KorAP: Find »[drukola/base=macroeconomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...148 149 150 ...168 >

4,186 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

central, cât și local, fiind vorba atât de sfera propriu-zis politică, cît și de politicile economice, sociale, de învățământ, sănătate, asistență socială, dezvoltarea infrastructurii ș.a. Setul politicilor locale, calitatea acestora reprezintă o condiție a stabilității și a eficienței la nivel macroeconomic. Mai mult, una dintre cele mai politizate zone sau domenii de activitate, este cea a finanțelor publi-ce și, în special, chestiunea descentralizării fiscale, deosebit de sensibilă, caracterizată, în bună măsură, prin lipsa unor reguli clare și precise. Relațiile dintre administrația centrală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
nu au încă capacitatea fiscală de a-și asuma noile responsabilități. Funcțiile de bază ale administrațiilor locale sunt astfel afectate, iar scopurile sau obiectivele nu pot fi decât limitate. Și totuși, în continuare, guvernele încearcă să rezolve deficitele la nivel macroeconomic prin transferarea responsabilităților către autoritățile locale, introducându-le practic în faliment. Există în România consilii locale în care nu s-au luat salariile de luni de zile... O politică financiară corectă trebuie să urmărească o egalizare relativă a resurselor în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
în favoarea autorităților locale, autorități alese, ce reprezintă comunitățile. Cel mai mare avantaj consistă în apropierea de nevoile reale ale populației și de preferințele sale politice, în timp ce dezavantajul major constă în dificultățile de coordonare la nivel național, de desfășurare a politicilor macroeconomice și de asigurare a echilibrelor la nivel național. Pentru surmontarea acestui dezavantaj, autoritățile centrale pot introduce reglementări legale și financiare privind partajarea sarcinilor și a responsabilităților. Apoi, ele au la dispoziție mecanisme de control, evaluare și audit, instituirea de standarde

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
între regiuni, în special în privința veniturilor și a ocupării, datorită a numeroși factori dintre care reținem: * înzestrările diferite cu factori de producție; * mobilități reduse ale acestora; * spiritul antreprenorial diferit; * reglementările specifice; * culturi specifice; * nivelurile de salarizare diferite; * poziția geoeconomică; * politica macroeconomică ș.a. Atît mîna de lucru, cît și capitalul se deplasează după logici proprii. Mîna de lucru caută salarii mai ridicate, iar capitalul caută profit și pentru aceasta va prefera zonele cu facilități și care oferă o anumită stabilitate. Răspîndirea celor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
și predictibilitate economică și politică. Dinamismul industrial și tehnologic înseamnă, deci, mult mai mult decît suma capacității întreprinderilor și presupune o colaborare sinergică între aceste firme, piețele specifice și instituțiile implicate, fluxuri tehnologice și informaționale corespunzătoare, investiții în cercetare-dezvoltare, politici macroeconomice corecte, educație permanentă ș.a.m.d. Nu toate intervențiile puterilor publice sunt, însă, dezirabile; fiind de evitat intervențiile non-economice. Stimulentele nu-și produc de pildă efectele dorite dacă sunt acordate după comandamente non-economice și nu sunt susținute de o funcționare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Tabelul este prelucrat după H.Armstrong & J. Taylor, Regional Economics & Policy, Harvester Wheatsheaf, London, 1993. 6.3.2. Instrumente ale politicii regionale Recunoscută fiind, în toate abordările, necesitatea unei politici de dezvoltare economică regională, cel puțin ca subsidiar al politicii macroeconomice, dacă nu ca politică specială, problema care se pune este de a găsi instrumentarul adecvat și bine adaptat diferitelor situații specifice. Dirijiștii pledează pentru o intervenție activă și durabilă a Statului, cu instrumentele politicii sale economice. Dar experiența dezvoltării regionale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
să îmbine instrumentele statale cu mecanismele pieței, Mai toate argumentele vin în sprijinul acestei abordări mixte: decizii publice care să nu se substituie, ci să completeze mecanismele pieței. La dispoziția diriguitorilor politicii regionale stau două categorii de instrumente: micro și macroeconomice. La nivel macroeconomic, politica regională poate contribui la optimizarea alocării factorilor de producție (muncă și capital), să corecteze și să completeze funcționarea piețelor. Principalele tipuri de politici regionale desfășurate la acest eșalon sunt: 1) politica realocării forței de muncă și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
statale cu mecanismele pieței, Mai toate argumentele vin în sprijinul acestei abordări mixte: decizii publice care să nu se substituie, ci să completeze mecanismele pieței. La dispoziția diriguitorilor politicii regionale stau două categorii de instrumente: micro și macroeconomice. La nivel macroeconomic, politica regională poate contribui la optimizarea alocării factorilor de producție (muncă și capital), să corecteze și să completeze funcționarea piețelor. Principalele tipuri de politici regionale desfășurate la acest eșalon sunt: 1) politica realocării forței de muncă și 2) politica realocării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Costul energiei, combustibililor, materiilor prime și materialelor de bază; Politica sectorială practicată; Se observă faptul că dezvoltarea regională, elementele sale, de competitivitate țin atît de condițiile locale, cît și de cele naționale, de politica regională specifică, dar și de cea macroeconomică, Dependența de politicile naționale este cu atît mai mare cu cît regiunea respectivă este mai puțin dezvoltată. Toate cele trei tipuri de regiuni depind, însă, de politica guvernului în materie de educație, cercetare, de gradul de libertate, de flexibilitate a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cu atît mai mare cu cît regiunea respectivă este mai puțin dezvoltată. Toate cele trei tipuri de regiuni depind, însă, de politica guvernului în materie de educație, cercetare, de gradul de libertate, de flexibilitate a pieței muncii, de calitatea managementului macroeconomic general. Astfel, o monedă sănătoasă, un sistem fiscal coerent, suplu și stabil, investiții serioase în educație și cercetare, un nivel redus al reglementărilor, o infrastructură de calitate, o bună gestionare a deficitelor și evitarea derapajelor sunt elemente macroeconomice care contează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
calitatea managementului macroeconomic general. Astfel, o monedă sănătoasă, un sistem fiscal coerent, suplu și stabil, investiții serioase în educație și cercetare, un nivel redus al reglementărilor, o infrastructură de calitate, o bună gestionare a deficitelor și evitarea derapajelor sunt elemente macroeconomice care contează foarte mult în reușita unei politici regionale de dezvoltare. Dintre ele-mentele locale, cele mai importante sunt cele care țin de funcționarea pieței muncii (calificarea, mobilizarea profesională, nivelul salarizării ș.a.), nivelul și structura impozitelor și taxelor locale, nivelul și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
diferită cu factori de producție (muncă, capital; mobilitatea capitalurilor și volatilitatea piețelor financiare; niveluri diferite de dezvoltare a societății civile; politicile publice (reglementările) diferite; spiritul antreprenorial diferit; specificitățile culturale, istorico-geografice, religioase și sociale; nivelurile de salarizare diferite; poziția geoeconomică; politica macroeconomică (constrîn-gerea guvernamentală); existența economiilor de scară; alte elemente de rigiditate (existența salariilor minime pe economie, existența contractelor colective de muncă, sindicalizarea excesivă ș.a). 5.3.6. Finanțele publice locale Componentă a descentralizării publice, finanțele locale ocupă un loc important

