sincronicității, dar înregistrează și decalare de instanțiere și de substanțiere, întârzieri pe verticală și îndepărtări pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
perioadă istorică a evoluției literaturii. Curentul literar presupune o conștiință estetică a unui grup de sriitori, manifestată prin opțiuni tipologice, prin preferințe tematice, prin similitudini stilistice, formulate frecvent întrun program estetic. Ca fenomene dinamice, curentele literare pot avea spații de interferență și spații de ruptură: „Niciodată un curent nu ocupă singur ecranul unei singure epoci, după cum el nu domină, în exclusivitate, un singur teritoriu literar sau lingvistic și adesea nici măcar o singură operă. La un moment dat, întro literatură constatăm coexistența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
însumează, întro formă generalizată, principalele orientări și opțiuni estetice ale unui grup de scriitori. Dar literatura nu poate fi „măsurată“ după tiparul unic al unui pat al lui Procust, fiindcă este un fenomen dinamic, profund creativ. Ea presupune spații de interferență între curente literare și spații de ruptură. De aceea, cred eu, este atât de dificil să încadrăm marii scriitori întro anumită paradigmă. Lucian Blaga, de pildă, a fost „revendicat“ atât de Gândirea tradiționalistă, cât și de moderniștii de la Contimporanul. Dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Zile și Nopți tematice. Desigur, lista nesfârșită a manifestărilor culturale și amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de Marin Sorescu INTRODUCERE: Teatrul contemporan Suprimând frontierele dintre specii, dintre stiluri și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
României, tr. Maria Brăescu, București, 2000; Jurnal 1915, tr. Vasile Zincenco, pref. Ion Bulei, București, 2001; Jurnal berlinez ’38, tr. și îngr. Dumitru Hâncu, București, 2001. Repere bibliografice: Cioculescu, Amintiri, 395-399; Cioculescu, Itinerar, III, 198-202; Paleologu, Ipoteze, 274-282; Maria Brăescu, Interferențe românești în opera Marthei Bibescu, București, 1983; Ion Negoițescu, Despre Martha Bibescu, TR, 1990, 25; Lovinescu, Unde scurte, II, 75-77; Dicț. scriit. rom., I, 277-280; Christine Sutherland, Enchantress: Marthe Bibesco and Her World, New York, 1996; Al. Dragomirescu, Universul epistolar al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
în cel al viului (al biologieiă este răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului organic și a mașinismului mecanic a prilejuit relaționarea dintre biologic și mașinic până la interferență și feedback: umanul a intrat mintal, senzorial și corporal în procesul medierii, aducând un aport organic elementului mașinal, iar ordinatorul a dobândit un rol de intermediar tehnologic sau de interfață în cadrul acestui sistem circuitar, reglând prin retroacțiune simbioza și interacțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acțiunile și procesele tehnologiei computaționale. O arhitectură virtuală, nu doar a spațiului digital, ci și a ființei corporal-identitare (postăumane, se construiește în cyberspațiu ca marcă relevatoare a coexistenței dintre fizic și numeric, dintre conștiință și corporalitate, dintre materialitate și imponderabilitate. Interferență de visceralitate și digitalitate, identitatea virtuală se naște în mod biotehnologic din corporalitatea concatenată spațiului tehnologic comunicațional. Știința ciberneticii nu se poate „lepăda” de elementul visceral al identității întrucât nu se poate neglija realitatea faptului că o experiență, oricât de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu instituțiile medicale ale Iașului conferind acestei relații, pentru orașul Vaslui, dimensiuni maxime, dacă nu am aminti decât faptul că înaintea oricărei normări instituțiile sanitare ale Vasluiului s-au impus ca for metodologic și unitate de referință. O astfel de interferență de 9 preocupări mergea până la alegerea în Senatul Universității de Medicină a unui reprezentant al asistenței sanitare din Vaslui, alături de formarea specialiștilor în această unitate de învățământ superior și instruirea stagiarilor în spitalul Vaslui, precum și schimbul permanent de informație științifică
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Al provocărilor, întrucît ca artist plastic și pedagog am simțit o nevoie lăuntrică a cercetării aprofundate, pe criterii științifice, a tuturor aspectelor domeniului studiat. Perspectiva sociologică a devenit pentru mine un răspuns în fața provocării, mai ales într-un spațiu al interferențelor, al interdisciplinarității, al evaluării estetice, artistice și psihopedagogice deopotrivă, cum poate fi caracterizat sumar domeniul sociologiei artei. Și dacă am amintit de acest aspect, îmi permit să definesc sociologia ca știință și artă a cercetării. Al continuității, prin faptul că
