10,420 matches
-
pun iubirea mea mereu... Vă-mbăt cu vinul sufletului meu, V-alint cu gândul meu ce dulce zboară, Nu spun cuvinte simple, într-o doară... Eu cânt durerea sufletului tău... Mi-e inima prea plină de iubire, Ca cerul verii mângâiat de stele, Ea este darul sfânt al vieții mele, Ce-l dau spre desfătarea ta, mereu.... Mi-e gândul plin de vorbele frumoase, Ce știu durerea lumii s-o aline, Cu mine-n cor știu macii să suspine, Și facem
DIN DRAGOSTE PENTRU OAMENI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369618_a_370947]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SĂ CREZI... Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Să crezi c-aleargă funigeii să-l mângâie Atunci ș-acolo unde plânge vântul, Tristețea lui cutremura pământul Voind să îl despice felie cu felie. Întunecimea jinduind de lună nouă Din ciob de stea lumină va primi... Vreodată o floare, cât de mică, va-nflori Acolo unde cade
SĂ CREZI... de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369643_a_370972]
-
bucățica de basma o aduce lângă mine pe minunata ființă care a fost MAMA! Intru în dormitorul cu mobile de lemn de brad și resimt mirosul plăcut al saltelelor reumplute în fiecare an cu ierburi plăcut mirositoare culese de pe câmpiile mângâiate de soare și de roua parfumată a dimineții... de legătura de busuioc atârnat la oglindă, de lingura de lemn care reușește să-mi redea gustul bunătăților gătite de mama. Toate acestea, și bucățica de pământ de pe locul de veci a
BANCA AMINTIRILOR (15) PĂRINŢII de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369630_a_370959]
-
acolo unde nu sunt blocuri care să oprească adierea și unde nu sunt fabrici care să polueze aerul. Numai cine a simțit această adiere, acel miros plăcut de după o ploaie de primăvara a simțit și fizic cum acea adiere îi mângâie fața, intră peste tot, prin păr, prin inbracaminte. Este o adiere caldă ce face să-ți trezească și ultima moleculă din organism, te bucuri că trăiești, te contopești cu acea adiere și te consideri o părticică din uriașa forță a
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
desfăcu părul legat într-un soi de pieptene care-i dădea părului forma de coamă și-l lăsă să-i cadă pe umerii goi. „Așa mă voi prezenta, cu părul căzut peste halat... Am observat că îi place să-l mângâie, iar halatul nu-l voi strânge mai mult decât este el croit, că toate modelele lasă pieptul cam goluț și... va fi foarte bine. Dar, dacă lui îi plac sânii mari? Ai mei sunt cam micuți... Se uită el hoțește
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
copii în această țară.” Frumusețea vieții e să găsești oameni care nu pot fi distruși cu niciun cockteil de suferință, care nu calcă dreptatea în picioare orice ar fi. Adevărat, nimeni poate, nu le dă să mănânce, nimeni nu-i mângâie, nimeni nu-i admira, nu au selfie pe Facebook. Sunt singuri, disprețuiți, luptându-se cu greutățile vieții. Păcat că viitorul nu este cel al unei culturi care admira astfel de oameni. Icoana unei mame adevărate, nu a unei păpuși bărbie
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
Taty, dar eu am energie ? M-am trezit și eu vorbind de la înălțimea nemăsurata a dragostei cu care Mamy mă înălțase până la sufletul ei și iapoi. Si inca ce energie, mă ciufulea Mamy umblându-mi cu mâna prin par și mângâindu-mă așa delicat că mai aveam un pic și adormeam în brațele ei riscând să uit de povestitul pe care il tot înflorea Taty cu atâta drag. Îmi făceam griji degeaba însă, Taty intrase în tranșă și continuă povestitul folosind
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
făcut fiecare. Așa că, ai repede în pat , iute, iute, așa, bravo. Dar se culcă și Mamy cu mine și Tu ? Întrebăm eu somnoros. Ai Mamy, vino repede lângă steluța ta să o iubești. Tu Mamy spune-mi Tatăl Nostru și mângâie-mă pe fruntiuța, iar tu Taty mangâie-mă pe picioare. Pe moașta de zgâmboi, ca nemângâiat nu poți să adormi, mă alinta Taty cu cuvintele lui drăgălașe. Și amândoi se băgau în pat lângă mine, Mamy mă strângea cu drag la
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > MIRESME DE CETINI Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Suspină brazii-n tainic foșnet, În șoaptă vântul îi mângâie verde, Ridică-n vârf de crengi lumânărele; Mirosuri amărui văzduhul cerne. Ciute cuprinse de miresme Înalță botul umed; înspre seară Frământă-auzul de cântarea vremii Un vuiet lin de dor ce se presară. Se scurge lunecos peste pădure Sonetul cu acorduri
