5,860 matches
-
15 ani. [27 mai 1877] ["DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI DIN ASIA... De pe câmpul de război din Asia știrile sunt tot acelea, adică foarte nefavorabile strategiei turcești. Biuroul de corespondență Reuter din Londra vestește din partea corespondentului său că centrul rusesc au izbutit să împresure pe deplin cetatea Kars, și că eclerorii ruși străbat până în defileul munților Soghanli-dag. La 17/29 mai noaptea o ceată de circazieni, comandați de Mussa Pașa, s-au încăierat cu rușii lângă Begli-ahmed, aproape de Kars. Circazienii au fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Plevna. Scopul său e de a-l pune pe Osman în neputință de-a se mai lupta, de-a se mai ivi și a doua oară dinaintea rușilor în Balcani și de a le cauza pierderi. Dacă Totleben va izbuti până la capătul lui mai anul viitor să facă pe Osman să capituleze, atunci pierderea de vreme nu e de loc nefolositoare. Despre un atac cu asalt, cum îl prezic ziarele române, nu poate fi vorba, dintr-o cauză foarte simplă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lingvistică este o urmare a anulării sau ignorării unor structuri gramaticale, sintactice, și este echilibrat cu logica perfectă, fără cusur a expresiei verbale, cu tema internă, cu caracterul personajelor și cu microuniversul psihic și social cuprins în dramatugia autorului. Dacă izbutim să trecem de stratul cu adevărat stupefiant și năucitor al expresiei lingvistice, vom descoperi o structură literară absolut coerentă, de o logică neîndoielnic carteziană, în care principiile verosimilității, unității psihologice și de caracter, al concordanței tematice și de mentalitate sunt
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca un predicator care încearcă să ne convingă în legătură cu propriile opinii. „Prologul ei nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din poziția misogină a epocii.”274 Nu izbutește în final o apărare prea convingătoare a sexului slab. Prin confesiunea sa autobiografică, târgoveața ne oferă o privire asupra vieții domestice. Pune în discuție problema căsniciei, deoarece mariajul pare a fi tema ei preferată. Experiența în căsătorie este punctul ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o autoritate, una a experienței trăite direct, a autenticității. Își asumă puterea interpretării orale a textelor scrise, ca un avocat autentic, este cert „o mediatoare între ceea ce este scris și ceea ce e nescris.” 318 Târgoveța poate deveni ceea ce notarul nu izbutise, folosește tehnicile hermeneutice ale clericilor, pe care aceștia aveau impresia că doar ei le dețin. Este cu siguranță un 314 Susanne Sara Thomas, art. cit., p. 259. 315 „o doamnă a retoricii” John A. Alford, The Wife of Bath versus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rol important de conducere. Tocmai pentru că se comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe care îl fascinează. „Deși nu este un personaj feminin complex, portretul ei reprezintă cu siguranță unul dintre cele mai izbutite din istoria literaturii engleze.”489 Credința stareței, la fel ca cea prezentă la micul erou al isorioarei relatate auditoriului constituit din veselii pelerini, după cum vom sublinia imediat, ține de ritual, de o percepție rudimentară, de emoție, nu se cunosc de către
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a fi pedepsit dur de geloasa sa soție, Tessa). Bănuitoare și arțăgoasă, donna demonicata care nu ascultă sfatul prevenitor al soțului va sfârși tragic (IX. 7), ori recalcitrantă fiind („femeie fără de seamăn de rea și îndărătnică, pe care el nu izbutise să o îndrepte nici prin rugăminți și nici prin dezmierdări sau prin vreo altă cale”1023) va deveni obiect al violenței casnice, transformându și în cele din urmă atitudinea (IX. 9). Aceste personaje feminine sunt pentru soții lor un motiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de viață, simpatică tuturor. Deși a avut autoritatea în primele trei căsătorii, nu a fost fericită. În al patrulea mariaj devine geloasă, căsătoria aceasta este mai mult nominală, de aceea s-a refugiat în călătorii. Abia a cincea uniune este izbutită: „Pe Jankyn nu îl poate aminti fără a aduce o binecuvântare. Dar în al cincilea mariaj asistăm la un revers al relațiilor cu primii trei soți. De data aceasta femeia avea de două ori vârsta tânărului, și a fost forțată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
