4,253 matches
-
Războiul franco-turc ori Războiul din Cilicia (în limbile franceză: "La campagne de Cilicie", turcă: "Güney Cephesi (Frontul de Sud)") a fost un conflict armat dintre Forțele coloniale franceze, alături de care lupta și Legiunea franco-armeană, și Forțele naționaliste turce de sub comanda Marii Adunări Naționale a Turcie. Conflictul a fost una dintre urmările încheierii Primului Război Mondial. Franța își creionase interesele în regiune prin semnarea Acordului Sykes-Picot și a acordului franco-armean din 1916. Cel din urmă acord
Războiul Franco-Turc () [Corola-website/Science/321431_a_322760]
-
prin înțelegere. Acordul franco-armean semnat pe 27 octombrie 1916 prevedea ajutorul Aliaților acordat mișcării de eliberare națională a armenilor. Ministrul de externe francez Aristide Briand s-a folosit de acest prilej pentru recrutarea de noi soldați pentru atingerea obiectivelor Parisului. Legiunea franco-armeană urma să fie organizată și pusă sub comanda generalului Edmund Allenby. Armenii au luptat în Palestina, Siria (și în Cilicia, după armistițiul de la Mudros). Atunci când au fost de acord cu organizarea Legiunii sub comanda franceză, armenii urmărit să li
Războiul Franco-Turc () [Corola-website/Science/321431_a_322760]
-
de noi soldați pentru atingerea obiectivelor Parisului. Legiunea franco-armeană urma să fie organizată și pusă sub comanda generalului Edmund Allenby. Armenii au luptat în Palestina, Siria (și în Cilicia, după armistițiul de la Mudros). Atunci când au fost de acord cu organizarea Legiunii sub comanda franceză, armenii urmărit să li se permită participarea la împărțirea Imperiului Otoman. După semnarea Armistițiului de la Mudros, primul lucru pe care l-a întreprins francezii a fost să ocupe minele de cărbune otomane la care investitorii de la Paris
Războiul Franco-Turc () [Corola-website/Science/321431_a_322760]
-
din 1920, după care a fost ocupat de greci. Prima debarcare a francezilor a avut loc pe 17 noiembrie 1918 la Mersin, la care au participat aproximativ 15.000 de voluntari care făceau parte în cea mai mare parte din Legiunea armeană, comandați de 150 de ofițeri francezi. Principalul lor obiectiv a fost ocuparea porturilor și desființarea administrației otomane. Pe 19 noiembrie, a fost ocupat orașul Tarsos. Această acțiune era destinată asigurării securității regiunii și pregătirii stabilirii Cartierului general al forțelor
Războiul Franco-Turc () [Corola-website/Science/321431_a_322760]
-
proporții, neîmpiedicând în niciun fel înfrângerea forțelor greco-britanice de pe frontul de vest. Pe 1 noiembrie 1919, la două zile după ocuparea de către francezi a localității Maraș, a izbucnit așa-numitul „incident Sütçü İmam”, în timpul căruia au fost uciși soldați din Legiunea armeană și localnici turci, incident care a declanșat lupta împotriva ocupanților, care s-a transformat într-un război urban în adevăratul înțeles al cuvântului. După 22 de zile de luptă, pe 11 februarie 1920, francezii au fost obligați să evacueze
Războiul Franco-Turc () [Corola-website/Science/321431_a_322760]
-
aeroporturi. În anul 1970 OEP a încercat, cu sprijinul Siriei, să organizeze răsturnarea regimului iordanian. În urma acestei tentative, regele Hussein al Iordaniei a luat măsuri dure de reprimare a activității OEP în Iordania. În septembrie 1970 („Septembrie cel negru”) trupele Legiunii Iordaniene au pătruns în taberele de refugiați palestineni care serveau drept baze ale OEP, au ucis câteva mii dintre aceștia și au izgonit pe luptătorii OEP și conducerea lor în Liban. În anii următori conducerea politică și paramilitară a OEP
Organizația pentru Eliberarea Palestinei () [Corola-website/Science/321478_a_322807]
-
a întors în patrie, unde peste un an a condus o răscoală împotriva romanilor. În bătălia din pădurea Teutoburger (germ. Teutoburger Wald), utilizând strategia ambuscadei, triburile germanice conduse de Arminius (cherusci, marsi, chatti, bructeri, chauci și sicambri) au nimicit trei legiuni romane (Legiunile XVII, XVIII și XIX), 6 cohorte și 3 diviziuni de călăreți și au oprit expansiunea romană pe teritoriile germanice, spre râul Elba. În această luptă, armata romană a fost condusă de Publius Quinctilius Varus. Bătălia s-a încheiat
Arminius () [Corola-website/Science/316415_a_317744]
-
