4,572 matches
-
ungurean∕Și unu-i vrâncean”. Versul „se cobor la vale” situează acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică, din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
învățați”, „câni mai bărbați”, evidențiază motivele care stau la baza complotului. Atmosfera liniștită din prima parte este ușor tulburată, ideea fiind sugerată de versul „Pe lapus de soare”, unde apusul de soare devine simbolul posibilei morți a ciobanului moldovean. După intrigă, o dată cu desfășurarea acțiunii, balada părăsește planul real și intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
avea decât un etaj, cuprinde și sala Slătineanu atât de cunoscută și vestită. Era cunoscută fiindcă în această sală se dădeau cele mai frumoase baluri mascate ale epocii, foarte căutate pe atunci, foarte mult frecventate de către toată societatea înaltă. Multe intrigi sentimentale se înnodau în sala aceasta.136 118 bucureștii de altădată 130. Cofetăria, aflată „cam alături de biserica Zlătari“ este evocată (sub numele - poate mai exact - de cofetăria lui Lambru Paltator) de I.A. Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
finanțe, în literatură etc. Salonul Oteteleșanu te consacra. Spre a fi cineva în lumea de sus trebuia să treci prin acest salon și pe sub autoritatea acestui matronagiu. Aci se lansau fetele în lume, aci se lansau tinerii, aci se înnodau intrigile senti mentale, aci se puneau la cale căsătorii, aci se hotărau și multe combinații politice. Acest salon era deschis întregului București „din societate“. Un astfel de salon primitor nu mai există astăzi. Cel d-al doilea salon era al principesei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un vechi conservator, trecuse în opoziție 4, și după el mai mulți conservatori făcură la fel. Președintele Camerei, Beizadea Mitică Ghica nu mai era în termeni dulci cu Lascăr Catargiu 5, generalul Florescu, deși ministru de Război, era nemulțumit și intriga. În cercurile aristocrației bucureștene se proiecta răsturnarea lui Lascăr Catargiu și înlocuirea lui cu un minister Dimitrie Ghica și cu general Florescu. Vasile Boerescu, ministrul de Externe, înclina către Beizadea Dimitrie Ghica.6 Dacă toți acești conservatori ar fi rămas
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu împărăția turcească, venea la București să pipăie terenul. Ei bine, oameni ca Beizadea Mitică Ghica și generalul Florescu nu voiau să lase lui Lascăr Catargiu cel dintâi rol în niște împrejurări atât de însemnate. Pe când la București se țeseau intrigile acestea, în Balcani bandele bulgare încep să se miște. Iar Serbia face pregătiri militare.8 În această atmosferă se fac alegerile generale pentru Cameră în luna aprilie 1875. vestitele alegeri din 1875 După legea electorală de atunci, corpul electoral pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fără mare înrâurire asupra publicului. Dar acest articol al Românului dovedește un lucru, dovedește că Rusia n-a prezentat chestia Basarabiei în chip neașteptat la Congresul din Berlin în 1878, ci o pusese în lumea diplomatică, a tratativelor și a intrigilor, cu doi ani mai înainte. De unde rezultă că protestarea de mai târziu a prințului Carol și a guvernului său nu era francă. Prințul Carol când a trecut Dunărea să dea ajutor rușilor bătuți la Plevna știa că Rusia pretinde Basarabia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ședința de la 11 aprilie 1876“, MOF., nr. 94, 29 aprilie/11 mai 1876, p. 234). 42. La 19 aprilie/1 mai 1876; mitropolitul primat (Calinic Miclescu) era membru de drept al Senatului. minoritate, singura lui speranță și-o puse în intrigă; trebuia găsit ceva, o formulă, o combinație spre a determina o spărtură în coaliție. De aceea îi trebuiau 24 ore de lucru. Soluția găsită până a doua zi a fost aceea ca senatorii guvernamentali să-și concentreze voturile asupra lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lahovary declară că vor vota legile financiare cerute de guvern, însă aceasta nu implică încrederea în minister.48 Senatul alege 4 comisiuni de anchete asupra gestiunii guvernului Catargiu.49 Abia ajuns la cârmă, Partidul Liberal-Național începe să fie ros de intrigi. Roșii de sub șefia dualității Rosetti-Brătianu fiind cei mai tari și mai bine organizați, inspiră celorlalți temerea că în viitoarea Cameră vor veni în majoritate absolută. Se spune că Gheorghe Vernescu, care ține Ministerul de Interne, trage sforile. În adevăr, un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