apoi Periandros, tiranul din Corint 2. Ultimii doi nu erau Însă Înzestrați nici cu virtute, nici cu Înțelepciune. Datorită puterii ce-o aveau, grație prietenilor și peșcheșurilor Împărțite Încolo și Încoace, ei au reușit să spulbere orice opinie defavorabilă lor, izbutind până la urmă să-și Însușească pe nedrept și renumele de Înțelepți șsophosț; au Încropit și au răspândit și ei la rândul lor vorbe de duh și câteva maxime asemănătoare cu ale celor cinci. Aceștia Însă s-au supărat foc. Totuși
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
punct de plecare Înfățișarea acestor statui de bronz, cu tentă verzuie, Plutarh Își lansează personajele În discuții sterile referitoare la tehnica turnării bronzului statuar, care nu duc la nici un rezultat. Asemenea pretenții de incursiune În datele științelor și artei contemporane izbutesc să deterioreze și alte capitole din dialogurile delfice. Urcând agale Calea Sacră delfică, pe care și astăzi o urcă vizitatorul modern, grupul Întâlnește, pe lângă alte monumente votive, statuia lui Hieron, tiranul Siracuzei, așa-numita Stâncă a Sibilei, lângă Bouleuterion-ul de la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și soarele. Așa se Întâmplă și cu detractorii oracolului. Ei regretă În fond enigmele, alegoriile, metaforele oracolului, care nu erau altceva decât răsfrângeri și aberații proprii naturii spiritelor noastre muritoare și facultății noastre imaginative șto phantastikonț. Mai târziu, dacă nu izbutesc să cunoască Îndestul cauza schimbării șmetaboléț, Îl părăsesc pe Zeu, se iau de el În loc să ne atace pe noi și să se ia de ei Înșiși ca niște proști ce sunt, incapabili să Înțeleagă rațional cugetarea șdianoiaț Zeului. DESPRE PĂRĂSIREA
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu niște străini care se Îndreptau Într-acolo. Aceștia, la plecare, Își luară rămas-bun de la femeie, chemând-o pe nume, care nu era altul decât „Stăncuța” șKoróneț. Delienii Înțeleseră de Îndată sensul prevestirii. După ce au adus sacrificii la Tegyrai, au izbutit, nu după mult timp, (D) să se Întoarcă la ei acasă. Aceste oracole au mai dat semne de viață și În epoci mai recente. Dar În zilele noastre au dispărut. Prin urmare, bine ar fi, deoarece ne aflăm În preajma lăcașului
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se cuvine să-i reproșăm nimic Zeului. Ceea ce a mai rămas În materie de divinație este Îndestulător pentru toți consultanții. Oamenii se Întorc la casele lor satisfăcuți de răspunsurile primite. Agamemnon, odinioară, cu nouă heralzi sub ordinele sale abia de izbutea să domine Adunarea 5, Într-atât era de numeroasă. (C) Aici, unde ne găsim, peste câteva zile, la Teatru, veți observa că vocea unui singur vorbitor poate fi auzită de toți. Tot așa era și odinioară, atunci când divinația se folosea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Demetrios adăugă că mai multe insule din zona Britaniei sunt părăsite de oameni 2. Câteva dintre ele poartă Încă numele unor daimoni și ale unor eroi. Mai povestește că el Însuși, trimis În misiune de Împărat În calitate de cercetător și explorator, izbutise să debarce În cea mai apropiată insulă locuită. Celelalte erau pustii. Insula cu pricina avea totuși câțiva locuitori, foarte puțini la număr. Aceștia erau considerați de britani persoane sfinte și inviolabile. Nu la mult timp după sosirea lor - spuse el
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
-l găsesc. Se arăta oamenilor o singură dată pe an pe malul mării Eritree 1, iar restul timpului - după propria-i mărturisire - și-l petrecea alături de nimfele nomade și de daimoni 2. Aici l-am găsit după multă trudă. Am izbutit totuși să fac să mă primească și să stea de vorbă cu mine. Era cel mai frumos bărbat pe care l-am putut vedea vreodată. (B) Nu a suferit În viața lui de vreo boală datorită fructului unei plante medicinale
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de scris fără semne, (D) lipsită În sine de orice rațiune și Într-un mod inexplicabil șchiar pentru profetț, dar extrem de receptivă la impresiile venite din imaginație și presentimente, ajunge să perceapă viitorul fără sprijinul unui raționament, cu atât mai izbutit cu cât se Îndepărtează de momentul prezent. Această ieșire din prezent are loc printr-o stare și o dispoziție aparte a corpului care se află atunci În schimbare - ceea ce noi denumim enthousiasmos 3. Corpul omenesc manifestă uneori de la sine o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și de vedenii. Aceștia, pe cât se pare, se bucură de privilegiul de a cunoaște viitorul pe această cale. Faptul se explică prin salturile imaginației, la dreapta și la stânga, Întocmai săriturilor făcute dearuncătorii cu mai multe suliți ușoare, (438) care adesea izbutesc până la urmă să atingă ținta 2. 51. De fiecare dată când facultatea imaginativă și cea divinatorie se află În deplină armonie cu exalația, Întocmai unui remediu potrivit, În acest caz profeții resimt, fărăgreș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
