5,069 matches
-
neobișnuit (neacreditat judicativ, am putea spune), recuperator în privința unui sens de ființă care a fost uitat de istoria filosofiei (a metafizicii): anume sensul ființei ca atare (nu al ființei ființării); de aici, se pare, o rațiune pentru metoda "scoaterii la iveală a temeiului ...". Totuși, poate fi vorba, chiar aici, și despre o "prejudecată judicativă": temeiul este, deja; potrivit prejudecății heideggeriene, ființa este temeiul, dar ea se sustrage actului de recunoaștere ca atare, trebuind să se sustragă, pentru că ea este în măsura în care este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei bune lecturi a textelor filosofice vechi modalitatea prin care acesta este lăsat să survină nu poate fi decât în sensul unei "relații", unei "corespondențe", unei "comuniuni", cu ceva care este în stare (are "capacitatea", "facultatea" etc.) să scoată la iveală temeiul prin evidențierea lui. Calea (methodos) prin care temeiul este scos la iveală ar putea fi "intuiția" (în sensul platonician, îndeosebi din Republica, al termenului noesis, sens exersat, însă, și în medii presocratice);161 dar Heidegger nu vorbește despre aceasta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să survină nu poate fi decât în sensul unei "relații", unei "corespondențe", unei "comuniuni", cu ceva care este în stare (are "capacitatea", "facultatea" etc.) să scoată la iveală temeiul prin evidențierea lui. Calea (methodos) prin care temeiul este scos la iveală ar putea fi "intuiția" (în sensul platonician, îndeosebi din Republica, al termenului noesis, sens exersat, însă, și în medii presocratice);161 dar Heidegger nu vorbește despre aceasta. Desigur, privilegierea sa l-ar fi așezat pe filosof, direct și fără drept
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără drept de apel, într-un loc semnificativ din istoria judicativului constitutiv. Poate că tocmai precomprehensiunile sale în privința Dasein-ului, legate, desigur, și de formația sa filosofică și teologică, l-au condus către problema filosofică a temeiului, în sensul scoaterii la iveală a acestuia, adică după exigențele unui act de constituire (legat, totuși, de actul ca atare al judicativului constitutiv: judecata). Nu este vorba însă nici despre noesis în sens platonician (sau presocratic), cum am precizat mai sus, nici despre ceea ce s-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutiv: judecata). Nu este vorba însă nici despre noesis în sens platonician (sau presocratic), cum am precizat mai sus, nici despre ceea ce s-ar putea sesiza pe această cale: temeiul în el însuși; ci este vorba despre altceva: "scoaterea la iveală a temeiului ...", ca și cum acesta ar fi dat, deschis, expus în fața celui care are sarcina de a-l scoate le iveală prin evidențiere; sau ca și cum acesta temeiul s-ar lăsa constituit el însuși prin "scoaterea la iveală ...". Oricum, ceva se poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre ceea ce s-ar putea sesiza pe această cale: temeiul în el însuși; ci este vorba despre altceva: "scoaterea la iveală a temeiului ...", ca și cum acesta ar fi dat, deschis, expus în fața celui care are sarcina de a-l scoate le iveală prin evidențiere; sau ca și cum acesta temeiul s-ar lăsa constituit el însuși prin "scoaterea la iveală ...". Oricum, ceva se poate spune deja în sensul constitutivității judicative a discursului heideggerian: faptul mutării întrebării care vizează temeiul în el însuși către scoaterea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre altceva: "scoaterea la iveală a temeiului ...", ca și cum acesta ar fi dat, deschis, expus în fața celui care are sarcina de a-l scoate le iveală prin evidențiere; sau ca și cum acesta temeiul s-ar lăsa constituit el însuși prin "scoaterea la iveală ...". Oricum, ceva se poate spune deja în sensul constitutivității judicative a discursului heideggerian: faptul mutării întrebării care vizează temeiul în el însuși către scoaterea la iveală a temeiului produce o dislocare tematică, foarte semnificativă tocmai în sensul distanțării analiticii existențiale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evidențiere; sau ca și cum acesta temeiul s-ar lăsa constituit el însuși prin "scoaterea la iveală ...". Oricum, ceva se poate spune deja în sensul constitutivității judicative a discursului heideggerian: faptul mutării întrebării care vizează temeiul în el însuși către scoaterea la iveală a temeiului produce o dislocare tematică, foarte semnificativă tocmai în sensul distanțării analiticii existențiale, așa cum aceasta a fost proiectată de filosof, față de spațiul în care judicativul este constitutiv oricărui gând, oricărei rostiri sau făptuiri. Poate că până la urmă nu este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în această stare de deschidere."162 Așadar, Dasein-ul se constituie pe sine constituind el însuși "lumea", adică punând în sens celelalte ființări. Acum putem înțelege și motivația în virtutea căreia Heidegger nu este interesat