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pentru a crea, care e întru totul capabilă să includă în planurile ei de viitor, oricît de îndrăznețe, respectul moștenirii trecutului"11. Monumentele sînt repere ale colectivității, ale unei memorii colective, prin investiția spirituală pe care o acordăm acestora. Aprofundînd interferențele ce se stabilesc între formele patrimoniului și dezvoltarea economică, sugestiv din acest punct de vedere este un studiu realizat în SUA de către Departamentul Dezvoltării Urbane. Această analiză identifică faptul că, în condițiile actuale ale dezvoltării regionale, conservarea și păstrarea monumentelor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
interacțiunile stabilite în spațiul muzeal, ne poate fi oferit un posibil răspuns al identității sociale, din tot acest joc al imaginii pe care o creem despre noi și raportat la celelalte persoane. Dar în același timp este un spațiu al interferențelor dintre structuri ale realității sociale, al rolurilor pe care grupurile și persoanele le pot deține. La fel de important este faptul că muzeul reunește în spațiul său agenți ai socializării. Nu se poate să nu observăm prezența persoanelor aflate în vizită alături de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
grupurile. Membrii grupurilor emit păreri, întreabă, pot primi răspunsuri din afara grupului sau din interior. Alți membri "pasivi" receptează informația, fără a realiza alte contacte directe. Astfel, un obiect de muzeu, în acest caz o "instalație" poate deveni un punct al interferențelor sociale. Se pot observa și diferențe între formele comportamentelor non-verbale în funcție de tipul de muzeu: în muzeele tradiționale acestea iau de cele mai multe ori forma gesturilor, a posturii, a privirii; în muzeele "interactive", unde există posibilitatea contactului fizic cu exponatele sau elemente
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe datele și concluziile rezultate în urma unor studii elaborate în cadrul Departamentului de perfecționare a personalului didactic din Universitatea Națională de Arte din București. Tema acestor studii: "Rolul școlii și a muzeului din perspectiva programelor educaționale și de creativitate" acoperă domeniul interferențelor sociopedagogice și psihopedagogice estetice și culturale prezente în cele două medii educative 1. Ca o primă concluzie a celor analizate în această cercetare, putem afirma că există suficiente disponibilități educaționale din partea școlii și a muzeelor, problema este însă aceea a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mai târziu capătă accentele unui profund patetism. Comparativ cu primul volum, poeziile din volumul „Lupta cu inerția” vădesc efortul poetului spre sinteza unor modalități de artă poetică în stare să comunice trăirile generoase care îl frământau. Părăsește definitiv zonele de interferență ale liricului cu epicul, atenția lui îndreptându-se spre transpunerea plasticizată a mișcării ideilor, spre închegarea unor viziuni și simboluri ample. Arta poetică a lui Labiș în acest nou volum străbate un proces semnificativ de esențializare. Locul evocării din Primele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sensibilitatea cu forțele universului, el a coborât spre adâncuri pe toate dimensiunile existenței: „Miezul pământului trage spre dânsul Trupul și creierul meu.” (Geneză) A descoperit astfel profunzimile propriei ființe și a intuit procesele cosmice materializate în viziuni cosmogonice sau în interferența regnurilor. În poezia intitulată chiar Pământul, fuziunea dintre pământ și uman conturează ideea filozofică a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rezolvarea dificultăților ivite în viața unor persoane, în ideea încadrării lor în ansamblul general social, activitatea de protecție și asistență socială, trebuie să aibă o largă sferă de preocupări. Având în centrul atenției sale omul, care constituie domeniul comun de interferență, este normal ca în munca de asistență socială să existe relații strânse cu diverși specialiști, ca: medici, juriști, psihologi, cadre didactice, economiști, sociologi, preoți etc. Conceptul central în teoria centrată pe client este reprezentarea de sine, imaginea de sine. Această
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
rol important îl are experiența anterioară a subiectului. Influența experienței anterioare poate fi pozitivă sau negativă (Cârstea, 1993, p. 56). Transferul pozitiv se definește prin ușurarea pe care o exercită o deprindere anterior însușită asupra unei deprinderi noi. Transferul negativ (interferența) se realizează atunci când prima deprindere deranjează învățarea celei de-a doua, antrenând astfel o reducere a eficienței (Albu, 1971, p.154). Interferența poate rezulta și în cazul influenței nefaste pe care o exercită deprinderea nouă asupra unei deprinderi vechi, dar
