KorAP: Find »[drukola/base=interpersonal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...148 149 150 ...159 >

3,967 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

un pericol eventual (o ridicare de sprâncene, o față încruntată) și nu asupra semnalelor care securizează (o frază binevoitoare, un surâs). Handicapul Fobia socială este una dintre tulburările anxioase cu cele mai dăunătoare consecințe, deoarece alterează accesul la beneficiile relațiilor interpersonale indispensabile oricărei ființe umane. Această supraviețuire sub formă de „viață de mâna a doua” are un impact material, atestat de diferitele studii apărute, asupra relațiilor sentimentale, amicale (intime și superficiale), sociale în sensul larg al cuvântului (vecini, vânzători, viață asociativă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
20% din costul bolilor mentale și 4% din costul global pentru sănătate. Aceste câteva date statistice explică interesul considerabil pe care comunitatea științifică îl are pentru studiul și tratamentul acestei tulburări. Printre modelele studiate cel mai insistent, regăsim terapiile comportamentale, interpersonale și cognitive. Aceasta din urmă este terapia căreia i-au fost consacrate cele mai multe experimente empirice în aceste ultime două decenii, motiv pentru care ea servește drept model acestui capitol. Farmacoterapie Deși psihoterapia a înregistrat rezultate importante, farmacoterapia rămâne modelul de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
expune emoției legate de schemă și de a se antrena pentru a reacționa la aceasta; planul centrat pe relație identifică și lucrează schemele declanșate în cadrul relației terapeutice; relația terapeutică servește astfel drept model, drept joc de rol tipic pentru relațiile interpersonale, în general; planul comportamental își propune să aplice în realitate descoperirile terapiei, adică în mod esențial să abandoneze coping-urile neadaptate care mențin schemele și să se expună schemei în realitate pentru a permite restructurarea acesteia. Terapia cognitivă a depresiei Prezentarea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
în raport cu problemele evocate. Analiză funcțională și explorarea schemelor Terapeutul și pacientul constată împreună existența situațiilor care se repetă în cazul evenimentelor de viață negative, cum ar fi momentele dezagreabile și intense din punct de vedere emoțional, declanșate de unele relații interpersonale, cât și unele strategii comportamentale în care predomină evitarea și raționalizarea. Terapeutul îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale strategice de coping. Pornind de la aceste constatări, ei lucrează împreună asupra atitudinilor sale obișnuite în ceea ce privește relațiile interpersonale. Sinteză colaborativă Iată cum arată, în acest stadiu, sinteza colaborativă a analizei funcționale conform conceptualizării lui Young. Tabel 10. Conceptualizarea cazului (după Young) Informații generale 35 de ani. Funcționar superior. Celibatar fără copii. A întrerupt recent o a treia relație

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
excesiv Crize de bulimie Stresori Emoții Satisfacție emoțională psihosociali negative tranzitorie Comportamente compensatoare Terapiile validate empiric Conform abordărilor terapeutice validate empiric, crizele de bulimie sunt privite ca fiind, în unele cazuri, consecința unor comportamente alimentare restrictive, uneori a unor probleme interpersonale, uneori a unor emoții negative. Terapia cognitiv-comportamentală clasică intervine țintit asupra preocupărilor corporale exagerate și a manifestărilor comportamentale sub formă de restricție alimentară, hiperactivitate fizică, gânduri compulsive, purgații... Terapia interpersonală se focalizează asupra dificultăților de adaptare psihosocială. Terapia comportamentală dialectică

