4,155 matches
-
lumină este înclinat față de axa optică. În loc ca imaginea unui punct luminos să fie tot un punct, lumina capătă forma unei comete. Efectul este cu atît mai puternic cu cît unghiul cu axa optică este mai mare. Materialul transparent al lentilei (sticlă, materiale plastice, lichide etc.) nu refractă lumina de toate culorile în aceeași măsură. Fenomenul se numește dispersie și înseamnă dependența indicelui de refracție de lungimea de undă. El se manifestă în cazul lentilelor prin formarea de imagini la distanțe
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
este mai mare. Materialul transparent al lentilei (sticlă, materiale plastice, lichide etc.) nu refractă lumina de toate culorile în aceeași măsură. Fenomenul se numește dispersie și înseamnă dependența indicelui de refracție de lungimea de undă. El se manifestă în cazul lentilelor prin formarea de imagini la distanțe diferite și de mărimi diferite în funcție de culoare. Imaginile obținute cu o astfel de lentilă vor prezenta irizări colorate ale părților din imagine care ar trebui să prezinte o trecere bruscă de la o zonă luminoasă
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
măsură. Fenomenul se numește dispersie și înseamnă dependența indicelui de refracție de lungimea de undă. El se manifestă în cazul lentilelor prin formarea de imagini la distanțe diferite și de mărimi diferite în funcție de culoare. Imaginile obținute cu o astfel de lentilă vor prezenta irizări colorate ale părților din imagine care ar trebui să prezinte o trecere bruscă de la o zonă luminoasă la una întunecată. Adesea, un obiect cu muchii drepte dă prin lentilă o imagine în care aceste muchii sînt curbate
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
în funcție de culoare. Imaginile obținute cu o astfel de lentilă vor prezenta irizări colorate ale părților din imagine care ar trebui să prezinte o trecere bruscă de la o zonă luminoasă la una întunecată. Adesea, un obiect cu muchii drepte dă prin lentilă o imagine în care aceste muchii sînt curbate, fie toate spre axa optică, fie toate spre marginea cadrului. Acest fenomen se datorează faptului că relația dintre unghiul de intrare în lentilă (unghiul dintre axa optică și raza venită de la un
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
întunecată. Adesea, un obiect cu muchii drepte dă prin lentilă o imagine în care aceste muchii sînt curbate, fie toate spre axa optică, fie toate spre marginea cadrului. Acest fenomen se datorează faptului că relația dintre unghiul de intrare în lentilă (unghiul dintre axa optică și raza venită de la un punct) și unghiul de ieșire (dintre axa optică și imaginea punctului respectiv) nu este liniară. În funcție de sensul abaterii de la liniaritate, imaginea unui dreptunghi va căpăta o formă fie de „butoiaș”, fie
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
punctului respectiv) nu este liniară. În funcție de sensul abaterii de la liniaritate, imaginea unui dreptunghi va căpăta o formă fie de „butoiaș”, fie de „perniță”. Imaginea unui obiect plan așezat perpendicular pe axa optică este în mod ideal tot plană. În realitate, lentilele simple dau o imagine curbată, astfel încât surprinderea acestei imagini pe un sensor plan - film fotografic, (peliculă cinematografică, sensor CCD etc.) - suferă de o neclaritate din ce în ce mai pronunțată spre marginea cadrului. În mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie să fie tot
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
curbată, astfel încât surprinderea acestei imagini pe un sensor plan - film fotografic, (peliculă cinematografică, sensor CCD etc.) - suferă de o neclaritate din ce în ce mai pronunțată spre marginea cadrului. În mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie să fie tot un punct. În practică, lentilele reale (inclusiv lentila ochiului, cristalinul) nu au o formă perfectă, și deci imaginea unui punct este o pată luminoasă cu atît mai mare cu cât efectul e mai puternic. Astigmatismul ochiului se poate corecta folosind lentile cilindrice.
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
acestei imagini pe un sensor plan - film fotografic, (peliculă cinematografică, sensor CCD etc.) - suferă de o neclaritate din ce în ce mai pronunțată spre marginea cadrului. În mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie să fie tot un punct. În practică, lentilele reale (inclusiv lentila ochiului, cristalinul) nu au o formă perfectă, și deci imaginea unui punct este o pată luminoasă cu atît mai mare cu cât efectul e mai puternic. Astigmatismul ochiului se poate corecta folosind lentile cilindrice.
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
un punct. În practică, lentilele reale (inclusiv lentila ochiului, cristalinul) nu au o formă perfectă, și deci imaginea unui punct este o pată luminoasă cu atît mai mare cu cât efectul e mai puternic. Astigmatismul ochiului se poate corecta folosind lentile cilindrice.
