27,002 matches
-
orice principiu juridic, și principiul enunțat în art. 6 lit. a) este normativ în raport cu sistemul de salarizare, așa cum este reglementat prin Legea nr. 153/2017, fiindu-i subordonate regulile privind salarizarea, și el funcționează ca un criteriu de legalitate pentru celelalte norme din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel că o interpretare a oricărei alte reguli referitoare la salarizare în sens contrar principiului enunțat este o interpretare invalidă din punct de vedere juridic. ... 114
DECIZIA nr. 103 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293865]
-
asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva lor“. ... 11. În doctrină și în jurisprudență s-a reținut existența a trei principii aplicabile în momentul sancționării unui subiect de drept pentru nerespectarea normelor de drept contravențional, și anume principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul non bis in idem și principiul proporționalității. Art. 5 alin. (5) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 arată că toate sancțiunile principale și complementare aplicate unui contravenient trebuie să fie dozate în funcție de gravitatea faptei
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
organ al statului, aceasta trebuie să fie proporțională și oportună. ... 14. Prin urmare, instanța de judecată trebuie și poate, în virtutea principiilor de mai sus, să aplice principiul plenitudinii de jurisdicție și al liberului acces la justiție și să analizeze legalitatea și temeinicia fiecărei sancțiuni contravenționale și să se pronunțe asupra caracterului oportun și/sau proporțional al acesteia. În caz contrar, rolul justiției de a media între abstractul unei legi și specificul unei anumite situații va fi încălcat, iar cetățenii vor ajunge
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
măsurilor dispuse de către organele administrative în materie contravențională se poate formula plângere la instanțele de judecată, iar, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, acestea administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii. ... 17. Având în vedere că sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce are un caracter preventiv, dar și unul punitiv similar unei sancțiuni penale, aplicarea unei astfel de sancțiuni nu se poate
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
fie în funcție de gravitatea dedusă din limitele și natura sancțiunilor prevăzute de lege ca fiind aplicabile. ... 19. Coroborând aceste dispoziții cu cele ale art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, care prevăd că instanța judecătorească competentă, în cadrul verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, hotărăște și asupra sancțiunii aplicate, se constată că instanța de judecată are inclusiv posibilitatea de a analiza proporționalitatea sancțiunii complementare aplicate de organul constatator având prerogativa de a o înlătura sau de a o reduce atunci când
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
justiție în condițiile în care se înlătură posibilitatea efectivă a judecătorului de a face analiza temeiniciei procesului-verbal în ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii complementare aplicate în cadrul unui proces-verbal de contravenție care se bucură doar de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie. ... 21. Referitor la art. 53 din Constituție, se arată că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți poate avea loc numai în anumite cazuri și în condiții restrictive, prevăzute în sens limitativ doar la alin. (1), care implică și
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
Deciziei nr. 5 din 12 aprilie 2021 este următorul: „Dat fiind caracterul strict determinat al sancțiunii complementare, nu există posibilitatea reducerii perioadei pentru care aceasta a fost aplicată, deoarece ar însemna un adaos la lege și o încălcare a principiului legalității sancțiunilor, judecătorul neputându-se substitui legiuitorului pentru a crea o nouă clasă de sancțiuni“ (paragraful 48 din Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021). Se mai susține că, pentru a-și justifica raționamentul pe care autorii îl consideră eronat, Înalta
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
autorii îl consideră eronat, Înalta Curte de Casație și Justiție face trimiteri la Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 20 noiembrie 2018, însă, deși menționează posibilitatea instanței de a analiza inclusiv temeinicia fiecărei sancțiuni în parte, raționamentul final vizează doar legalitatea și temeinicia procesului-verbal, iar nu și ale sancțiunii aplicate prin acesta. ... 26. Or, Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este neconstituțională, deoarece ignoră jurisprudența
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
fost constatată săvârșirea faptei reținute în sarcina contravenientului. Astfel, instanța poate hotărî asupra sancțiunilor aplicate de agentul constatator, conform art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în sensul că poate dispune anularea acestora, dacă au fost aplicate cu încălcarea principiului legalității (respectiv dacă nu sunt prevăzute de lege sau excedează limitelor legale), sau poate reindividualiza sancțiunea principală a amenzii, în considerarea art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin reducerea acesteia până spre minimul prevăzut de lege sau prin
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile art. 236^1 și ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile. “ ... ... 47. Prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare. “ ... 48. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art.
