6,103 matches
-
relativ al acesteia. B nu îl ascultă pe A datorită calității dispozițiilor acestuia; problema lui nu este aceea a valabilității argumentelor, ci a motivelor pentru care să se supună: Problema esențială cu care se confruntă B nu este aflarea motivelor intrinsece ale unei eventuale acceptări a cererii lui A, ci identificarea semnelor extrinseci, legate de caracteristicile lui A, care îl determină să se supună. O primă concluzie decurge [...]din remarcile precedente: pare pertinent să excludem din câmpul puterii persuasiunea rațională ce
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ideile lui John Dewey din lucrarea Democrație și educație. Dewey scria: Tendința de a considera imaturitatea doar ca o lipsă, iar creșterea drept ceva care umple golul dintre imatur și matur se datorează analizării comparative a copilăriei, în locul analizei ei intrinsece. Trăim imaturitatea în mod simplu, ca și cum ar fi o lipsă, din cauză că o măsurăm luând vârsta adultă drept unitate de măsură 48. Analizată în sine, imaturitatea deși presupune dependență față de adult nu înseamnă o etapă negativă de care trebuie să scăpăm
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
a gândi rezolvarea unor probleme; • performanțele trecute reprezintă contextul în funcție de care sunt apreciate performanțele actuale ale elevului; • se atribuie pentru un efort încununat de succes, pentru perfecționarea unor capacități, implicând supoziția că, pe viitor, sunt așteptate performanțe asemănătoare; • sprijină motivația intrinsecă (elevul crede că face eforturi pentru că îi place subiectul și/sau este interesat în perfecționarea acelui tip de capacități); • centrează atenția elevului pe comportamentul propriu, desfășurat în timpul realizării performanței; • întărește comportamentul dezirabil care a avut drept consecință atingerea performanței recompensate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să fie scrise poezii (pentru a impresiona profesorii, pentru a câștiga bani, a absolvi studiile etc.) cerându-li-se studenților să se gândească la scrisul lor din perspectiva acestor interese externe. Al doilea grup a primit o listă cu interese intrinsece (plăcerea de a te juca cu înțelesul cuvintelor, satisfacția exprimării de sine etc.), iar al treilea grup nu a primit nicio listă. Concluzia experimentului, întemeiată pe evaluările a 12 poeți independenți, a fost clară: poeziile celor cărora li s-a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Mai mult, afirmă Alfie Kohn, "orientarea elevilor către note" este chiar opusul "orientării lor către învățare". În plus, motivația nu reprezintă o entitate omogenă pentru a conta doar cantitatea în care aceasta este prezentă; există două tipuri de motivație, motivația intrinsecă și motivația extrinsecă, iar raportul dintre aceste două tipuri pare a fi, în concepția lui Alfie Kohn, invers proporțional: cu cât există mai multă motivație de un tip (intrinsecă, de pildă), cu atât există mai puțină motivație de celălalt tip
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în care aceasta este prezentă; există două tipuri de motivație, motivația intrinsecă și motivația extrinsecă, iar raportul dintre aceste două tipuri pare a fi, în concepția lui Alfie Kohn, invers proporțional: cu cât există mai multă motivație de un tip (intrinsecă, de pildă), cu atât există mai puțină motivație de celălalt tip (în exemplul nostru, extrinsecă). Motivația intrinsecă presupune că o persoană face un anumit lucru pentru că realmente îi place să facă acel lucru; după cum, în cazul motivației extrinsece, o persoană
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dintre aceste două tipuri pare a fi, în concepția lui Alfie Kohn, invers proporțional: cu cât există mai multă motivație de un tip (intrinsecă, de pildă), cu atât există mai puțină motivație de celălalt tip (în exemplul nostru, extrinsecă). Motivația intrinsecă presupune că o persoană face un anumit lucru pentru că realmente îi place să facă acel lucru; după cum, în cazul motivației extrinsece, o persoană dezvoltă o activitate pentru o notă mare, pentru o laudă, în final, pentru un stimulent sau altul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
doilea autor invocat de Ruxandra Cesereanu este Caragiale. În cadrul imaginar său lingvistic, Caragiale folosește și el un verb interesant și ilustrativ, pentru a sancționa viciile nației, și anume verbul a înghimpa.” Autoarea analizează presa românească de după 1947 cu violența sa intrinsecă, iar mai apoi, presa românească postdecembristă de la ,,Dimineața”, ,,Azi”, ,,Adevărul”, ,,România Mare”. Analiza lingvistică a fost facută de Ruxandra Cesereanu și asupra a două reviste pamflet, ,,Academia Cațavencu” și ,,Plai cu boi”, care au pedalat pe un carnavalesc extrem, luând
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
funcționarea normală a societății românești în anii ei cei mai buni. Acesta a fost Nicolae Mărgineanu. Dacă apartenența la elite (autentice!) se poate proba și prin rude și descendenți, sau dacă această apartenență se transmite descendenților ca o calitate umană intrinsecă și ca o propensiune spre înfăptuirea binelui în folosul semenilor și al societății, am să spun și că Nicolae Mărgineanu este tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu, bunicul regizoarei Ana Mărgineanu și al muzicianului Petru Mărgineanu, și socrul compozitorului Cornel Țăranu, căsătorit