MIRESME DE CETINI de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369696_a_371025]
-
un suflet curat, optimist, bun. K reprezintă revoltă față de o lume urâtă: bunătatea și inocentă ei, blândețea și încrederea în oameni au zburat odată cu jupuirea primului animal ucis de ea pentru că familia ei să supraviețuiască. Prim are luxul de a mângâia un motan pentru că ea a acceptat să ucidă, să jupoie, să vândă la contrabandă animalele din pădure. Prim și mama pot întreține un mini-spital acasă pentru că ea sare gardul de sârmă ghimpată și culege plantele medicinale necesare și face troc
JOCURILE FOAMEI (4) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369651_a_370980]
-
cobor ușor pe trepte; mormintele îmi par că au crescut în nopți de vis cu fiece perete, că sunt atât de nerecunoscut! Un iz de flori cu ceară și tămâie străbate de sub cripte, din adânc, ca o suflare caldă ce mângâie pe cei plecați devreme, fără rând. Se mișcă-n jur coroane pe morminte; himere picur’ lacrimi care ard; în mine se nasc patimi și ispite, dar mor în iarba care crește-n iad. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: PE LÂNGĂ CRUCI / Ion
PE LÂNGĂ CRUCI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369722_a_371051]
-
școlare, cu atenția fixată pe ecranele cu jocuri sau whatsapp. Chiar dacă nu vă gândiți la ei, chiar dacă par o ficțiune pentru noi, există copii care nici măcar nu au posibilitatea de a mânca, a se îmbracă, a fi școliți, a fi mângâiați în pace în casa lor de către familiile lor. Pentru ei, noi suntem o ficțiune! Să ai posibilitatea fantastică de a-ți fi îndeplinite nevoile de bază (hrană, educație, siguranța pe stradă, iubire în familie) și totuși să alegi să fii
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
profesoara de biologie - Elenă - e revoltata, lupta cinstit, caută argumente și pentru urechile lui Venia (aduse chiar din Biblia lui), si pentru urechile celorlalți adulți. Toți sunt orbi, ea pare nebună. Se apropie sfârșitul filmului și sunt deprimata: Venia e „mângâiat pe creștet” de toți adulții adunați la o ședință extraordinară, iar Elenă e dată afară din școală. Mă gândesc: da, așa e, asta e realitatea, psihopatul premiat, victima - neînțeleasa de nimeni. Și atunci, se petrece ceva ce imi alunga oboseală
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
datorie nu este să iei locul Judecătorului și să-ți trimiți mama în iad, ci să-i mulțumești cu umilință! 2.Costumul de baie: refuză să participe la lecțiile de înot deoarece îi este lezata sensibilitatea, puritatea ochilor. Directoarea îl mângâie pe creștet de drăgălaș ce este și poruncește costume întregi, decente. Întrebare: Ce diferența e între un costum întreg și unul în 2 piese? Acum nu mai ești ispitit, ochii tăi nu mai sunt agresați? Vezi că există țări în
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
vă respecte, căci greu se câștigă traiul de zi cu zi! Deschideti-le ochii să aprecieze faptul că din munca voastră se îmbracă și mănâncă ei. Nu e vina mamei sau a tatălui că nu mai au loc în România. Mângâiați acești copii cu familii separate, voi, părinți, bunici, vecini, prieteni, profesori, că omul din tramvaiul de mai sus care a însorit inima mea și a fiului meu. Fiți o familie extinsă, alinați un pic suferință cauzată de dispariția locurilor de
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
român. SONET POETULUI Poetul este însăși veșnicia Ce-a sărutat cuvintele cu jale Și-a tremurat în doine abisale Zidind din trupul vieții poezia. Atâtea lacrimi varsă în pocale, În ochi i se-oglindește elegia, Din veacuri izvorăște fantezia, Privire mângâiată de petale. O lacrimă de înger se așterne Pe versul său de timp neîntinat, Prin sita vremii dorurile-și cerne Același cer din care s-a-ntrupat, Căci el, poet al mărilor eterne, De nemuriri nu s-a mai vindecat. SONET POEZIEI
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
înjurătură la Patriarh, pe un fond emoțional extrem de inflamat, arunci în derizoriu cea mai veche și statornică instituție a țării, dar și o lucrare uriașă de asistență spirituală, care se derulează chiar de la începuturile noastre, ca popor. Cine ne-a mângâiat, când ne-a fost greu? Cine a stat alături de soldații risipiți pe toate fronturile Europei, cine i-a îngrijit de muribunzii marilor epidemii, cine i-a învățat buchia cărții pe copiii fără posibilități? Iar de milostenie concretă nu mai vorbesc