în patrie, unde peste un an a condus o răscoală împotriva romanilor. În bătălia din pădurea Teutoburger (germ. Teutoburger Wald), utilizând strategia ambuscadei, triburile germanice conduse de Arminius (cherusci, marsi, chatti, bructeri, chauci și sicambri) au nimicit trei legiuni romane (Legiunile XVII, XVIII și XIX), 6 cohorte și 3 diviziuni de călăreți și au oprit expansiunea romană pe teritoriile germanice, spre râul Elba. În această luptă, armata romană a fost condusă de Publius Quinctilius Varus. Bătălia s-a încheiat cu o
Arminius () [Corola-website/Science/316415_a_317744]
-
3 diviziuni de călăreți și au oprit expansiunea romană pe teritoriile germanice, spre râul Elba. În această luptă, armata romană a fost condusă de Publius Quinctilius Varus. Bătălia s-a încheiat cu o înfrângere decisivă a romanilor, nimicirea a trei legiuni romane și oprirea expansiunii romane pe teritoriile germanice, spre râul Elba. Așteptându-se la noi conflicte cu Roma, Arminius a încercat să încheie o uniune cu regele tribului marcomanilor Marobod. Însă Marobod a refuzat propunerea lui Arminius. În anii 14-15
Arminius () [Corola-website/Science/316415_a_317744]
-
unei monede de bronz decât de cel al unei monede de argint sunătoare și grea. Sesterțul, care valora 1/8 dintr-un antoninian, aproape că nu mai este emis. În secolul al III-lea, un legionar (soldat încadrat într-o legiune) primea 10 - 15 antoninieni pe zi. Câteva exemple de prețuri: În timpul domniei lui Domițian, situația politică și militară se stabilizează, în timp ce inflația galopantă persistă. La sfârșitul anului 294, Domițian promovează o nouă reformă monetară, diminuează aureus-ul lui Aurelian, care trece
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
îi prezintă lui Farad'n Poteca de Aur și îl face scrib regal. Pentru a prelua controlul asupra programului genetic al Bene Gesserit-ului, Leto îi permite lui Farad'n să fie tatăl copiilor Ghanimei, iar acesta îi oferă în schimb legiunile sale de sardaukari.
Copiii Dunei () [Corola-website/Science/322405_a_323734]
-
a fost o legiune romană creată de împăratul Vespasian în anul 70, din rămășițele Legiunii a III-a Macedonica. Legiunea a fost activă în Moesia Superior în prima jumătate a secolului al IV-lea. Simbolul legiunii era un leu. În timpul răscoalei batavilor, Legiunea a
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
a fost o legiune romană creată de împăratul Vespasian în anul 70, din rămășițele Legiunii a III-a Macedonica. Legiunea a fost activă în Moesia Superior în prima jumătate a secolului al IV-lea. Simbolul legiunii era un leu. În timpul răscoalei batavilor, Legiunea a III-a Macedonica a luptat pentru Vespasian, dar împăratul nu mai
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
a fost o legiune romană creată de împăratul Vespasian în anul 70, din rămășițele Legiunii a III-a Macedonica. Legiunea a fost activă în Moesia Superior în prima jumătate a secolului al IV-lea. Simbolul legiunii era un leu. În timpul răscoalei batavilor, Legiunea a III-a Macedonica a luptat pentru Vespasian, dar împăratul nu mai avea încredere în oamenii săi
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
a fost o legiune romană creată de împăratul Vespasian în anul 70, din rămășițele Legiunii a III-a Macedonica. Legiunea a fost activă în Moesia Superior în prima jumătate a secolului al IV-lea. Simbolul legiunii era un leu. În timpul răscoalei batavilor, Legiunea a III-a Macedonica a luptat pentru Vespasian, dar împăratul nu mai avea încredere în oamenii săi, probabil din cauză că ei îl sprijiniseră pe Vitellius cu doi ani în urmă. Prin urmare Legiunea a
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
o legiune romană creată de împăratul Vespasian în anul 70, din rămășițele Legiunii a III-a Macedonica. Legiunea a fost activă în Moesia Superior în prima jumătate a secolului al IV-lea. Simbolul legiunii era un leu. În timpul răscoalei batavilor, Legiunea a III-a Macedonica a luptat pentru Vespasian, dar împăratul nu mai avea încredere în oamenii săi, probabil din cauză că ei îl sprijiniseră pe Vitellius cu doi ani în urmă. Prin urmare Legiunea a III-a Macedonica a fost desfințată. și
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
Simbolul legiunii era un leu. În timpul răscoalei batavilor, Legiunea a III-a Macedonica a luptat pentru Vespasian, dar împăratul nu mai avea încredere în oamenii săi, probabil din cauză că ei îl sprijiniseră pe Vitellius cu doi ani în urmă. Prin urmare Legiunea a III-a Macedonica a fost desfințată. și o nouă legiune, a patra, a fost formată. Împăratul a dat numele soției sale, Flavia, noii legiuni. Deoarece simbolul legiunii era leul se consideră că legiunea a fost probabil formată în perioada