umil) nu defaimă, / Ce-l priimește cu drag fără samă” (Ps. 21). E foarte posibil ca termenul să existe în texte și mai vechi decît acesta, ceea ce arată continuitatea respectivei „îndeletniciri” moștenite de la romani. * Deși e foarte mîndru de ele, „intrigile” lui Genoiu îmi amintesc, aproape întotdeauna, următoarea explicație din Istoria literaturii latine (1948, p. 79) de H. Mihăescu: „cuvîntul intrigă purcede de la latinescul tricae «fleacuri, nimicuri, încurcături»”. Cît de preocupat de ce-o să mănînce trebuie să fie linotipistul care în loc de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dat exemplu pe Roxana din Casa noastră). Eroinele lui G. Îi evocă Norele lui Ibsen. Exagerările au stîrnit rîsul unei părți a asistenței (din care, bineînțeles, am făcut și eu parte). Unii au avansat ipoteza că e amorezată de jupîn. „Intrigi!”, am zis, refuzînd să comentez acest capitol. * Am discutat cu Liviu Dănceanu, un compozitor dintre cei mai înzestrați și un „puncheur” sobru, despre „muzica nouă”. Sporici a spus că gustul lui se oprește „cam la Debussy”. Ceva mai încolo, eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ales că ai și un ajutor, pe d-na profesoară, despre care-mi scrii. Redu, deci, orele de muncă - schimbă-le cu ajutorul matale, faceți cu rândul zilele de lucru etc. Ai dreptul la aceasta, după ce ai pus la punct muzeul. Intrigile, calomniile, criticile neîntemeiate sunt inerente cuiburilor 590 Rudă cu socrul meu Ion Todicescu, profesorul de la Gimnaziul „Alecu Donici” (ulterior „N. Gane”) preda l. română. Ulterior s-a mutat la un liceu din Brașov. Nu s-a Împăcat cu elevul Mircea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Folticeni. Încă odată, Împreună cu cele mai bune urări, o prietenească strângere de mână și felicitări pentru rodnica activitate. V. Tempeanu 974 62 Buftea, 2 Făurar 1974 Dragă domnule Dimitriu, Îmi pare bine că te-ai hotărât, să treci peste inerentele intrigi locale, care au ajuns, unele, până la d-na Prof. Ungureanu, care se descurajase ca și mata603. Le cunosc, cum se spune: pe pielea mea, ca și mata. În Flt. au fost mulți oameni de valoare; dar prea puțini de caracter
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
decât Paul a partidului În care crezuse. Fixația ideologică schizoidă nu bloca, trebuie spus, vibrația artistului Paul Georgescu, nici susceptibilitatea sa, iar opțiunile sale conjuncturale depășeau, nu o dată, principiile. La fel, simpatiile literare, rapidele schimbări de umoare, energia teribilă a intrigii și invectivei. For ever de stânga, ca atâția alții, În felul de a gândi realitatea, nu și În felul de a o scrie. În pofida aparențelor frivole și a contradicțiilor fertile sau nu, a re-lecturilor anuale din Proust și Tolstoi... reafirma
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În limba română. Ne-am reîntâlnit În ziua următoare, cu o sticlă de apă minerală În față, la o convorbire amicală despre prieteni și cărți, despre România și exilul românesc, despre conflictele și ciclicele regrupări În lumea literară bucureșteană, despre intrigile În care eșuaseră, după 1989, unii dintre disidenți și despre profesionalizarea lor În pamfletari. Evitam să amintim incidente care ne priveau direct. La un moment dat, mi-a relatat totuși câte ceva din zvonistica bucureșteană. S-ar fi șușotit și chiar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de Jean (Omul superior este acela care Își Îndeplinește datoria). Dintr-o dată, el este obsedat de datoria omului față de societate - noțiune Împotriva căreia acționase anterior.” Comentariul iconoclast al operei iconoclaste se Încheia printr-un verdict pe măsură. „Absurdul absolut al intrigii ionesciene, scrutat Într-o comunitate ai cărei cetățeni respectabili se transformă, unul câte unul, Într-o hoardă de Rinoceri, apucați de streche, se acordă cu simplitatea mesajului. Ionescu utilizează personajul Bérenger pentru a ilustra tragica incapacitate a omului de a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se putea ușor resemna, văzându-se alunecâd de pe o poziție pe care a stat mai bine de o sută de ani. Curând s-a recules și a început să se apere cu cele mai disperate arme ale politicianismului și ale intrigii. Mișcarea Legionară, ieșită din ultima prigoană cu pierderi incalculabile, trebuia acum să fie antrenată în politicianism și măcinată în certuri inteme, iscate pe motive de tactică sau pe motive de șefie. După căderea Căpitanului era natural că Mișcarea, ca să continue