direct de temei, cât de "scoaterea la iveală" a acestuia: Dasein-ul reprezintă ceea ce corespunde "sensului de originar a priori".163 Într-un fel, acesta este temeiul însuși, dar un temei care nu poate fi în poziția "primului principiu" etc. din metafizică, pentru că el nu este deja dat desăvârșit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temei, ar spune Heidegger, iar ceea ce capătă un oarecare rost, ceea ce intră în sens, nu poate fi astfel decât "pe temeiul" Dasein-ului, adică în ordinea sa de constituire. Prin urmare, actul-de-principiu formulat mai sus, prin care temeiul este scos la iveală și adus la evidență, precum și toate constituirile "obiectuale" pe care le îngăduie (toate, bineînțeles, facte sau făptuiri ale Dasein-ului) trebuie privite, preluate și prelucrate interpretativ, nepierzând nicio clipă din vedere sensul originar al apriori-ului și pe purtătorul său. Date
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toate, bineînțeles, facte sau făptuiri ale Dasein-ului) trebuie privite, preluate și prelucrate interpretativ, nepierzând nicio clipă din vedere sensul originar al apriori-ului și pe purtătorul său. Date fiind acestea, trebuie urmată calea pe care însuși actul-de-principiu ca "scoatere la iveală a temeiului" o lasă în orizontul tocmai semnalat, propriu, se-nțelege, analiticii existențiale și corespunzător unei "atitudini fenomenologice". Iar calea aceasta nu este, asemenea regulii de metodă în sens cartesian, adică total reformatoare a "lucrurilor" preluate și prelucrate în orizontul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în final, se constituie, e drept, într-o regulă de metodă, anume într-o fenomenologie ca analitică existențială. Dar urmele tocmai amintite au propria lor autonomie metodologică; sensul și-l capătă, totuși, de la acest principiu al analiticii existențiale: scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență. De exemplu, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, Heidegger prezintă predicația ca "o explicitare ce pune în evidență".164 E drept, nu este vorba în mod direct despre "scoatere la iveală", cu toate că "punerea în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențiale: scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență. De exemplu, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, Heidegger prezintă predicația ca "o explicitare ce pune în evidență".164 E drept, nu este vorba în mod direct despre "scoatere la iveală", cu toate că "punerea în evidență" nu este posibilă decât ca un mijloc pentru o scoatere la iveală; de asemenea, este pusă în evidență, prin predicație, o ființare și determinațiile sale, nu temeiul însuși, însă fără scoaterea în evidență a acestuia nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale fenomenologiei, Heidegger prezintă predicația ca "o explicitare ce pune în evidență".164 E drept, nu este vorba în mod direct despre "scoatere la iveală", cu toate că "punerea în evidență" nu este posibilă decât ca un mijloc pentru o scoatere la iveală; de asemenea, este pusă în evidență, prin predicație, o ființare și determinațiile sale, nu temeiul însuși, însă fără scoaterea în evidență a acestuia nu ar fi cu putință nici evidențierea unei ființări prin determinațiile ei. Ceea ce înseamnă că și aici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în evidență a acestuia nu ar fi cu putință nici evidențierea unei ființări prin determinațiile ei. Ceea ce înseamnă că și aici avem de-a face, pe de o parte, cu temeiul însuși, iar pe de alta, cu scoaterea sa la iveală. Dar predicația elementul judicativului constitutiv pare a fi condiționat, atâta vreme cât ea se referă nu la temeiul însuși, ci la ființare și la determinațiile sale, toate constituite de ființa însăși, în măsura în care aceasta, după o logică judicativă, întemeiază ființarea; sau constituite de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logică judicativă, întemeiază ființarea; sau constituite de Dasein, care, potrivit unei "logici fenomenologice", constituie orice ființare, tocmai constituindu-se pe sine. Predicația apare, în contextul invocat, ca o modalitate a scoaterii în evidență (formulă ce concentrează, cred, actul "scoaterii la iveală" și mijlocul "punerii în evidență") a temeiului. Analiza lui Heidegger nu vizează decât "cercul" predicației, așadar spațiul său de strictă valabilitate formală; totuși, ontologică, fiindcă și predicația, asemenea oricărei alte modalități de scoatere la iveală a temeiului (indirect, în acest