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
privite, transmisă prin nervul optic la creier. Prin analogie camera obscură este asemeni ochiului omenesc, aceasta fiind formată dintr-o cutie paralelipipedică cu un interior de culoare neagră (globul ocular), cu o deschidere foarte mică, ulterior s-a montat o lentilă convergentă (rol îndeplinit la ochi de ansamblul cornee - cristalin) și paralel cu deschizătura un ecran alb sau un ecran mat transparent pe care se poate privi o imagine reală și răsturnată (retina). Principiile "camerei obscure" erau cunoscute de foarte mult
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
sistemului. In jurul anului 1500, anatomiștii ajung să definească funcționarea ochiului. In aceste condiții Cardano, care studia structura ochiului și legile vederii, a reușit să perfecționeze vechea cameră obscură, pornind de la analogia că în deschizătura ochiului cristalinul funcționează ca o lentilă convergentă și înzestrează camera obscură cu acest element tehnic. Rezultatul a fost o imagine clară, reală, răsturnată și mult mai luminoasă. Câțiva ani mai târziu, fizicianul italian Giambatista della Porta, îmbunătățește această invenție, imaginea captată de o oglindă plană (în loc de
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
poziție normală pe ecran. În timpul proiecției cinematografice, obiectivul, trebuie să asigure o imagine pe ecran la care: De menționat, că pentru obținerea unei imagini de bună calitate este necesar ca un obiectiv de proiecție să fie alcătuit din combinații de lentile diferite, montate și fixate într-o montură care să permită menținerea distanțelor pe axa obiectivului și menținerea coaxialității lor. Obiectivul de proiecție se caracterizează prin: Sunt obiective care constructiv se compun din două grupuri de lentile, care se deplasează de-
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
alcătuit din combinații de lentile diferite, montate și fixate într-o montură care să permită menținerea distanțelor pe axa obiectivului și menținerea coaxialității lor. Obiectivul de proiecție se caracterizează prin: Sunt obiective care constructiv se compun din două grupuri de lentile, care se deplasează de-a lungul axei optice, schimbând distanța focală funcție de lungimea sălilor. În general sunt folosite la aparatele de filmat pentru eliminarea turelei de obiective. Largirea ecranelor a fost posibilă ca urmare a modificării formatului de proiecție și
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
a altor jucători (cu excepția Libero-ului). Primul arbitru poate să autorizeze unul sau mai mulți jucători: Este interzis să fie purtate obiecte care pot să provoace accidentări sau să ofere un avantaj artificial jucătorului. Jucătorii pot să poarte ochelari sau lentile de contact pe propria răspundere. Căpitanul echipei și antrenorul poartă împreună răspunderea pentru conduita și disciplina tuturor membrilor echipei lor. Liberoul-ul nu poate exercita funcția de căpitan al echipei. Înaintea meciului, căpitanul echipei semnează foaia de arbitraj și reprezintă
Volei () [Corola-website/Science/299401_a_300730]
-
cu mare dificultate, acasă. Feluritele diagnostice prin care problemele lui oculare au fost înțelese (irită, glaucom, cataractă sau sinechie) s-au concretizat în nu mai puțin de douăzeci și cinci de operații între anii 1917 și 1930. Scriitorul purta adesea ochelari cu lentile fumurii pentru a-și proteja ochii de lumina puternică și a avut chiar momente când a suferit de orbire totală. La îndemnul medicilor, Joyce petrece sfârșitul anului 1917 în orașul Locarno, unde se îndrăgostește de o doctoriță de douăzeci și
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
calciul s-au înlocuit cu potasiu și plumb (6SiO·PbO·KO) și se caracterizează prin proprietăți de refracție bune și densitate mare. Flintul și ștrasul conțin un procent de plumb mai mare decât cristalul. Flintul se folosește pentru prisme și lentile optice. Prin adăugarea unor cantități mici de oxid de aluminiu (AlO) sau trioxid de bor (BO) se obțin sticle rezistente la variații bruște de temperatură care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator. Au o rezistență chimică mare și un
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
în mișcare, cu o frecvență de 45 de imagini pe secundă, dar acest aparat permitea vizionarea filmului doar de o singură persoană. Aparatul folosea benzi de film perforate pe margini, unde imaginile luminate prin transparență puteau fi urmărite printr-o lentilă. Primul "spectacol" public a avut loc într-o sală de pe Broadway, după care aparatul a fost construit în serie și comercializat. În anul 1912 realizează un prototip de cinematograf sonor, combinând cinematograful propriu-zis cu fonograful. Rezultatele au fost mai mult
Thomas Alva Edison () [Corola-website/Science/297981_a_299310]
-