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
țară din România, visând la șoselele trepidând de automobile din vestul și centrul Europei industriale, doar de dragul vituperării, fiindcă nici unui om cât de cât informat nu-i scapă faptul că deosebirile țin de sociologie, politologie, antropologie, nu de calități psihice intrinseci și cu atât mai puțin de superioritatea unui popor asupra altuia. Iar TU este un om foarte informat. Asta nu-l împiedică totuși să tragă în fraza următoare concluzia că "spre deosebire de Bratkowski (activist comunist care se confesează după căderea regimului
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
etapizării actului și o rezervată strategie strict pregătitoare care lasă mecanismelor automate câmp liber de manifestare și precipitarea eficientă a metamorfozei. În sfârșit, în cea de-a treia situație este necesară o discernere prealabilă (operată în filosofia contemporană) între trăsături intrinseci (interne, monadice) ale stării sufletești și trăsăturile extrinseci (externe), urmând ca luciditatea momentului de cumpănă să decidă care vor fi supuse modificării. Schimbarea metafizică în sfera umanului este echivalentă cu schimbarea trăsăturilor monadice, pe când cea naturală doar cu a celor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
hermeneutica infinit rafinată a contemplatorului nu este decât un detur menit unei sporite reîntoarceri la intenția suverană a autorului. Primatul acesteia din urmă confirmă aderența valorilor estetice și instituie o centrare metafizică pe subiect care, fără a uita de calitatea intrinsecă a operei, vădește încă o dată (și la acest nivel axiologic) vocația legitim-proiectivă a actului artistic. Și în estetică sensul de circulație al valorii este dinlăuntru în afară, de la conștiința de sine ordonatoare și dătătoare de semnificație înspre o lume principial
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de predare-învățare. S-a constatat că implicarea activă a elevilor în procesul predării-învățării are consecințe directe atât în planul dezvoltării proceselor intelectuale (gândirea creatoare, operativitatea gândirii, analiza, sinteza, generalizarea, spiritul de observație, imaginația, memoria logică), precum și al celor motivațional-afectivvolitive (motivația intrinsecă, calitățile voinței, emoții superioare, intelectuale). Metode și procedee, precum conversația euristică, jocul de rol, problematizarea, observarea, brainstorming-ul, cubul, ciorchinele, turul galeriei, cvintetul, cadranele, diagrama Venn, știu - vreau să știu - am învățat sunt metode și procedee interactive care îl determină
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
în discursul lui Gheorghe Pintilie este lauda Securității văzută ca supragândire, ca intelect desăvârșit: Tot organul nostru este un creier curat, nu avem nici un os, nimic. Noi suntem creier și trebuie așa gândit (ibidem, p. 150). În această formulă, elogiul intrinsec al securistului sugerează că acesta ar putea fi un fel de supraom („nu avem nici un os”, s.m.). Finalul demonstrației se dorește a fi revelatoriu și autotriumfal: „noi suntem creierul de sus până jos” (ibidem, p. 151); osul este, eventual, informatorul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
al capului - extensor al capului, înclină capul lateral, rotește capul și duce fața de partea care a intrat în contracție) mușchii sacro-coccigieni: se dispun de la osul sacrum la coccis. MUȘCHII TORACELUI Mușchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt reprezentați de: mușchii intrinseci, proprii ai peretelui toracic și de mușchii extrinseci prin care membrul superior este legat la torace. Mușchii proprii ai toracelui sunt dispuși la nivelul coastelor. MUȘCHII INTERCOSTALI În spațiul intercostal se descriu câte 2 mușchi intercostali: unul intern și altul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
deliberative sunt în măsură să rezolve deficitul democratic de care suferă Uniunea, deficit cauzat de lipsa unui demos (Habermas, 2001). Chiar și în acest domeniu de studii, s-a urmărit acceptarea ipotezei că mecanismele de interacțiuni cu caracter deliberativ sunt intrinsec mai eficiente în privința rezultatelor legitimării democratice în comparație cu mecanismele de interacțiune care trec prin delegarea electorală și negocierea între partide și, în general, prin structurile de reprezentare (Eriksen, Fossum, 2002). Dimensiunea cognitivă care decurge din comportamentele pe care actorii le adoptă
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și condiționează alegerea strategiilor și a instrumentelor cu care va fi exercitată puterea politică. De aceea, ancorarea, chiar și atunci când este realizată de un actor extern față de structuri și de actori ai unui regim politic național, are o dimensiune constitutivă intrinsecă, pentru că influențează parametrii și criteriile prin care actorii evaluează corectitudinea unei acțiuni (March, Olsen, 1989). Recunoașterea importanței factorilor internaționali în procesele de nation building și de State building este un rezultat relativ recent al literaturii despre democratizare (Whitehead, 1996). Acesta
