KorAP: Find »[drukola/base=laic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...148 149 150 ...200 >

4,995 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile ilustre de clerici și laici deopotrivă care s-au aflat la conducerea acestor publicații fanion și ale căror portrete le regăsim în paginile ei. Numele "apostolilor presei bune" românești, precum cele ale Monseniorului Anton Gabor (Iași), Carol Auner și Iosif Frollo (București), ocupă un loc

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în evoluția Bisericii Catolice și în reașezarea ei în societatea modernă. În Influența mediilor intelectuale catolice din Occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică, prezentăm și analizăm rolul avut de centrele create de către unii intelectuali catolici laici în jurul unor publicații catolice din Occident. Acestea au influențat structura și evoluția concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare (vom arăta cum a afectat situația social-politică din aceste state poziția Bisericii vizavi de mass-media și în ce măsură a fost interesat Vaticanul de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
statele în care existau credincioși catolici). Această reașezare a Bisericii s-a produs atât din interior datorită coștientizării nevoiei de modernizare și în urma confruntărilor de idei între mișcarea modernistă și ce intransigentă, cât și din exterior, la inițiativa intelectualilor catolici laici care s-au implicat activ în acest proces de repoziționare a Bisericii în societate. Contextul istoric și schimbările care s-au produs în state catolice importante aflate în raport direct cu Vaticanul au influențat viziunea Bisericii referitoare la mijloacele de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și "corespondenții proprii". Aceștia din urmă nu erau persoane trimise special în diferite locații cu scopul de a furniza informații despre zonele respective sau despre evenimente ce se petreceau în acele locuri, ci erau preoți misionari sau persoane consacrate ori laice, plecați în misiuni de evanghelizare sau caritabile, în diferite locații (din America Latină, Africa, Asia). Uneori, erau preoți sau studenți plecați în Occident pentru studii (în Germania, Italia, Franța, Spania etc.) care trimiteau informații despre locurile unde se aflau și despre

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
valorile creștinismului. Extrem de importante au fost opera de evanghelizare și grija pentru răspândirea mesajului creștin. Biserica a organizat și dezvoltat un sistem educațional, a creat numeroase centre de binefacere și a inițiat opere de caritate prin organismele sale clericale sau laice (prezente și pe teritoriul României), care au promovat perspectiva sa față de realitățile societății. Pentru a înțelege și a analiza modul în care a tratat ea în decursul timpului problema comunicării și a poziționării în societate, trebuie să facem câteva precizări

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în care presa a jucat un rol important. Pentru a nu pierde influența, Vaticanul a răspuns astfel provocărilor modernității și contemporanității 58. Un rol important în acest proces de reașezare a Bisericii în societatea modernă l-au avut intelectualii catolici laici din Occident care grupați în jurul unor publicații au apărat-o de atacurile la care a fost supusă. Biserica Catolică a fost identificată ca fiind o instituție centralizată și ierarhizată. În interiorul ei însă, nu a fost o "masă" uniformă și omogenă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
greșite, dar atmosfera era prea tensionată pentru a evalua o poziție în mod echilibrat 69. Apărea aceeași problemă ca și în Franța: disputa de idei dintre moderați și radicali în privința atitudinii față de statul liberal. Și aici, o parte dintre intelectualii laici au promovat încercarea de coabitare a principiilor modernității cu cele ale Bisericii Catolice. De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de idei dintre moderați și radicali în privința atitudinii față de statul liberal. Și aici, o parte dintre intelectualii laici au promovat încercarea de coabitare a principiilor modernității cu cele ale Bisericii Catolice. De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și teologi cu privire la anumite posturi liberale. În ciuda acestui fapt, în secolul al XIX-lea, teologia catolică s-a dezvoltat foarte mult, după cum indica Hefele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cler, făcând din preot un simplu funcționar al statului. Această confruntare de idei s-a transformat în una inclusiv politică. Statul a încercat o limitare cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii catolici s-au organizat în formațiuni politice, pentru a putea sprijini și apăra Biserica. Magisterul nu a încurajat vizibil aceste acțiuni politice ale laicilor catolici, dar nici nu le-a condamnat sau a încercat să le oprească. În Spania, invazia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
limitare cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii catolici s-au organizat în formațiuni politice, pentru a putea sprijini și apăra Biserica. Magisterul nu a încurajat vizibil aceste acțiuni politice ale laicilor catolici, dar nici nu le-a condamnat sau a încercat să le oprească. În Spania, invazia napoleoniană a dezlănțuit o reacție liberală ce a avut ca rezultat adoptarea constituției de la 1812 de către Cortesurile din Cádiz. Reînscăunarea lui Ferdinand al VII

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sfântului Scaun 92 (de fapt este vorba conform Conciliului Vatican II de Secretariatul pentru presă și spectacole, care își extindea autoritatea și competențele la toate mijloacele de comunicare socială, inclusiv presa; au fost cooptați în el specialiști printre care și laici din diferite state și diverse domenii). Un rol aparte în încurajarea și supravegherea mijloacelor de comunicare l-au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
formării corecte a conștiinței credincioșilor cu privire la folosirea mijloacelor media; tot ele trebuiau să promoveze și să coordoneze inițiativele catolice în acest domeniu. Conducerea acestor instituții era încredințată unei comisii episcopale sau unui episcop delegat. În oficiile respective trebuiau cooptați și laici experți în doctrina catolică și specialiști în domeniul media. Pentru că principalul obiectiv final era unitatea presei catolice din toată lumea, se prevedea și existența și funcționarea unor Asociații internaționale 95. Urmând aceeași idee de unificare și coordonare a presei catolice, în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
esență, era o încercare de a supune revelația rațiunii umane, făcând din credință o știință. Liberalismul nu mai era aplicat Bisericii și rolului ei în societate (cum încercau să facă guvernele liberale), ci doctrinei acesteia 142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să apere catolicismul în fața cunoscutului teolog protestant liberal