șdându-le semnul doritț. Ce s-a Întâmplat atunci cu Pythia? Zic unii că ea a coborât În locul profetic șmanteionț, cu adâncă amărăciune și Împotriva voinței ei; de la primele răspunsuri era evident - se vedea clar după vocea ei răgușită - că nu izbutea să vorbească. Era Întocmai unei corăbii care se zbuciumă Încolo și Încoace, plină fiind de o exalație rea și tăcută 3. În cele din urmă, cu totul răvășită, se repezi spre ieșire, scoțând un țipăt ciudat și Înfricoșător. Se aruncă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ca un predicator care încearcă să ne convingă în legătură cu propriile opinii. „Prologul ei nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din poziția misogină a epocii.”274 Nu izbutește în final o apărare prea convingătoare a sexului slab. Prin confesiunea sa autobiografică, târgoveața ne oferă o privire asupra vieții domestice. Pune în discuție problema căsniciei, deoarece mariajul pare a fi tema ei preferată. Experiența în căsătorie este punctul ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o autoritate, una a experienței trăite direct, a autenticității. Își asumă puterea interpretării orale a textelor scrise, ca un avocat autentic, este cert „o mediatoare între ceea ce este scris și ceea ce e nescris.” 318 Târgoveța poate deveni ceea ce notarul nu izbutise, folosește tehnicile hermeneutice ale clericilor, pe care aceștia aveau impresia că doar ei le dețin. Este cu siguranță un 314 Susanne Sara Thomas, art. cit., p. 259. 315 „o doamnă a retoricii” John A. Alford, The Wife of Bath versus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rol important de conducere. Tocmai pentru că se comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe care îl fascinează. „Deși nu este un personaj feminin complex, portretul ei reprezintă cu siguranță unul dintre cele mai izbutite din istoria literaturii engleze.”489 Credința stareței, la fel ca cea prezentă la micul erou al isorioarei relatate auditoriului constituit din veselii pelerini, după cum vom sublinia imediat, ține de ritual, de o percepție rudimentară, de emoție, nu se cunosc de către
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a fi pedepsit dur de geloasa sa soție, Tessa). Bănuitoare și arțăgoasă, donna demonicata care nu ascultă sfatul prevenitor al soțului va sfârși tragic (IX. 7), ori recalcitrantă fiind („femeie fără de seamăn de rea și îndărătnică, pe care el nu izbutise să o îndrepte nici prin rugăminți și nici prin dezmierdări sau prin vreo altă cale”1023) va deveni obiect al violenței casnice, transformându și în cele din urmă atitudinea (IX. 9). Aceste personaje feminine sunt pentru soții lor un motiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de viață, simpatică tuturor. Deși a avut autoritatea în primele trei căsătorii, nu a fost fericită. În al patrulea mariaj devine geloasă, căsătoria aceasta este mai mult nominală, de aceea s-a refugiat în călătorii. Abia a cincea uniune este izbutită: „Pe Jankyn nu îl poate aminti fără a aduce o binecuvântare. Dar în al cincilea mariaj asistăm la un revers al relațiilor cu primii trei soți. De data aceasta femeia avea de două ori vârsta tânărului, și a fost forțată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bordelul metafizic de la Țigănci. Și în Groapa lui E. Barbu sunt câteva scene puternice, credibile. Un tânăr hoț ascultă în pridvor sunetele actului amoros al șefului bandei. El jură să o fure bătrânului pe tânăra țiitoare. Își riscă viața și izbutește, dar e surprins de șef și rănit grav. Tot la Barbu, în Princepele, apar destul de explicit pentru vremea scrierii, dominată de cenzură, scene de amor homosexual. Vodă își satisface iubitul, astrolog italian, pe o plută, pe lacul Mogoșoaia. Acesta, infidel
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
apare în Titanic Vals unde un testament este falsificat în scopuri nobile de Spirache, moștenitor legal de altfel. El inventează o diată care atribuie succesiunea primului copil ce se va naște în familia defunctului său frate și cu acastă stratagemă izbutește pacificarea familiei. În Craii... un testament nenorocește familia lui Mișu Nachmanson. Mișu moare, dar face testament în favoarea Rașelei, nevastă-sa mult mai tânără, trecându-i casele. Mama lui Mișu, supraviețuitoare, și alte rude rămân fără un ban. Un testament era
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]