5,029 matches
-
unor brîuri de ciment. Legat de biserică din Pogana circulă un soi de legendă. La cîțiva ani după ce a fost ridicată, oamenii au hotărît că ar trebui un clopot mai bun pentru că cel original nu sună așa cum trebuie. Așa încît, localnicii au pus mîna de la mînă și au dat comandă pentru un nou clopot la un atelier din București. Numai că a apărut o problemă neașteptată: meșterii din Capitală le-au spus oamenilor că nu au cu ce să le trimită
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
parțial, insă casele se întind și pe costișe. Cînd am ajuns în sat, la orele amiezii, prima impresie a fost că e prea multă liniște. Parcă nu era forfota din alte sate. Ulterior aveam să aflăm de ce. Marea majoritate a localnicilor sînt oameni bătrîni, trecuți de 60 de ani. Mergînd pe ulițele satului, am putut vedea că, totuși, prin curți, bătrînii trebăluiau. Fiecare încerca, chiar așa, vlăguit de vîrstă înaintată, să-și pregătească curțile și grădinile pentru primăvara. Marea lor jale
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît și cei din comunele învecinate, dar mai ales bîrlădenii, îl folosesc pentru pescuit sau picnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pogana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, cănd se înregistraseră de
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
și Stamate, pâna în anul 1902, iar elevii din satul Fântânele au venit până în anul 1901. Primii dascăli ai școlii au fost preotul Ion Simionescu, Vasilica T. Seribău (până în anul 1922), preotul Costineanu, V. Prepeliță. Majoritatea învățătorilor nu au fost localnici, rămâneau foarte puțin și apoi plecau în alte sate. În satul Bănești, începutul invățământului a fost asemănător celorlalte sate, școala funcționând ĭn case particulare, închiriate de primarie. În anul 1903 școala a functionat în casa cetățeanului Boicesc, de fapt într-
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
dincolo de care se găsește Comună Dolhești,()(). Satul este îngemănat cu satul Poiana din orașul Dolhasca, cele două localități fiind practic lipite. Halta Corni se află pe magistrală CFR 500 Vicșani-București Nord și deservește cele două localități. Satul e împărțit de localnici în trei părți denumite după cum urmează: Acest sat este un sat de pictori cunoscuți în România, Ioan Grigore, Costin Neamțu, Liviu Gherghina, Cezar Petrescu, Emil Grigore cât și de politicieni vestiți, Vasile Lupu.() Biserică, se află în centrul satului.(),([ https
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
Câmpu Părului este un sat în comuna Obârșia din județul Olt, Oltenia, România. O mare parte din localnici spun că satul a apărut ca urmare a împroprietăririi militarilor ce s-au întors din Primul Război Mondial. Această teorie poate fi, însă, contestată, deoarece, în anul 1910, se începuse construcția Bisericii Parohiale din acest sat. Aceasta a fost sfințită
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
fost aduși pe teritoriul comunei de domnitorul Constantin Brâncoveanu pentru a-i munci moșiile, pentru că ocupația de bază a bulgarilor era grădinăritul. Deasemenea alte familii au venit aici din zona Kicevo, Macedonia (Petcu, Rusin). Nou-veniții au fost porecliți sârbi de către localnicii români ce s-au stabilit ulterior aici. Cert este că cei veniți din Macedonia au devenit deosebit de prosperi, cei din familia Petcu cumpărând toate domeniile limitrofe comunei ce aparțineau prințului Constantin Basarab-Brancoveanu. După preluarea puterii de către comuniști, liderii comunei inclusiv
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
cu spade și Panglica și alte onoruri, în timpul celui de al II-lea Război mondial”). Scăpați de inundațiile din 1941 , 1948, 1962, de spaimă (timp de 30 de ani) a eventualei desființări a satului ca urmare a barajului de la Cornet, localnicii și-au păstrat vatra pe care au înălțat case între dealurile Chicerea și Boldan. Două clădiri din lemn, cu foișoare lungi sculptate în lemn, una datând din 1917 (cea a lui Ion Dobre Sofilca) și alta din 1920 (cea a
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
în ceea ce privește denumirea sa, există mai multe variante. Unii cercetători cred că ar fi un antroponim de la numele unui om Dobrin- Dobre, alții cred că denumirea se trage din slavonescul "dobrii" care înseamnă om bun. Ambele variante au fost adoptate de localnici pentru că oameni buni sunt în sat, dar și Dobrini. Dilema numelui satului a fost elucidată de autorul Monografiei Satului Dobriceni, învățătorul Mihai Petrescu, cel care, scuturând praful de pe hrisoave, a reușit să aducă în fața cititorului și a cercetătorilor istoria acestor
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
tunel subteran care lega Curtea Buzeștilor, localizată la vest de biserică, pe actuala locație a Școlii Generale nr. 1 din localitate, și mănăstirea "Călui", aflată la doar 3 kilometri distanță spre sud-vest. Acest tunel era o cale de scăpare a localnicilor din calea turcilor și a altor dușmani. Cealaltă biserică a satului este datată mai recent, din 1900 și poartă hramul Sfântului Dumitru. Înființat în anul 1970 și funcționând în incinta Școlii cu clasele I-VIII " Dumitru Popescu" din Dobriceni, Muzeul
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
pe traseul spre Cojocna - Apahida - Cluj, sau Boju - Straja - Pată {sau Gheorgheni} - Cluj . În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gema și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințata din vechi timpuri de către localnici.