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
mai pronunțat în jurisprudența sa, reținând că aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc cu respectarea unor principii similare celor specifice sancțiunilor de drept penal. Aceste principii sunt: principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem) (a se vedea Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, paragraful 31, și Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, paragraful 122). ... 71. Având
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 drept „acuzații în materie penală“, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și legislația contravențională națională și jurisprudența Curții Constituționale, Curtea reține că principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem) trebuie avute în vedere atât în procesul de legiferare, cât și în cel de aplicare a legii de către instanțele de drept comun. Dintre
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
atât din perspectiva criticilor de neconstituționalitate, cât și din perspectiva interpretării date textelor de lege criticate prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii - principiul legalității și cel al proporționalității. ... 72. Primul dintre principiile menționate este principiul legalității sancțiunilor contravenționale. Astfel, Parlamentul este liber să decidă cu privire la reglementarea domeniului contravențional, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
textelor de lege criticate prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii - principiul legalității și cel al proporționalității. ... 72. Primul dintre principiile menționate este principiul legalității sancțiunilor contravenționale. Astfel, Parlamentul este liber să decidă cu privire la reglementarea domeniului contravențional, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Materia contravențională este guvernată de principiul legalității sancțiunii întrucât
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
este principiul legalității sancțiunilor contravenționale. Astfel, Parlamentul este liber să decidă cu privire la reglementarea domeniului contravențional, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Materia contravențională este guvernată de principiul legalității sancțiunii întrucât, potrivit art. 2 și 3 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, se pot stabili și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului, iar actele normative prin care se stabilesc contravențiile vor cuprinde
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
de activitate prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului, iar actele normative prin care se stabilesc contravențiile vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea. ... 73. Cu privire la principiul legalității sancțiunii în materie penală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în jurisprudența sa, că această cerință este îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
domeniul circulației pe drumurile publice, iar textele care formează obiectul excepției de neconstituționalitate cuprind descrierea faptelor și sancțiunile aplicabile, respectiv sancțiunea principală a amenzii și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce. Prin urmare, Curtea reține că principiul legalității este respectat în această materie. ... 75. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil prin dispozițiile criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
conduce nu poate interveni ca modalitate de individualizare judiciară a sancțiunii, aplicarea unei alte durate de timp decât cea prevăzută de lege pentru clasa de contravenții în care se încadrează fapta echivalând cu încălcarea principiului nulla poena sine lege (principiul legalității), care operează și în materie contravențională, așa cum s-a reținut la paragrafele anterioare. Mai mult, reglementarea sancțiunilor contravenționale complementare, atât sub aspectul instituirii, cât și al duratei, este pe deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit (a se vedea
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
contravenționale complementare a suspendării exercițiului dreptului de a conduce deoarece legiuitorul a prevăzut o individualizare legală a pedepsei complementare, stabilind o durată fixă, dozată gradual la 30/60/90 de zile, în funcție de pericolul social al faptelor, ceea ce respectă principul legalității sancțiunilor contravenționale. ... 77. Potrivit principiului proporționalității, toate sancțiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie să fie dozate în funcție de gravitatea faptei. Curtea a observat că acest din urmă principiu își găsește corespondent în dispozițiile art. 5 alin. (5) și
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
de constrângere juridică vizând, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. În acest sens, Curtea reține principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Potrivit principiului proporționalității, toate sancțiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie să fie dozate în funcție de gravitatea faptei. Curtea observă că acest din
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
faptei și pericolului social pe care acestea îl prezintă, iar, pe de altă parte, administrativă sau judiciară, aceasta din urmă fiind realizată de agentul constatator sau de judecător în cadrul limitelor stabilite de lege. Prin urmare, ținând seama de principiul legalității și de cel al proporționalității, Curtea constată că legiuitorul este ținut să reglementeze instituția individualizării sancțiunilor. Sub acest aspect, în materie penală, aplicabilă mutatis mutandis celei contravenționale, Curtea a subliniat (a se vedea Decizia nr. 545 din 12 iulie 2016
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
sancționator general și principiile aplicabile în materia reglementării regimului juridic al contravențiilor, având în vedere și reperele jurisprudențiale precitate, Curtea constată că aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor este necesar a fi subsumată celor două principii, al legalității și al proporționalității, în mod special având în vedere faptul că sancțiunea constituie o ingerință în dreptul de proprietate al contravenientului. Cu alte cuvinte, și în această ipoteză este necesar ca agentul constatator să analizeze proporționalitatea sancțiunii principale pentru a
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
că, prin interdicția realizării individualizării judiciare a sancțiunii complementare contravenționale, dispozițiile criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, încalcă principiile legalității și al proporționalității, ca garanții inerente reglementării dreptului contravențional, și limitează posibilitatea judecătorului de a proceda la individualizarea judiciară a pedepsei, cu nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. În plus, sancțiunea complementară ar trebui să aibă rolul de
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
a întregi sancțiunea principală, iar nu de a se transforma într-o sancțiune mai gravă decât cea principală. Instanța de judecată trebuie să aibă un drept de apreciere în privința sancțiunii complementare. Faptul că instanța de judecată poate analiza doar legalitatea sancțiunii complementare, fără a putea analiza proporționalitatea acestei sancțiuni, ceea ce atrage imposibilitatea unei individualizări corecte a sancțiunii, aduce atingere accesului liber la justiție, care trebuie garantat de o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Mai mult
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]