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin liniile frontului a ginerelui său, Ilie Vlad Sturza și a lui Ion Sangiorgiu. Norocul a fost că Negulescu era bun prieten cu Avramescu și nu a dat nici o urmare acestui denunț, mai mult, ca să-l ferească de vreo altă intrigă îl chemase la București, pentru pensionare. S-au despărțit urmând ca după venirea la Sibiu a generalului, Nicolae Petrașcu să-l viziteze pentru schimburi de păreri și luări de poziție. Reîntoarcerea a fost cu aceiași mașină și cu aceeași echipă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai ales că-i lipsește, ca dintotdeauna, afecțiunea maternă. Elena Rodan, mama austerei și sfioasei făpturi, este o mondenă, frivolitatea
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
nuvele inspirate din lumea satului. În Drum către azi, una din ele, deși încearcă să se orienteze spre sondajul psihologic, alegând ca temă destinul unei femei pe care moartea stupidă a bărbatului ei o constrânge la izolare, autorul introduce o intrigă paralelă, forțată, care înglobează într-o manieră apăsat clișeistică realitățile colectiviste ale satului românesc. În următorul volum colectiv, G. semnează câteva nuvele care le continuă tematic pe cele dinainte, fiind legate tot de lumea satului: Cântec de război, Un diagnostic
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
ochilor. Motiv absurd care sugerează teroarea politică a epocii. Sebastian salvează pe Armanda printr-o căsătorie umanitară, o evită ca femeie, apoi, când se îndrăgostește de-a binelea de ea, descoperă o ființă înstrăinată și retractilă. Ce urmează este o intrigă veche în circumstanțe noi: Armanda atrage pe scepticul Prospero și, după ce acesta descoperă bucuria simțurilor, fuge în lume lăsând celor doi câte o scrisoare justificativă. Scuza sa este că greșeala lui mică se pierde în marea de greșeli a lumii
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Petre Dumitriu (numele real al tatălui scriitorului), care trece printr-o întâmplare despre care D. a vorbit în mai multe rânduri (tânăr ofițer, Petre Dumitriu refuză să împuște niște țărani bulgari). Spre sfârșit, această cronică a lumii care petrece, bagă intrigi, trădează, combină, face carieră și se destramă, este supusă de narator unei critici directe, vădit partizane. El renunță la stilul obiectiv, mult mai potrivit, de până acum și, ca să liniștească, probabil, suspiciunile cenzurii, condamnă propagandistic o clasă socială care dăduse
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
pricine”. O lume pestriță, care își trăiește eșecul cu amărăciune. Din transcrierea oratoriei emfatice, incoerente, a veleitarilor politici, sunt scoase câteva efecte comice notabile. Nuvele ca Popa Timofte Bondoroagă și Chira mențin un bun echilibru între tabloul de gen și intriga foiletonistică. D. a scris însă multe alte nuvele năpădite de sentimentalism, de prolixe însăilări, de cugetări banale și acțiuni neverosimile, utilizând din plin clișeul romanțios și idilic. Cea mai ambițioasă, Lake Buturugă, nu era decât un plagiat după o nuvelă
DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
dea o frescă a mahalalei bucureștene, ca lume năclăită în propria meschinărie și amoralitate, D. nu realizează în Porți fără număr (I-II, 1946-1947) decât o aglutinare de descrieri și dialoguri terne, alcătuind o vedere fărâmițată, lipsită de semnificație estetică. Intrigile amoroase nu lipsesc nici din roman, dar în unele erosul apare ca temă principală, ca destin al unor indivizi. În Noroi (1933) sau în Turbă (1936), personaje obsedate de dorințe sexuale rătăcesc oarbe prin viață, făcând inutile eforturile autorului de
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
epocii, introducând o nuanțare a viziunii maniheiste a momentului. Ritmul alert, marcat prin suspans, buna folosire a experienței directe pe care i-o oferea autorului stagiul său pe șantier și în uzină, inventivitatea în organizarea caracterelor și a elementelor unei intrigi nu atât complexe, cât uneori complicate prin fragmentare sau, mai cu seamă, prin accentuarea elementului dramatic, au dat imaginea unei anumite emancipări față de bariera ideologică. Dramaturgul a continuat pe aceeași linie, dar fără să-și mai poată diversifica paleta de
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]