5,376 matches
-
care se aflau rezerve de hrană, dar și de interesele domniei în rezolvarea problemelor interne din zonă, fapt ce reiese din examinarea activității cancelariei domnești. Domnii Moldovei se deplasau cu întreaga curte și cu dregătorii lor în orașe, sate și mânăstiri, pentru a hotărî în litigii, a confirma vânzări și cumpărări de pământ etc. Aceste deplasări, vizibile și la curțile occidentale, se pot reconstitui după localizarea emisiei documentelor interne. Adeseori, obligațiile militare ale voievodului determinau deplasările domnului în această parte a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
următor (21 martie - 7 aprilie), pentru a sărbători Paștele și pentru nelipsita judecată domnească: „sâmbătă după Paști - scrie cronicarul Grigore Ureche - au tăiat capul lui Vartic hatmanul în târgu în Huși și l-au dus de l-au îngropat în mânăstire, în Pobrata, în anii 7056 (1548), aprilie 7”. Creșterea obligațiilor față de Poartă, l-a determinat pe Ilie Rareș să impună la bir chiar sfatul domnesc și clerul, prin tradiție scutiți de dări, ceea ce i-a atras opoziția politică a acestora
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și nutrețul pentru animale -, polonii au străbătut, cu mari greutăți și multe pierderi, regiunile deluroase. La 15 august 1686, escadroanele polone au trecut Prutul, iar în dimineața zilei de 16 august, regele Jan Sobieski sosește la Iași, trecând pe lângă „frumoase mânăstiri”. Locuitorii capitalei, printre care se găseau mulți preoți, cu muzici (coruri) și icoane, l-au condus cu alai în oraș. Mai întâi, regele a vizitat o modestă biserică catolică, apoi biserica metropolitană, unde a fost primit de mitropolitul Dosoftei. Picturile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe un pod de pe Jijia au eșuat, din cauza deselor atacuri ale turcilor și tătarilor. Armata polonă s-a oprit lângă Iași, iar regele a intrat din nou în oraș și a vizitat Palatul Domnesc. Capitala Moldovei era pustiită, case și mânăstiri au fost cuprinse de flăcări. Atunci a ars și mănăstirea Trei Ierarhi. Tătarii atacau și prădau peste tot. Dimitrie Cantemir îi va acuza pe poloni, considerând că, deși ar fi putut, nu au oprit incendiul devastator. Armatele polone se fac
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
treceri, ca și amintirile lăsate, vor rămâne vreme îndelungată. Cardinalul Buonvisi, la Viena, la 1 decembrie 1686, și iezuitul Avril, la trecerea lor prin Iași, în vara anului 1689, notau aversiunea moldovenilor față de poloni și nemulțumirea pentru distrugerea bisericilor și mânăstirilor ortodoxe „di nobilissima struttura”. Deși partea de est a Moldovei (îndeosebi ținutul Fălciu) fusese prădată în numeroase rânduri de turci, tătari, poloni, cazaci, procesul de populare și viața cotidiană au continuat în ritmul lor firesc. 3. Dimitrie Cantemir și campania
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1598, prin care dăruia mănăstirilor Bistrița și Râșca „un iezer ce se numește Cavahul (Cahul), cu toată apa și cu toate gârlele câte intră în ele și ies..., cu tot venitul lui [...] ca să le fie deopotrivă pentru folosința celor două mânăstiri”. În iunie 1600, episcopul Ioan a fugit, împreună cu alți ierarhi moldoveni în Polonia, dar Mihai Viteazul i-a chemat înapoi prin protopopul Teodor; se pare că a revenit în scaunul de la Huși, căci nu a fost înlocuit, cum s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mitropolitul de la Iași, episcopul de Roman, episcopul de Huși și episcopul de Rădăuți”, de care depindeau un număr impresionat de biserici și preoți ortodocși: „căci nu este colț din Moldova în care să nu se vadă o biserică, abație sau mânăstire și aceasta pentru că ei trăiesc în credința că cel care învelește o biserică va fi mântuit cu siguranță, iar cel care va clădi una în întregime va fi neapărat scutit și de pedeapsă și de vină, de aceea pretutindeni clădesc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
va fi de aici înainte una și nedespărțită”. A trecut, apoi, la înfăpuirea unor reforme pe plan intern: unificare armatei, administrației, a serviciilor telegrafului și poștei, a vămilor, a guvernelor și a adunărilor, desăvârșirea Unirii și consolidarea autonomiei, secularizarea averilor mânăstirilor închinate, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, Legea pentru organizarea armatei, reformele juridice, financiare și administrative, Legea cu privire la autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, Legea electorală, Legea instrucțiunii publice, Legea referitoare la desființatea jurisdicției consulare, reforme care au contribuit din plin la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu, au apărut la Editura Universul din București în 1933 (volumul I) și 1937 (volumul II