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cazuri, consecința unor comportamente alimentare restrictive, uneori a unor probleme interpersonale, uneori a unor emoții negative. Terapia cognitiv-comportamentală clasică intervine țintit asupra preocupărilor corporale exagerate și a manifestărilor comportamentale sub formă de restricție alimentară, hiperactivitate fizică, gânduri compulsive, purgații... Terapia interpersonală se focalizează asupra dificultăților de adaptare psihosocială. Terapia comportamentală dialectică și terapia schemelor se centrează pe dificultățile de control emoțional. Terapia cognitivă integrativă lucrează asupra alimentației, emoțiilor și schemelor comportamentale personale și interpersonale Primele două terapii au fost studiate și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
alimentară, hiperactivitate fizică, gânduri compulsive, purgații... Terapia interpersonală se focalizează asupra dificultăților de adaptare psihosocială. Terapia comportamentală dialectică și terapia schemelor se centrează pe dificultățile de control emoțional. Terapia cognitivă integrativă lucrează asupra alimentației, emoțiilor și schemelor comportamentale personale și interpersonale Primele două terapii au fost studiate și validate ca „tratamente de calitate” ale bulimiei și ale hiperfagiei bulimice. Terapia cognitiv-comportamentală Principii și etape Terapia cognitiv-comportamentală a bulimiei este o terapie standardizată care constă în aproximativ douăzeci de ședințe efectuate în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
20% cazuri de abandon. Rezultatele sale se mențin în mod satisfăcător pe o perioadă cuprinsă între șase luni și un an. Eficiența sa este superioară farmacoterapiei utilizată ca unică formă de tratament și altor forme de (psiho)terapii, cu excepția terapiei interpersonale care oferă, de asemenea, rezultate bune pe termen lung. Combinația dintre terapia cognitiv-comportamentală - antidepresive este eficientă ca tratament în cazul depresiei și anxietății asociate bulimiei. Terapia interpersonală Principii și etape Terapia interpersonală explică dezvoltarea și menținerea comportamentelor bulimice prin prezența

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ca unică formă de tratament și altor forme de (psiho)terapii, cu excepția terapiei interpersonale care oferă, de asemenea, rezultate bune pe termen lung. Combinația dintre terapia cognitiv-comportamentală - antidepresive este eficientă ca tratament în cazul depresiei și anxietății asociate bulimiei. Terapia interpersonală Principii și etape Terapia interpersonală explică dezvoltarea și menținerea comportamentelor bulimice prin prezența unor probleme interpersonale gestionate în mod deficitar de către persoana în cauză. Este vorba despre o terapie standardizată formată din aproximativ douăzeci de ședințe care se desfășoară în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și altor forme de (psiho)terapii, cu excepția terapiei interpersonale care oferă, de asemenea, rezultate bune pe termen lung. Combinația dintre terapia cognitiv-comportamentală - antidepresive este eficientă ca tratament în cazul depresiei și anxietății asociate bulimiei. Terapia interpersonală Principii și etape Terapia interpersonală explică dezvoltarea și menținerea comportamentelor bulimice prin prezența unor probleme interpersonale gestionate în mod deficitar de către persoana în cauză. Este vorba despre o terapie standardizată formată din aproximativ douăzeci de ședințe care se desfășoară în mai puțin de șase luni

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de asemenea, rezultate bune pe termen lung. Combinația dintre terapia cognitiv-comportamentală - antidepresive este eficientă ca tratament în cazul depresiei și anxietății asociate bulimiei. Terapia interpersonală Principii și etape Terapia interpersonală explică dezvoltarea și menținerea comportamentelor bulimice prin prezența unor probleme interpersonale gestionate în mod deficitar de către persoana în cauză. Este vorba despre o terapie standardizată formată din aproximativ douăzeci de ședințe care se desfășoară în mai puțin de șase luni. Terapeutul adoptă un stil terapeutic semi-directiv și practică intervenții non specifice