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
a descentralizării publice, finanțele locale ocupă un loc important în procesul transformării societăților actuale. Nu există țară bogată fără comunități prospere, iar finanțele locale joacă un rol important în dezvoltarea acestora. Fiind parte a finanțelor publice, ele influențează dezvoltarea ansamblului macroeconomic. Astăzi, în țările dezvoltate, cheltuielile administrațiilor locale reprezintă 50% și peste din cheltuielile Statului, realizînd 2/3 pînă la 3/4 din formarea brută a capitalului fix. Gradul de descentralizare e diferit de la țară la țară, iar finanțele publice sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
care răspunde unor considerații etice și politice. Este vorba despre repartiția veniturilor și patrimoniilor, care generează, desigur, mecanisme comerciale; Funcția de reglare, ce oferă Statului posibilitatea și responsabilitatea de a acționa conjunctural, de a asigura așa-numita reglare sau stabilizare macroeconomică, un cadru în care, prin politici specifice, principalele variabile macroeconomice sunt aduse în armonie și se potențează reciproc. Analiza economică modernă, mai ales după Keynes, a conferit Statului, dincolo de mijloacele tradiționale de reglementare, și un rol important de reglator al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
repartiția veniturilor și patrimoniilor, care generează, desigur, mecanisme comerciale; Funcția de reglare, ce oferă Statului posibilitatea și responsabilitatea de a acționa conjunctural, de a asigura așa-numita reglare sau stabilizare macroeconomică, un cadru în care, prin politici specifice, principalele variabile macroeconomice sunt aduse în armonie și se potențează reciproc. Analiza economică modernă, mai ales după Keynes, a conferit Statului, dincolo de mijloacele tradiționale de reglementare, și un rol important de reglator al conjuncturii economice. Vom vedea în continu-are cum rolul economic al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
principali ai evoluției economice. Or, Școala Reglaționistă nu poate fi redusă la această perspectivă, chiar dacă există o tentație în acest sens. Marx nu este singurul inspirator al acestui curent de gîndire. Keynes și luarea de către el în calcul a efectelor macroeconomice ale alegerilor individuale constituie de ase-menea o referință cheie, ca și curentul instituționalist. Acesta din urmă s-a dezvoltat, în principal în S.U.A. ca o reacție împotriva abordării prea restrictive a demersului marginalist. El comportă un aspect pozitiv datorită faptului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408

egală măsură de particularitățile sistemului economic. Un puternic impact asupra activității organizației, mai ales din perspectiva adaptabilității continue prin schimbare și reproiectare, îl au și factorii de management exogeni, reprezentați de sistemul de organizare a economiei naționale, mecanismul de planificare macroeconomică, mecanismele motivaționale, mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte organizația, care influențează atât direct, cât și indirect funcționalitatea și eficacitatea ei. Mediul tehnic și tehnologic își pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică și asupra ritmului