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
M-am și înțeles cu ea și am cerut îndată încuviințarea superioarei, încântată de a scăpa casa de prădările copilului. La dânsele erau mai dragi pisicile decât pruncii; Vintilică a fost cel dintâi care le-a câștigat inima. viața la mânăstire Începusem să mă orientez în noua mea viață; mă sculam la ora 6, luam ceaiul la 7; o plimbare de 1 1/2 oră prin pădure era timpul cel mai plăcut din toată ziua. După viorele, au început micșunelele, pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cine o miroase în trei zile moare“. Mă apropiai încet de ei și, după multă stăruință și mai ales multe făgăduieli, îmi cântară pe rând și alte cântece apoi, toți în cor. În fine hotărârăm să vie la mine la mânăstire, unde vor primi zahăr de fiecare nouă melodie. Au și venit, dar, sfârșind repertoriul și neavând de unde să-l reînnoiască, crezând că nu voi descoperi frauda, compuseră un nou cântec cu câte o strofă din fiece cântec ce știau. Vorbele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
București, înmor mântat la Tigveni Constantin, proprietar, căs. a treia oară cu Ecaterina Paleologu † Theodor căpitan de cavalerie, proprietar; căs. cu Maria Lia Bălteanu Petre Slăvescu prefect Anastasia Romniceanu Maria Vulturescu Viorica Protopopescu Elena Gheorghiu † Alexandru † Ion † Maximila Maria starița mânăstirii Ostrov de lângă Călimănești și a mânăstirii Văleni † Ana căs. cu Alecu Furduescu Elenca căs. cu I. Slăvescu Iancu Tinca căs. cu N. Dimancea † Elena † Marieta † Romulus † Alexandru † Constantin † Stăvărache† Alecu Ion † Petre † Șetrarul Iene, vătaful plaiului Loviște, căsătorit cu Safta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
proprietar, căs. a treia oară cu Ecaterina Paleologu † Theodor căpitan de cavalerie, proprietar; căs. cu Maria Lia Bălteanu Petre Slăvescu prefect Anastasia Romniceanu Maria Vulturescu Viorica Protopopescu Elena Gheorghiu † Alexandru † Ion † Maximila Maria starița mânăstirii Ostrov de lângă Călimănești și a mânăstirii Văleni † Ana căs. cu Alecu Furduescu Elenca căs. cu I. Slăvescu Iancu Tinca căs. cu N. Dimancea † Elena † Marieta † Romulus † Alexandru † Constantin † Stăvărache† Alecu Ion † Petre † Șetrarul Iene, vătaful plaiului Loviște, căsătorit cu Safta, fiica clucerului Balotă 1-a căs
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai trimită scrisoarea (V. Voiculescu, Jurnal, în „Manuscriptum” nr. 1, 1978). Și scrie pentru sertar, ceea ce vor deveni Povestirile, Zahei orbul... Sunt parte din lucrările ce vor aparține așa-numitului „Rug Aprins”, urmare a frecventării întrunirilor spirituale, în reculegere, la mânăstirea „Antim” din București. Aici, la mănăstire, s-a întâlnit el cu frații săi întru credință și aspirații, pentru inițierea în tainele misticii și aprofundarea cunoașterii Rugăciunii lui Iisus. Ce înseamnă aceasta o spun specialiștii în problemă, dar o știu și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
arhimandrit Haralambie Vasilachi, profesorii Alexandru Mironescu și Anton Dumitriu, dr. Vasile Voiculescu, poetul și pamfletarul Sandu Tudor, arhimandrit Benedict Ghiuș, fratele Andrei Scrima, profesorii teologi Ioan G. Savin, pr. Dumitru Stăniloaie, generalul prozator Constantin Manolache, mitropolitul Tit Simedrea. Treceau pragul mânăstirii și participau la întâlnirile culturale din incintă așa zisul „Cerc al ieșenilor” : profesorul universitar Neculcea, președintele Academiei Ion Simionescu, fostul primar al Iașilor C. Ifrim, generalul Manolache, scriitor, frații Ionel și Păstorel Teodoreanu, avocatul Omer Popovici, profesorul Ion Popovici, Mihail
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cu Zahei orbul, dovedindu-și talentul nu mai puțin surprinzător de romancier”, recomandă cartea și autorul Ov. S. Crohmălniceanu. Liviu Grăsoiu merge în aceeași direcție cu aprecierile: Evidențiind proza lui Voiculescu, seria nuvelelor călugărești mai în deosebi, cu Chef la mânăstire și Ispitele părintelui Evtichie în frunte, Eugen Simion în Scriitori români contemporani de azi, II, Editura Cartea Românească, o găsește tulburătoare, ea, în ce privește Zahei orbul având teme inedite, cu scene memorabile. Deși fără vigoarea din Povestiri, cartea Zahei orbul întărește
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
vorbitor de o eleganță ireproșabilă al limbilor moderne, cunoscător de arabă și sanscrită, în momentul când se părea că i se deschid în față toate cărările lumii acesteia, Andrei Scrima fusese ales de chemarea spre Înalt. La început, frate la mânăstirea Antim, va fi rânduit călugăr în 1956, cu câteva luni înainte de a pleca spre India. În perioada 1946-1956, dar mai ales după 1953, când Andrei Scrima era ajutor de bibliotecar la Biblioteca Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