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care recepta mesajul necesita o educație adecvată și specifică atât în plan teoretic cât și practic, în concordanță cu morala creștină. Aceasta trebuia să se desfășoare în școli catolice de orice nivel, în seminarii și în organizațiile de apostolat ale laicilor; mai mult, la catehism se expuneau și se explicau învățătura și disciplina catolică în acest domeniu. Și cum nimic nu e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce puteau finanța și susține sub orice formă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
precum și cele ale lui Antolín López Peláez (1866-1918)181. La Sevilla, cardinalul Spínola a promovat și le-a recomandat enoriașilor săi El Correo de Andalucía (1899). Acest ziar a susținut o "Cruciadă a presei bune", formată din asociații locale de laici, care adunau într-un sediu central mijloacele de informare imprimate. În scurt timp, el s-a extins în toată Spania. O altă inițiativă născută la Sevilla a fost centrul Ora et Labora, în Seminarul Conciliar. Acesta a fost înființat de către

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Catolice și legată de El Debate până în 1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației, unde imboldul laic al "Instituției Libere de Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În Spania, publicațiile catolice au dus o campanie de apărare a intereselor Bisericii (care se afla într-o continuă rivalitate cu statul), participând și la disputele politice și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
atingea trei milioane de exemplare, iar cea din provincii, șapte 247. În Franța existau multe grupări catolice care doreau să dea un impuls vieții religioase. Una dintre aceste grupări era condusă de doamna Sauvageot, care provenea dintr-o cunoscută familie laică din timpul celei de-a Treia Republici Franceze; ea se convertise la catolicism în 1933, prin intermediul dominicanilor. Sauvageot a sprijinit presa catolică după eliberarea țării de naziști (1944), prin Temps présent, Vie catholique illustrée și mai târziu prin Telerama 248

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mici excepții) să mai apară după Marea Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ca în România să nu se poată crea acele organisme de presă care să contribuie la dezvoltarea ei, la specializarea și profesionalizarea ziariștilor. Presa catolică a promovat și mediatizat mesajele transmise de autoritățile ierarhice și de diferitele instituții clericale sau laice, coordonate de autoritatea bisericească. Una din mizele pe care le-a avut Biserica Catolică (nu doar în România) referitor la presă, a fost încercarea de unificare a catolicismului și de manifestare unitară a acestuia în diverse state și la nivel

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ea a fost bine primită, lucru demonstrat de "bilanțul" realizat după primul an de apariție 437 și evidențiat în articolul inaugural al celui de-al doilea an, când s-a accentuat faptul că publicația avea un rol semnificativ în pastorația laicilor, iar caracterul exclusiv religios a fost păstrat și în noul an. S-a menținut suma pentru un abonament de 2,50 lei iar plata s-a putut face la orice parohie sau școală catolică 438. Informațiile referitoare la registrele contabile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
altă activitate cu un pronunțat caracter formator și cultural a fost organizarea așa-numitelor cursuri de religie (în perioada 1936-1940) într-o cameră de la subsolul Catedralei catolice din București 546. Lecțiile de tomism predate au avut un impact deosebit asupra laicilor, lucru mărturisit de redactorii publicației catolice Farul nou din București 547. Anton Durcovici a încurajat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din țară, prin studiile și articolele sale care au apărut în publicații precum: Farul nou, Jugendfreund și altele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
570 etc. Acestea aveau rolul de a clarifica și de a explica probleme de teologie, evenimente legate de istoria bisericii, episoade din viețile sfinților. Prin tematica și limbajul articolelelor existente în revistă, ea s-a adresat atât preoților, cât și laicilor, persoanelor cu educație aleasă, dar și oamenilor de rând. Pe prima pagină a revistei din 1 august 1913 a apărut articolul cu titlul " Avem pace" (ce făcea referire la conflictul din Balcani), care a fost încheiat cu următoarele cuvinte: "Trăiască

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul acestui ordin era "trăirea în sânul familiei a unei veți cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl promoveze și să-i informeze pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a expus punctul de vedere al Bisericii Catolice. Toate publicațiile catolice au fost supuse unei cenzuri bisericești realizate de episcopi și de conducătorii ordinelor misionare (în cazul revistelor ce aparțineau acestor ordine). Articolele publicate au fost utile clericilor, dar și laicilor. Soluțiile oferite la unele probleme constituiau subiecte de predici, preoții având ocazia de a se informa mai bine și putând transmite apoi aceste informații credincioșilor. Aceștia aveau și ei acces direct la scrierile catolice care răspundeau la unele probleme de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Școala Superioară de Comerț din Iași. În perioada 1937-1938 a fost redactor la revista Lumina creștinului. Colaborarea la această publicație a fost una consistentă; a realizat articole bine documentate și de un real folos pentru cititori,fie ei preoți sau laici. În anul 1938 s-a retras în parohia Valea Seacă, unde a activat până la sfârșitul lui 1942; în luna ianuarie a anului următor a murit. Preotul Iosif Ghiuzan Iosif Ghiuzan s-a născut în satul Adjudeni județul Neamț, la 15

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]