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279

descuraja pe cumpărătorii potențiali care uită că polițele unui credit imobiliar vor deveni din ce în ce mai mici în termeni reali. Efectele asupra cumpărătorului și vânzătorului sugerează astfel că inflația are un impact negativ asupra prețului relativ al cumpărării imobiliare în raport cu locația. Datele macroeconomice par să confirme un astfel de efect depreciativ al inflației asupra prețului bunurilor imobiliare. Brunnermeier și Julliard (2006Ă observă astfel că raportul dintre prețul locuințelor și cel chiriilor este legat negativ de ratele dobânzilor nominale, dar nu depinde dimpotrivă de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
părerea lor referitor la patru fraze dând o apreciere pe o scară de la 1 (în total dezacordă la 4 (total acordă. Frazele respective erau următoarele: -Pierderile din plasamentele mele au fost frecvent cauzate de circumstanțe exterioare cum ar fi evoluțiile macroeconomice. -Câștigurile din plasamentele mele trebuie să fie atribuite înainte de toate competențelor mele în materie de plasamente. -Investițiile mele ratate au rezultat adesea din circumstanțe imprevizibile. -Instinctul m-a ajutat adesea să fac alegeri corecte în materie de investiții. Puternica corelație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
Nofsinger (2001Ă. Mai precis, autorul a analizat schimburile efectuate de investitorii individuali la 144 de societăți cotate la New York Stock Exchange între noiembrie 1990 și ianuarie 1991, interesându-se tocmai de reacția investitorilor față de informațiile despre întreprinderi și față de informații macroeconomice. Conform efectului de dispoziție, știrile bune date de particulari referitor la o societate îi cresc cursul la Bursă și îi fac pe investitori să își vândă titlurile. Reciproc, știrile particulare care fac cursul să scadă împing la păstrarea titlului. Nofsinger

[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
societate îi cresc cursul la Bursă și îi fac pe investitori să își vândă titlurile. Reciproc, știrile particulare care fac cursul să scadă împing la păstrarea titlului. Nofsinger găsește în schimb că urcările de curs generalizate care decurg din indicatori macroeconomici buni nu incită (decît puțină la vânzare. Rezultatul respectiv implică faptul că investitorii își vând titlurile câștigătoare mai ales dacă se pot mândri personal cu performanța realizată. Și invers, o pierdere este mai puțin resimțită când toată piața este perturbată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
o consecință asupra randamentelor piețelor via profesioniști, fără a furniza totuși vreo explicație satisfăcătoare. Concluzie Studiul microeconomic al lui Goetzmann și Zhu îndreaptă atenția asupra anomaliei reprezentate de efectul soare. Fără să vrea, aceasta vine în sprijinul mai multor studii macroeconomice locale care au ajuns la absența unui efect semnificativ al vremii însorite asupra randamentelor pieței, ca în cazul lui Pardo și Valor (2003Ă pentru piața din Madrid, Kramer și Runde (1997Ă pentru Frankfurt și Tufan și Hamaratb (2003Ă pentru Istanbul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
ca ea să reducă posibilitățile de angajare ale proprietarilor, deoarece acestora le este mai greu să schimbe zona geografică pentru a merge să-și găsească de lucru. Acesta este sensul afirmației lui Oswald (1998Ă. Afirmația respectivă este susținută de date macroeconomice internaționale care leagă o puternică rată de proprietate imobiliară cu o puternică rată de șomaj. Oswald estimeză că o creștere cu 10 puncte a ratei de proprietate într-o țară crește cu 2 puncte rata șomajului. Green și Hendershott (2001Ă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
dicuție. Femeile care fac parte dintr-un cuplu de proprietari au o rată de activitate superioară femeilor chiriașe, în timp ce tinerele mame proprietare se întroc la serviciu mai repede după naștere decât tinerele mame chiriașe. Concluzie Decalajul studiilor microeconomice cu datele macroeconomice se explică poate prin lipsa de control a studiilor macro. Datele macroeconomice captează rate de proprietate brute fără a le reajusta în funcție de variabilele sociodemografice. Un simplu efect de vârstă ar putea explica că la nivel individual proprietarii sunt mai activi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
rată de activitate superioară femeilor chiriașe, în timp ce tinerele mame proprietare se întroc la serviciu mai repede după naștere decât tinerele mame chiriașe. Concluzie Decalajul studiilor microeconomice cu datele macroeconomice se explică poate prin lipsa de control a studiilor macro. Datele macroeconomice captează rate de proprietate brute fără a le reajusta în funcție de variabilele sociodemografice. Un simplu efect de vârstă ar putea explica că la nivel individual proprietarii sunt mai activi decât chiriașii dar că la nivel global zonele cu populația relativ în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]