purtat pe palme și l-a lăsat ușor-ușor pe pământ, fără a avea nici cea mai mică zgârietură. Omul slăbiciunilor omenești, dar și al sfințeniei duse până la sacrificiu, este cel care, știind că va fi arestat, a părăsit muntele și mânăstirea unde duhovnicea, a coborât la București la Alexandru Mironescu, bunul său prieten, profesor universitar, unde îl vor găsi și aresta oamenii securității. S-a predat singur, pentru că s-a vrut ca Rarăul să nu fie pângărit de cizmele și brutalitatea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și aresta oamenii securității. S-a predat singur, pentru că s-a vrut ca Rarăul să nu fie pângărit de cizmele și brutalitatea soldaților care îl căutau. Ieroschimonahul Daniil era numele său de preot și mare duhovnic, numele de stareț la mânăstirea Rarău din Munții Bucovinei, omul care nu a murit dar s-a lăsat omorât ca martir în penitenciarul de maximă securitate de la Aiud. Acolo, într-o iarnă, povestesc supraviețuitorii, părintele Daniil a fost băgat într-o iarnă la celula numită
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a trei căsătorii, toate eșuate. Ziarele vremii, Gândirea sau Floarea de foc, i-au găzduit sute de articole. Sandu Tudor are cărți de memorii. În urmă cu zeci de ani, în liniștea și tihna turlei sau a Bibliotecii sinodale de la Mânăstirea Antim, el încă se întâlnea cu marii teologi și cărturari ai „Rugului Aprins”: Sofian, Ghiuș, Vasile Voiculescu, Stăniloae, Anania, Scrima, Petroniu, Broga, Anton Dumitriu, Alexandru Mironescu, Ioan Kulâghin. Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de judecător". Studios si perseverent, Gane s-a impus repede, ajungând să fie "un factor principal în tribunal". În această perioadă de pregătire a Unirii, tânărul Gane participă împreună cu alți fălticeneni la întruniri care se țineau la Iași și la Mînăstirea Slatina. Ca și ceilalți, N. Gane îmbrățișase cu entuziasm ideea Unirii, așa cum își amintește, nu fără puțină emoție, în evocarea Amintiri din timpurile "Unirei": "Toți eram gata să facem orice jertfe cu averea și persoana noastră pentru realizarea acestui ideal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Zona aceasta făcuse parte din Serbia lui Dušan înainte de destrămarea statului său. În momentul invaziei otomane, o mare parte a locuitorilor s-au retras departe în munți ca să formeze un nou centru, cu Cetinje drept capitală. Orașul acesta avea o mînăstire, iar în 1516 episcopii ei au preluat guvernarea regiunii. Deși trupele otomane au reușit să pătrundă efectiv în zonă și să perceapă un tribut, ele aveau permanent probleme în colectarea banilor și ținerea sub control a acțiunilor vasalilor lor care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
achitate din profiturile proprietăților ecleziastice. Pe moșiile stăpînite de biserică, chestiunea aceasta era rezolvată pe baza impozitelor și a obligațiilor țăranilor care munceau pămînturile. În Moldova și Valahia, în vederea sprijinirii instituțiilor din afară, problema avea să implice apelarea la veniturile mînăstirilor locale. Cu toate acestea, în ciuda legăturilor strînse cu guvernul otoman și a corupției operațiilor ei, biserica ortodoxă a adus realmente servicii importante populației creștine. Deosebit de semnificativ a fost faptul că ea a menținut comunitatea creștină aproape neschimbată în sens ideologic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mult sărăcia, suprafața mică și starea ei înapoiată. Dat fiind că teritoriul ei era sfîșiat de certurile dintre triburi, singurul element al unității a fost la început biserica. Muntenegrenii erau de naționalitate sîrbă și de religie ortodoxă. Centrul lor era mînăstirea de la Cetinje, ai cărei episcopi dețineau jurisdicția asupra întregului teritoriu. Aceștia erau de obicei aleși de un sinod și pînă în 1766 erau confirmați de patriarhul de la Peć. Începînd din secolul al optsprezecelea, opoziția a fost reprezentată de familia Petrović
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deja menționată. Fanarioții aveau controlul asupra înaltelor ei funcții și a sinodurilor. În trecut, conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și cauzelor ortodoxe. Darurile fanarioților erau în schimb menite să întărească influența grecească. Deosebit de importantă era chestiunea mînăstirilor închinate. Tot mai mulți boieri, atît greci cît și români, dăruiau pămînturi anumitor mînăstiri, al căror venit era destinat finanțării Locurilor Sfinte, ca Sfîntul Mormînt, Muntele Sinai și Muntele Athos, sau a Patriarhiei. Acestea erau conduse de greci, în fruntea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]