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concentrează, cred, actul "scoaterii la iveală" și mijlocul "punerii în evidență") a temeiului. Analiza lui Heidegger nu vizează decât "cercul" predicației, așadar spațiul său de strictă valabilitate formală; totuși, ontologică, fiindcă și predicația, asemenea oricărei alte modalități de scoatere la iveală a temeiului (indirect, în acest caz) prin punerea sa în evidență, implică deja o relație (de constituire) cu Dasein-ul căruia îi este constitutivă relația cu ființa. De aici am putea înțelege că prin predicație este scos la iveală (într-o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scoatere la iveală a temeiului (indirect, în acest caz) prin punerea sa în evidență, implică deja o relație (de constituire) cu Dasein-ul căruia îi este constitutivă relația cu ființa. De aici am putea înțelege că prin predicație este scos la iveală (într-o primă instanță, indirect) tocmai Dasein-ul ca temei. Dar ca temei al ce? Al ființării și al determinațiilor acesteia, nu, fiindcă doar ființa însăși se află într-un asemenea sens: în metafizică, dar, cumva, și în analitica existențială (ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar ființa însăși se află într-un asemenea sens: în metafizică, dar, cumva, și în analitica existențială (ca o luminare care îngăduie vederea/înțelegerea ființărilor!). Al propriilor sale fapte de a fi, am putea spune, așadar și al "scoaterii la iveală ...", în genere, al predicației ca modalitate a acesteia etc.: doar în orizontul analiticii existențiale. Tocmai această relație, privilegiată la Heidegger, dintre predicație și actul- de-principiu "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", ne constrânge să dăm
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a fi, am putea spune, așadar și al "scoaterii la iveală ...", în genere, al predicației ca modalitate a acesteia etc.: doar în orizontul analiticii existențiale. Tocmai această relație, privilegiată la Heidegger, dintre predicație și actul- de-principiu "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", ne constrânge să dăm o atenție specială acestuia din urmă. Desigur, problematică este, și pentru acest caz (pentru această aplicație), sensul de evidență ("scoatere în evidență", "punere în evidență" etc.). Dar acesta nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființare dată (simplu prezentă), nici ființa (transcendentă etc.) nu capătă un asemenea sens în analitica existențială, deși dovada pentru această idee, din acest context, a fost gândită în mod cu totul particular, anume în funcție de predicație ca modalitate a scoaterii la iveală, în fond, ca o făptuire (un "fact") al Dasein-ului. Sens de temei are acesta, dar numai pentru propriile sale făptuiri pe linia posibilității sale de a fi; și ființa are un asemenea "sens", dar numai pentru Dasein-ul care își constituie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este legată de însuși modul de a fi al Dasein-ului, de "situația" sa coordonată prin principiul preeminenței sale ontic-ontologice; tocmai această dublă predeterminare a sa ontic-ontologică, prin sine și prin ființă constituie necesitatea analizei în scopul de a scoate la iveală nu atât temeiul Dasein-ului, cât structura sa factică reprezentând sensul său propriu de a-fi-în-lume. Posibilitatea, prin urmare, ține de o constituție de ființă, care este dată, dar care, în ciuda acestui fapt, rămâne in actus și, întrucâtva, ascunsă înțelegerii. Necesitatea însă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dasein-ului.168 În plus, Heidegger folosește sensul existențial al diferenței ontologice pentru a interpreta alte proiecte filosofice: unele vechi: presocratice, platonician, aristotelician, altele moderne, îndeosebi pe cel al lui Kant de "critică a rațiunii pure". Mizând pe actul "scoaterii la iveală a temeiului" și pe cel al diferenței ontologice așezată în mai multe ipostaze operații înrudite logic -, Heidegger conduce demersul, după propria mărturisire, către dobândirea unei înțelegeri pre- ontologice a Dasein-ului (a ființei acestuia), cu totul necesară, potrivit însuși proiectului său
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înseși; și, desigur, ajunge și la o predare a acestei înțelegeri, împreună cu proiectul său realizat, filosofiei, istoriei sale, poate chiar celei semnificative sub condiție judicativ-constitutivă, poate celei care, cumva, încă stă să vină, sub zodia non-judicativului. Prima operație, "scoaterea la iveală a temeiului", poate deveni metodă de reconstrucție filosofică, fie coborâtă la statutul de procedeu fenomenologic, fie ridicată la rangul de cale alternativă la tehnica fenomenologică husserliană; aceasta i-ar da putința de a fi pusă la lucru și cu alt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de exemplu), nu doar proiectele filosofice anterioare analiticii existențiale heideggeriene, cum este cel kantian. Și tocmai prin aceasta se poate întări dovada privind sensul constitutiv al operaționalității judicative pentru analitica existențială; însă într-un mod cu totul relativ. Scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență, actul-de- principiu (logic) al unui tip de analitică, menține activă posibilitatea "naturală" de a constitui sensuri non-judicative, dar și pe aceea de a suporta rosturi precomprehensive "tradiționale". Aplicațiile actului-de-principiu numit ne-ar putea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]