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
acolo unde nu sunt blocuri care să oprească adierea și unde nu sunt fabrici care să polueze aerul. Numai cine a simțit această adiere, acel miros plăcut de după o ploaie de primăvara a simțit și fizic cum acea adiere îi mângâie fața, intră ... Citește mai mult Ajuns la ani pensionari având timp să răscolesc prin „trecut" am găsit un caiet în care la vârsta de 30 de ani am scris cu creionul un titlu: „PRIMĂVARA” urmat de un text. Am recitit
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
acolo unde nu sunt blocuri care să oprească adierea și unde nu sunt fabrici care să polueze aerul. Numai cine a simțit această adiere, acel miros plăcut de după o ploaie de primăvara a simțit și fizic cum acea adiere îi mângâie fața, intră ... XIII. GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (3) - FLOAREA SOARELUI, de George Goldhammer, publicat în Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014. Am deschis „Banca amintirilor" și am extras de acolo nașterea „Florii Soarelui” la întreprinderea „Înfrățirea-Oradea”, locul meu de
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
de viață nouă, Se aude din înalțimi.. Ziua cântă-n flori de rouă, Și prin ochi de viață plini. Parcă-n lume ninge soare, Și din frunze cântă-ncet Taciturn, cu pace-n rugă Râul murmură un sonet. Tandru-și mângâie aripa Porumbelul de pe ram. Ziua parcă toată-i pace Și pe rană e balsam. Asta-i pacea care cântă Chiar de e în miez de noapte Ziua-n suflet îi colindă Universuri printre pleoape. Zarea-i focul de iubire E
NETĂCERI IN POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369777_a_371106]
-
bună strădania dar nici a rău, diminețile se topesc în tâmple ori tâmplele în ele. Îmi dau pe nas toate grijile și altele vin, stau ca o haină veche ce visează petreceri de gală, în rest îmi ascund cearcănele, mă mângâie gândul că au rămas și alții pe dinafară privindu-se cu îngăduință în apa de ploaie. Zilele fug de rugină mâncând pământul cad într-o groapă fără fund cu drojdii de humă, noaptile alunecă după ploi și se înnegresc, plimbă
DESTĂINUIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369800_a_371129]
-
de rugină mâncând pământul cad într-o groapă fără fund cu drojdii de humă, noaptile alunecă după ploi și se înnegresc, plimbă un fel de limbă de moarte pe buze. Tot ce spun se naște din singurătatea oarbă, durerea mă mângâie cu ceaiuri fierbinți și umbre la pândă vibrează prin aer, vechile cântece cu parfum de îmbălsămat amintiri sărută umerii înainte de culcare. O dorintă din inimă îmi amintește că bate... Referință Bibliografică: Destăinuire / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DESTĂINUIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369800_a_371129]
-
Dragoș, care adusese de pe masă și sticla cu apă a Emanuelei, care a privit medicul, apoi pe Dragoș, închizând ochii rugători într-un gest de așteptare, de îndurare. Apoi a luat cu o mână sticla cu apă de la Dragoș și, mângâind femeia pe cap cu blândețe, o distanță puțin și cu glasul stins, dar liniștitor, îi spuse: - Mai luați puțină apă..., vă rog! Bătrâna, cu ochii închiși, acceptă câteva guri de apă. Bău cu înghițituri mici. Deschise ochii și observă cei
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
patul decedatei, a tras perdelele în jurul patului și a ridicat cearșaful ce o acoperea. Femeia, cu un calm uimitor, s-a închinat privind instinctiv spre răsărit, apoi, către cer, s-a aplecat și i-a sărutat mâna fiicei, apoi a mângâiat-o pe frunte, pe obraji, a sărutat-o și cu lacrimi șiroindu-i pe obraji, a rostit: - Draga mamii, tat-tu o plecat acu opt luni, acu ti duci șî tu...eu..., eu n-am sî vin așa răbde, are
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
așa nu l-oi lăsa nici eu pi el. După ci-oi termina cu ist ninorocit, ș-oi vide și di copchiii tăi, am sî vin șî io la voi... Îi spuse toate acestea, privind-o, printre lacrimi, senină, calmă, mângâindu-i necontenit obrajii cum doar o mamă o poate face, apoi așeză cearșaful, se întoarse și rosti: - Sî mergim, sî videm ci trebui di făcut domnuli doctor... Tre sî-mi duc fata acasî... * Găsind-o pe Daniela dormind, Emanuela a profitat
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]