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism al multora din afară. Prima zăpadă se așază în a doua jumătate a lunii noiembrie și dăinuie de multe ori până în aprilie, acesta fiind un atu pentru practicarea jocurilor și sporturilor de iarnă
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
scopul de a opri cu orice preț ieșirea răsculaților din Munții Apuseni. Bucea este menționată pentru prima oară în documente în anul 1828, iar satul Prelucele abia în anul 1856. La sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupația de bază a localnicilor este agricultura și creșterea animalelor. Documentele atestă că în acea vreme erau cultivate 934 iugăre de teren, iar recensământul animalelor din gospodăriile țărănești indica existența a 952 de cornute, 1290 oi și 19 cai. În anul 1895 comuna apare atestată
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
rând să susțină prin munca lor nu numai statul și biserica, dar și costisitoarea viața a familiei nobilului proprietar al domeniului pe care trăiau. Creșterea animalelor a fost dintotdeauna o ocupație de bază a locuitorilor din Mănăstireni. După cum iși amintesc localnicii mai în vârstă, gospodăriile familiale nu aveau, în general mai mult de doua vaci cu lapte. Sătenii creșteau vite pentru tracțiune, cai, oi uneori capre, tineret bovin petru vânzare în târg și pentru tăriere, precum și porci, păsări, albine ș.a. În
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
acest fapt fiind menționat în anul 1917, în gazeta bisericească-politică "Unirea" din Blaj. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Legat de rubrica "Legături externe" trebuie făcute două precizări.1) Pintic nu este cartier al Dejului așa cum s-ar putea înțelege din art. Ziua de Cluj; 2) Există în județul Bistrița-Năsăud un sat Pinticu care nu are nici o legătură cu
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
km pe direcție nord-sud și cca 2 km pe direcție est-vest). Orizontul sării acoperă însă, foarte probabil (fără discontinuități), întreaga platformă puțin tectonizată dintre Beclean-Dej-Gherla. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
lui Alexandru Macedon", nume bazat pe o legendă populară locală. În vecinătatea satului se găsește "Izvorul Romanilor", de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km. În trecut, localnicii aduceau apă de băut de la "Izvorul Buna" (coordonate: 46°35'07"N, 23°43'05"E), situat în partea de nord-vest a satului, apa de la fântâni nefiind de foarte bună calitate. Satul Săndulești este străbătut de Valea Săndulești. La sud
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
perioada 1857 - 1910 numărul real de evrei din sat nu este consemnat corespunzător. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gema și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințata din vechi timpuri de către localnici.
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
și astfel dovedește o exploatare a depozitelor de sare în perioada bronzului târziu. Sarea a fost exploatată la suprafață (prin mici cariere) și de către români. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințata din vechi timpuri de către localnici.
Valea Florilor, Cluj () [Corola-website/Science/300361_a_301690]
-
fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei Sic în anul 1812. Pe vremea lui František Pošepný (1871) mina era demult închisă și abandonată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
română, iar școala din Băcel a trecut pe seama statului român. Se poate spune că a fost un fel de școală privată până în 1918. Primul învățator titular este Ștefan Potcoavă care a venit din comuna Văleni din județul Brașov. Ștefan împreună cu localnicii și cu ajutorul statului a reușit să ridice o nouă clădire pentru școală. În anul 1948 funcția de director este ocupată de Traian Petrescu care în anul 1974 se pensionează. În urma numirii în funcție a lui Traian școala din Băcel a
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
Aita Seaca (în ) este un sat în comuna Bâțani din județul Covasna, Transilvania, România. Pe 4 septembrie 1944, mai mulți localnici maghiari din Aita Seaca au capturat un numar rămas necunoscut de militari români, pe care ii torturează și-i ucid. În privința numărului exact al militarilor români uciși, martorii și cercetătorii vehiculează cifre cuprinse între 13 și 100.. La 26 septembrie
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
la Craiova. Din cele aproximativ 200 de persoane judecate, 10-15 au fost membri ai organizației. Varianta descrisă de Olteanu în epistola către Maniu datata august 1945, a fost susținută în fața completului de judecată de voluntarii care-l însoțiseră, si de localnicii de etnie română din Aita Seaca care au depus mărturie. Lajos Nagy, localnic maghiar din Aita Seaca a susținut o variantă diferită în cursul anchetei. Pierderile mari suferite de trupele române trebuiau justificate cumva în fața comandamentului militar superior: în felul
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
ai organizației. Varianta descrisă de Olteanu în epistola către Maniu datata august 1945, a fost susținută în fața completului de judecată de voluntarii care-l însoțiseră, si de localnicii de etnie română din Aita Seaca care au depus mărturie. Lajos Nagy, localnic maghiar din Aita Seaca a susținut o variantă diferită în cursul anchetei. Pierderile mari suferite de trupele române trebuiau justificate cumva în fața comandamentului militar superior: în felul acesta ar fi putut să apară acuzația că germanii ar fi fost ajutați
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
Autorități locale și județene, și reprezentanți ai societății civile au depus coroane de flori la monumentul ostașilor români, în vreme ce reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și cei ai societății civile românești din județul Covasna au depus o coroană de flori la monumentul localnicilor de etnie maghiară, uciși în toamna anului 1944. Discursurile prilejuite la această comemorare au scos în evidență învățămintele care trebuie trase din tragediile istorice precum cea de la Aita Mare, unde în toamna anului 1944 au căzut la datorie zeci de
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]