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
aproximativ douăzeci de ședințe care se desfășoară în mai puțin de șase luni. Terapeutul adoptă un stil terapeutic semi-directiv și practică intervenții non specifice. Terapia se desfășoară în trei etape: - prima etapă permite terapeutului să prezinte terapia, să identifice problemele interpersonale actuale și să selecționeze problemele interpersonale pe care trebuie să le trateze; - cea de a doua etapă constă în învățarea modului în care se rezolvă problemele interpersonale: este partea cea mai importantă a terapiei; - ultima etapă a terapiei constă în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
desfășoară în mai puțin de șase luni. Terapeutul adoptă un stil terapeutic semi-directiv și practică intervenții non specifice. Terapia se desfășoară în trei etape: - prima etapă permite terapeutului să prezinte terapia, să identifice problemele interpersonale actuale și să selecționeze problemele interpersonale pe care trebuie să le trateze; - cea de a doua etapă constă în învățarea modului în care se rezolvă problemele interpersonale: este partea cea mai importantă a terapiei; - ultima etapă a terapiei constă în stabilirea unui bilanț al schimbărilor efectuate

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
în trei etape: - prima etapă permite terapeutului să prezinte terapia, să identifice problemele interpersonale actuale și să selecționeze problemele interpersonale pe care trebuie să le trateze; - cea de a doua etapă constă în învățarea modului în care se rezolvă problemele interpersonale: este partea cea mai importantă a terapiei; - ultima etapă a terapiei constă în stabilirea unui bilanț al schimbărilor efectuate și al celor care urmează a fi efectuate după încetarea tratamentului, cât și în prevenirea recăderilor. Rezultate Rezultatele terapeutice sunt mai

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
c) Atitudini față de siluetă și greutate - Importanță subiectivă asociată aspectului fizic și greutății - Reacții la fluctuațiile de greutate/la comentariile privind aspectul fizic - Greutate și corp dorit 3. Evaluarea psihopatologiei generale (a) Tulburări depresive (risc suicidar) și anxioase (b) Funcționare interpersonală (c) Stimă de sine/afirmare de sine/perfecționism 4. Viață cotidiană - Familie - Locuință - Serviciu - Bani - ... 5. Situație medicală - Stare de sănătate/medicație actuală și în trecut - Greutate și istoria greutății Evaluare centrată pe persoana care suferă de bulimie Protocolul de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ale problemei în timp? - Care sunt explicațiile proprii în legătură cu problemele? Care sunt explicațiile celorlalți (părinți, medic...)? - Care sunt schimbările așteptate? De ce? De către cine? - Soluții avute în vedere sau deja încercate (cu rezultatele acestora)? C. Alte domenii neabordate spontan 1. Relații interpersonale (familia - „genogramă” -, partener, copii, prieteni, colegi...) 2. Perceperea propriei persoane (stimă de sine) - Autoportret (calități și defecte)? Surse de valorizare personală și de mândrie? - Imagine ideală de sine (exigențe personale și perfecționism)? - Imagine de sine în raport cu ceilalți? Afirmare de sine

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
asemenea, colectarea de informații clinice pertinente: - MINI permite stabilirea diagnosticelor DSM-IV; - Eating Disorder Examination oferă un tablou clinic exact al tulburărilor de conduită alimentară; - Inventarul tulburărilor alimentare 2 poate fi autoadministrat; - Symptom Check-List-90R, Inventarul depresiei lui Beck și Inventarul problemelor interpersonale permit stabilirea psihopatologiei generale și funcționarea socială. Alte scări standardizate permit, după caz, aprofundarea unor aspecte clinice cum ar fi comportamentele obsesionale compulsive, o anxietate generalizată... Evaluarea lui Gwen La sfârșitul evaluării lui Gwen, psihoterapeutul face un inventar al comportamentelor