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
-a Macedonica a luptat pentru Vespasian, dar împăratul nu mai avea încredere în oamenii săi, probabil din cauză că ei îl sprijiniseră pe Vitellius cu doi ani în urmă. Prin urmare Legiunea a III-a Macedonica a fost desfințată. și o nouă legiune, a patra, a fost formată. Împăratul a dat numele soției sale, Flavia, noii legiuni. Deoarece simbolul legiunii era leul se consideră că legiunea a fost probabil formată în perioada iulie/august 70. IIII Flavia Felix se afla în Burnum, Dalmatia
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
săi, probabil din cauză că ei îl sprijiniseră pe Vitellius cu doi ani în urmă. Prin urmare Legiunea a III-a Macedonica a fost desfințată. și o nouă legiune, a patra, a fost formată. Împăratul a dat numele soției sale, Flavia, noii legiuni. Deoarece simbolul legiunii era leul se consideră că legiunea a fost probabil formată în perioada iulie/august 70. IIII Flavia Felix se afla în Burnum, Dalmatia (Kistanje de azi, Croația), unde a înlocuit Legiunea a XI-a Claudia. După atacul
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
ei îl sprijiniseră pe Vitellius cu doi ani în urmă. Prin urmare Legiunea a III-a Macedonica a fost desfințată. și o nouă legiune, a patra, a fost formată. Împăratul a dat numele soției sale, Flavia, noii legiuni. Deoarece simbolul legiunii era leul se consideră că legiunea a fost probabil formată în perioada iulie/august 70. IIII Flavia Felix se afla în Burnum, Dalmatia (Kistanje de azi, Croația), unde a înlocuit Legiunea a XI-a Claudia. După atacul dacilor din 86
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
doi ani în urmă. Prin urmare Legiunea a III-a Macedonica a fost desfințată. și o nouă legiune, a patra, a fost formată. Împăratul a dat numele soției sale, Flavia, noii legiuni. Deoarece simbolul legiunii era leul se consideră că legiunea a fost probabil formată în perioada iulie/august 70. IIII Flavia Felix se afla în Burnum, Dalmatia (Kistanje de azi, Croația), unde a înlocuit Legiunea a XI-a Claudia. După atacul dacilor din 86, Domițian a mutat legiunea în Moesia
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
dat numele soției sale, Flavia, noii legiuni. Deoarece simbolul legiunii era leul se consideră că legiunea a fost probabil formată în perioada iulie/august 70. IIII Flavia Felix se afla în Burnum, Dalmatia (Kistanje de azi, Croația), unde a înlocuit Legiunea a XI-a Claudia. După atacul dacilor din 86, Domițian a mutat legiunea în Moesia Superior, la Singidunum (astăzi Belgrad, Serbia). În anul 88, a participat la invazia din Dacia. A participat și la războaiele dacice ale lui Traian. Legiunea
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
consideră că legiunea a fost probabil formată în perioada iulie/august 70. IIII Flavia Felix se afla în Burnum, Dalmatia (Kistanje de azi, Croația), unde a înlocuit Legiunea a XI-a Claudia. După atacul dacilor din 86, Domițian a mutat legiunea în Moesia Superior, la Singidunum (astăzi Belgrad, Serbia). În anul 88, a participat la invazia din Dacia. A participat și la războaiele dacice ale lui Traian. Legiunea a fost victorioasă în a doua bătălie de la Tapae. A participat de asemenea
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
Legiunea a XI-a Claudia. După atacul dacilor din 86, Domițian a mutat legiunea în Moesia Superior, la Singidunum (astăzi Belgrad, Serbia). În anul 88, a participat la invazia din Dacia. A participat și la războaiele dacice ale lui Traian. Legiunea a fost victorioasă în a doua bătălie de la Tapae. A participat de asemenea și la ultima luptă și decisivă împotriva dacilor, cucerind capitala lor, Sarmisegetusa. În războaiele marcomanice (166-180 AD), legiunea a trecut Dunărea împotriva triburilor germanice. Legiunea posibil să
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]
-
A participat și la războaiele dacice ale lui Traian. Legiunea a fost victorioasă în a doua bătălie de la Tapae. A participat de asemenea și la ultima luptă și decisivă împotriva dacilor, cucerind capitala lor, Sarmisegetusa. În războaiele marcomanice (166-180 AD), legiunea a trecut Dunărea împotriva triburilor germanice. Legiunea posibil să fi luptat în unul sau mai multe războaie contra sasanizilor, dar a staționat în Moesia Superior până la prima jumătate a secoulului al IV-lea.
Legiunea a IV-a Flavia Felix () [Corola-website/Science/322465_a_323794]