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
se definește prin ușurarea pe care o exercită o deprindere anterior însușită asupra unei deprinderi noi. Transferul negativ (interferența) se realizează atunci când prima deprindere deranjează învățarea celei de-a doua, antrenând astfel o reducere a eficienței (Albu, 1971, p.154). Interferența poate rezulta și în cazul influenței nefaste pe care o exercită deprinderea nouă asupra unei deprinderi vechi, dar insuficient consolidată. Îndeosebi primul efect (transferul pozitiv) preocupă pe specialiști, acesta putând fi realizat în procesul de instruire printr-o planificare logică
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
pot determina false abdomene acute; - ultrasonografia abdominală are avantajul utilizării aparatului portabil și evaluării organelor din cadranul superior abdominal (colecist, pancreas) sau inferior, depistând abces în Douglas, abces tubo-ovarian, apendicită acută; examenul este limitat de disconfort și distensie abdominală sau interferența gazelor din colon (209); - tomografia computerizată (CT) este o metodă sensibilă și specifică în 95% din cazuri; poate stabili cu exactitate diagnosticul și poate fi utilizată când pacientul este stabil (69). În infecțiile abdominale utilizarea CT abdominal și al pelvisului
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
din particule, ci din unde. În 1801, un om de știință britanic a descoperit că lumina interferează cu ea însăși, observația lui creând impresia că ideea de consistență materială a luminii va fi dată la o parte o dată pentru totdeauna. Interferența este un fenomen caracteristic tuturor tipurilor de unde. Când arunci o piatră într-un iaz, se creează cerculețe pe suprafața apei - undele. Apa saltă în sus și în jos, crestele și bazele micilor valuri răspândindu-se sub formă de cercuri înspre
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
dintre aceste spații și veți vedea linii întunecate slabe, mai ales în partea de sus și de jos a crăpăturii. Aceste linii se datorează tot naturii ondulatorii a luminii.) Undele interferează în acest mod; particulele, nu. De aceea, fenomenul de interferență a părut să rezolve pentru totdeauna problema naturii luminii. Fizicienii au ajuns la concluzia că lumina nu era constituită din particule, ci din unde ale câmpurilor electric și magnetic. Așa stăteau lucrurile pe la jumătatea secolului al XIX-lea și ele
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fost orale." Un observator atent și răbdător va descoperi în puținele exemple citate majoritatea mecanismelor lingvistice care produc comicul de limbaj: cuvinte deformate, etimologie populară, hipercorectitudine, lipsa de proprietate a termenilor, polisemia, contradicția, asociațiile incompatibile, nonsensul, truismul, tautologia, construcțiile prolixe, interferența stilurilor... Nu e rostul acestor pagini să ofere explicații la fenomenul ilustrat anterior, însă pe cea mai importantă mă simt obligat să o sugerez prin citarea unui articol semnat de Mircea Cărtărescu probabil cel mai mare scriitor român al începutului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Principatele Dunărene, în care tânăra națiune română, valorificând contextul internațional favorabil, și-a concentrat eforturile pentru modernizarea societății românești și realizarea dezideratului național de constituire a statului unitar. Cercetarea istorică din ultima jumătate de veac a elucidat, cu claritate, aceste interferențe, evidențiind înnoirile produse în societatea românească la cumpăna dintre secolele al XVIII lea și al XIX-lea, pe care le-a apreciat ca adevărate revoluții în domeniile demografic, agrar și industrial. Revoluția demografică, specifică acestei perioade cu toate limitele care
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ca urmare a secetei din acel an locuitorii satului cereau să ne ajute cu 1500 merțe de pâine împrumut, măcar că avem peste 1000 de suflete în sat. Desigur, dincolo de aspectele care vizează creșterea numerică a populației, semnificative, în epocă, sunt interferențele dintre factorul demografic și evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
cât și prin marea diversitate a categoriilor sociale din lumea satului specifice acestei perioade de tranziție, determinate de continua adaptare a structurilor economice, sociale și politice la noul curs de evoluție al societății românești spre capitalism. Ținând seama că la interferența dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea componenta socială dominantă din Principatele Române o constituia lumea satului, iar agricultura era considerată cea mai însemnată sursă de venituri, raportul dintre factorul demografic și evoluția problemei agrare, în deplin consens
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]