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
o completeze zilnic. Acest carnet conține informații privind ora și locul fiecărui aport de alimente solide și lichide, cantitatea ingerată, „mesele principale”, „bulimiile”, comportamentele de purgație și comentarii generale asupra desfășurării zilei respective (evenimente semnificative, emoții, cogniții, senzații, acțiuni, relații interpersonale). Terapeutul îi cere lui Gwen să noteze, de asemenea, „exercițiile abdominale” și cantitățile de alcool. El îi explică faptul că acest document constituie suportul terapiei, deoarece permite obiectivarea determinanților („contingențe de întărire”) comportamentelor alimentare. Terapeutul insistă asupra importanței documentului și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și recunoaște dreptul ei de a se supăra. Aceasta se calmează și admite că îi este greu să aibă grijă de ea, mai ales atunci când își acordă dreptul de a mânca ceea ce dorește. Trecerea în revistă a sarcinilor și abordare interpersonală a doliului Gwen începe să plângă. Ea mărturisește că a consumat alcool și că a avut mai multe crize puternice de bulimie urmate de vomismente. In urma investigațiilor, se constată că aceasta se simte singură. Ea se gândește la relația

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
multe crize puternice de bulimie urmate de vomismente. In urma investigațiilor, se constată că aceasta se simte singură. Ea se gândește la relația sentimentală nereușită și la decesul bunicului său. Terapeutul vorbește despre aceasta cu ea, inspirându-se din abordarea interpersonală a doliului. Exercițiu de meditație Terapeutul propune un exercițiu de meditație pentru a o pune pe Gwen în relație cu trecutul său. El reașează bulimiile și vomismentele în contextul emoțional actual mai dificil de traversat. El trece în revistă progresele

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
exercițiilor abdominale”. Sarcini de efectuat Terapeutul revine asupra problemei încrederii în sine, propunându-i să-și fixeze în fiecare săptămână un obiectiv realist pe care să-l atingă în legătură cu alimentația, cu stima de sine, cu insatisfacția corporală și cu relațiile interpersonale. Gwen decide să-și diversifice alimentația, să suprime laxativele, să explice unei prietene din grupul de scout-iști că porecla „Ciuhurez stângaci” a rănit-o, să se cântărească de două ori pe săptămână, să înceteze să se mai privească în oglindă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
abordarea transdiagnostică a terapiilor cognitive și comportamentale. In cadrul acestui model, adăugat schemei terapeutice generale inițiale, terapia adoptă module de intervenție specifice urmărind caracteristicile clinice ale pacientului. Aceste module iau în considerație, până în prezent, insatisfacția corporală, stima de sine, relațiile interpersonale și perfecționismul clinic. O terapie integrativă multimodală Terapia prezentată în acest caz are puncte comune cu o terapie integrativă multimodală. Ea asociază terapiei cognitiv-comportamentale clasice a bulimiei concepte și intervenții - strategice și tehnice - ale convorbirii motivaționale, ale terapiei interpersonale și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
relațiile interpersonale și perfecționismul clinic. O terapie integrativă multimodală Terapia prezentată în acest caz are puncte comune cu o terapie integrativă multimodală. Ea asociază terapiei cognitiv-comportamentale clasice a bulimiei concepte și intervenții - strategice și tehnice - ale convorbirii motivaționale, ale terapiei interpersonale și ale terapiei cognitiv-comportamentale de a treia generație (terapie cognitivă integrativă, terapie comportamentală dialectică, terapie cognitivă bazată pe meditație, Acceptance and Commitment Therapy, Functional Analytic Psychotherapy). Terapie de largă întindere, ea acoperă toate dimensiunile persoanei (istoria sa, identitatea, viața sa

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Commitment Therapy, Functional Analytic Psychotherapy). Terapie de largă întindere, ea acoperă toate dimensiunile persoanei (istoria sa, identitatea, viața sa socială, afectivă și spirituală...) și abordează întreaga complexitate a comportamentelor sale - adaptate și neadaptate. Ea este deschisă curentelor terapeutice variate (abordare interpersonală, experiențială, feministă...). O terapie centrată pe persoană Terapia prezentată este puternic individualizată și centrată pe persoană. Terapeutul își adaptează tratamentul ținând cont de formularea cazului și de particularitățile și preferințele persoanei. Această terapie valorizează experiențele emoționale și interpersonale atât în cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]