interpretarea politică a artei nu poate face uz de niște moduri de lectură sau soluții estetice oarecum apriorice și decontextualizante, de vreme ce are de-a face cu probleme sociale și politice bine înrădăcinate într-un specific istoric. Altfel, ea devine, din lentilă indispensabilă, o cheie de lectură universală, ce poate fi mînuită fără fricțiuni, contestată sau nu din afară, dar rămânînd mereu coerentă în interior, asemeni hermenuticii mitico-arhetipale tradiționale, care vede în orice prag un hotar între lumi, în orice gîrlă Styxul
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
datorită vederilor sale interpretate drept eretice. Spinoza considera că atât creștinismul, cât și iudaismul ar fi fenomene trecătoare în raport cu "substanța" universală eternă. Este obligat să părăsească Amsterdamul și se stabilește la Haga, unde își câștigă existența lucrând ca șlefuitor de lentile și dând lecții particulare. Aici redactează prima sa operă filosofică de amploare ""Tractatus de Deo et Homine Ejusque Felicitate"" ("Tratat cu privire la Dumnezeu, om și fericirea sa"), în care sunt deja cuprinse trăsăturile de bază ale sistemului său filosofic. Lucrează la
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
ocupa o catedră de filosofie la Universitatea din Heidelberg. De asemenea refuză o pensie oferită de regele Ludovic al XIV-lea al Franței, care-i pretindea să-i dedice unele din cărțile sale. Din cauza aspirării prafului de sticlă la șlefuirea lentilelor, se îmbolnăvește de silicoză și moare prematur la 21 februarie 1677, în vârstă de numai 45 de ani. În ""Ethica Geometrico Demonstrata"" ("Etica prezentată într-o ordine geometrică", 1674), Spinoza consideră că universul este identic cu Dumnezeu, "Substanță" rezultată din
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
prodeceu de sudare prin topire la care sursa de energie este un fascicol de electroni. Acesta se realizează prin descărcarea într-un spațiu vidat, denumit tun de electroni, a unei energii sub forma unui fascicul de electroni, comandată cu ajutorul unor lentile electromangnetice necesare pentru focalizarea și deplasarea fascicolului de electroni pe suprafața materialelor de sudat. Denumit neștiințific Sudarea cu laser. Sunt o familie de procedee de sudare la care activarea energetică a procesului de sudare este realizată preponderent prin aplicarea unor
Sudare () [Corola-website/Science/308632_a_309961]
-
tocmai mîine-poimîine?" (1990), "Îngerul și croitoreasa" (1998), "Ultima călătorie a lui Ulysses" (2006), "Copil la ruși" (2008), "Ruletă românească" (Ed. RAO - Prut Internațional, 2010);" Îngerii și râsu-plânsu" (București, 2011); ESEURI - "Umbră ca martor" (1991), "Lampă și oglindă" (2001), "Șlefuitorul de lentile" (2005), "A opta zi" (2008), "Românii, Enciclopedia sufletului rus & Gombrowicz" (2008); "Lista basarabeana. Copil la ruși" (București 2013); "Dincolo de suprafață," "Știință, Ch. 2013;" JURNALE - "Student pe timpul rinocerilor" (2000), "Perimetrul cuștii" (2005), "Liberi în orașul interzis/ Drumul cu hieroglife" (jurnal chinez
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
asemenea în industria cosmetică, alimentară (ex.purificarea berii, agent antiaglomerant pentru cafeaua instant), farmaceutică, producerii detergenților. Ca material izolant, sau la ambalaje ca material de protecție a obiectelor fragile, în fabrica cauciucului. O importanță mare o are în industria sticlei, lentilelor aparatelor optice, ca izolant electric, în laboratoare sticla de cuarț fiind aproape indispensabilă, sau sticle speciale ca cele rezistente la temperaturi ridicate (sticla de iena), sau care filtrează radiațiile ultraviolete. Este folosit în fabricarea anvelopelor de iarnă pentru a evita
Dioxid de siliciu () [Corola-website/Science/307981_a_309310]
-
un precursor al "Mecanicii celeste" a lui Laplace. De asemenea, D'Alembert a lucrat la problema de aberațiilor cromatice, care limitau acuratețea lunetelor astronomice, problemă abordată la concurență cu Alexis Clairaut și Leonhard Euler. El a propus suprapunerea mai multor lentile, având forme diverse și coeficienți de refracție diferiți. A obținut, de asemenea, și rezultate în cazul problemei aberațiilor de sfericitate. Prin studiul ecuațiilor diferențiale ale dinamicii, D'Alembert a creat edificiul monumental al mecanicii clasice. De asemenea, utilizând mecanica newtoniană
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
și a funcționat până în 1848, fiind distrus de populația nemulțumită a Bucureștiului odată cu arderea Regulamentului Organic. Ceasul era format dintr-un mecanism destul de simplu, dar ingenios. Pe un soclu de marmură era așezat un cadran solar, un sistem bazat pe lentile și o țeavă de tun. Din construcție lentilele și tunul erau în așa fel așezate încât razele solare să focalize pe lentile, iar energia solară rezultată era pusă în contact cu praful de pușcă al tunului. Bubuitura de tun care
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]