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
ca urmare a consolidării statului modern. În această fază a istoriei, procesele de incluziune socială și politică au mers în paralel cu definiția drepturilor de cetățenie (Dahl, 1971). Totuși, este vorba de o introducere care poartă în sine o tensiune intrinsecă. Dacă, în fapt, constituționalismul prevede, mai înainte de orice, "echilibre", checks and balances (Panebianco, 2004) pentru limitarea puterii publice, democrația este o metodă care justifică exercitarea puterii publice, care este legitimată să intervină în procesele sociale și economice prin consensul majorității
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cetățenia națională, în special în favoarea instituțiilor menite să apere drepturile. Acestea din urmă pot, de fapt, să fie acționate și împotriva administrațiilor naționale, făcând apel la o jurisdicție supraordinară, aceea europeană. Ne aflăm în fața unui constituționalism care se configurează ca intrinsec transnațional. Tratatul de la Maastricht reprezintă deci un moment semnificativ în procesul de evoluție al discursului european, pentru definirea legislațiilor pe care le presupune discursul european asupra democrației. Acesta apare ancorat în discursul internațional și în tradiția constituționalismului liberal: Uniunea se
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cu aceea de legitimare a acțiunii statului, independent de obiectivele pe care le are în vedere și pentru care acționează. Modelul european rezultă a fi, de aceea, o ancoră "potrivită" (March, Olsen, 1989) pentru articularea discursului construirii statului un discurs intrinsec constitutiv-identitar în termenii constituționalismului liberal. Inițial, această ancorare s-a făcut fără a se ține seama de diversitatea funcțiilor pe care mașina statului trebuie să le desfășoare în fiecare dintre ȚECE. Cu alte cuvinte, cât trebuie să intervină statul pe
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
fost întrerupt brusc prin venirea la putere a regimului comunist este concepută ca o rațiune determinantă pentru justificarea, chiar și înaintea elitelor naționaliste existente în aceste țări, aproprierii de Uniunea Europeană 141. Perspectiva obținerii statutului de membru pare apoi că este intrinsec justificată și legitimată prin apartenența la o cultură comună, chiar dacă aceasta se confruntă cu o dificilă conciliere cu definiția identității naționale cu puternice conotații teritoriale (Bollerup, Dons Christensen, 1997). În baza acestei premise, Uniunea Europeană deschide dialogul politic față de ȚECE și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
lucrările politice independent de zonele în care acestea se exercită, de către instituțiile purtătoare de instanțe democratice. În general, dezbaterea asupra Constituției europene a tins să se desfășoare pe două linii distincte. Argumentațiile elaborate de grupurile de lucru au o dimensiune intrinsecă tehnico-juridică, datorată și faptului că audierile ținute pentru întocmirea referatelor finale au fost adresate în special juriștilor, experților în drept și funcționarilor. Totuși importanța politizării dezbaterii constituente și în general a chestiunii identității Uniunii Europene nu este absentă din discursul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
March, Olsen, 1995)295. Din acest motiv, accountability are nevoie de informații disponibile, libere și independente și de un mecanism care permite stakeholder-ilor să corecteze decidenții, sancționându-i. Relația care se stabilete între cetățeni și instituții are, așadar, o conotație intrinsec legată de disponibilitatea de cunoaștere și de informare 296. Cetățenii bine informați pot controla mai bine lucrarea efectuată de policy makers. Ei sunt deci o condiție necesară bunei funcționări a democrației 297. Parte din reflecțiile asupra accountability se referă la
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
aplicarea legii și în controlul din partea structurilor publice de ordine socială. Actorii care alcătuiesc societatea civilă sunt egali din punct de vedere al accountability juridico-formale, dat fiind că ei sunt controlați în baza unui criteriu acela al statului de drept intrinsec bazat pe egalitatea înaintea legii și pe imparțialitatea structurilor de administrare publică. Dimpotrivă, statul este accountable față de societatea civilă pentru că el trebuie să răspundă atât pe plan politic în ceea ce privește conținuturile -, cât și pe plan administrativ în ceea ce privește procedurile pentru modul în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de către consumatori și întreprinderi nu trebuie să ne împiedice să observăm că orice transfer de norme juridice, fie și orientate spre protejarea egalității oficiale, poartă cu sine o viziune de societate justă sau de justiție socială, care are o dimensiune intrinsec substanțială. Este, totuși, dificil să afirmăm că transferul de governance pentru piață nu influențează și construirea unei governance democratice. 124 Discursul lui Sir Leon Brittan, Boosting Trade with Eastern Europe, Praga, 12 martie 1993. IP/93/186, 12/03/1993
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]