8,009 matches
-
ai căutat atât, și era chiar aici, sub nasul tău. Fie vorba între noi, nu mă așteptam să fii atât de bleagă. Retractă îngăduitoare: Bleguță. Auzi mieunatul motanului dincolo de ușă și se ridică. ― Draga mea, te rog să nu uiți măștile de gaze. Lupu era un bărbat meticulos, trebuie totuși să le verifici încă o dată... A fost o plimbare plăcută, Mirciulică? Îi întinse o bomboană. Motanul întoarse capul plin de dispreț și se cățără pe canapea. ― Ah, înțeleg! Ai luat masa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ultima treaptă aruncând o privire circulară prin pivniță. De zid stăteau rezemate o sanie cu spătarul rupt și un trepied pentru pomul de Crăciun. În spatele unei lăzi răsturnate se zărea un sac verde. Îl pipăi răsuflând ușurat: ― Astea sânt ― Ce? ― Măștile de gaze. Se răsuci apoi pe călcâie și bătu ușor peretele: Aici dăm gaură. În colț se vedeau unelte de grădinărit: un târnăcop, o greblă și două lopeți. Dascălii, așezat pe un pupitru vechi de școlar, se juca lovind bilele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nu-și putea lua ochii de la Dascălu. Chinuia maimuțica de pluș trăgînd-o de urechi și de coadă. Brusc, se plictisi, îi scoase limba și veni lângă Scarlat. ― Cine rămâne să-i păzească pe ăștia? ― Eu. Ionescu lărgește gaura, vă puneți măștile și... Vorbeau în șoaptă. Dascălu behăi: ― Ce-ar fi să ne tragă clapa? ― Adică? ― Să ajungă la muzeu și s-o șteargă. ― Nu, nu cred. ― Ai dreptate. Știi, mi-ar fi plăcut să intrăm împreună. ― Și mic, dar nu se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de sticlă, glisante, verande largi deschise spre mare, cu dale lucioase pe care soarele cade greu, rotund, nestânjenit de ziduri, unde florile se cațără în ciorchini enormi. "Ăsta-i trage cu fluturașii, eu cu vegetația tropicală. E bine..." Dascălu încerca masca de gaze. Urla înfricoșător cum fac de obicei copiii când se joacă de-a bau-bau. ― Sânt nostim, nu? ― Fără îndoială. ― O să ne amuzăm grozav. Când eram mic, mă târam de-a bușilea prin curte. Îmi închipuiam că sânt indian sau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mai e ceva... ― Ce? ― Știi, nu-i bine să mă obișnuiesc. Omor azi șapte, mâine paișpe... Unde o să ajung? Cu țigările am pățit la fel. ― Ai dreptate. Unul la câteva zile ajunge. ― Așa m-am gândit și eu. Își puseră măștile de gaze și se lăsară în genunchi. Inginerul îi dădu lampa făcîndu-i semn s-o ia înainte. Intră în tubul de ciment și mâna plecă singură, desenând pe piept o cruce mare. Maimuțica de pluș rămăsese pe bufet unde o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
încă o dată, în plin. Tânărul tresări parcă electrocutat. Se încordă apoi se îndoi pe spate, mult, ca o nuia, ca și cum n-ar fi avut coloană vertebrală și se prăbuși peste Melania Lupu. CAPITOLUL VI STUPEFACȚIE Sudoarea îi curgea șiroaie sub mască. Obrazul îl mânca și îi era sete. Raul Ionescu încleștă dinții continuând să se miște mecanic. Din când în când, atingea gleznele cârnului care se întorcea clătinând capul. Degetele îi intrau într-o mâzgă lipicioasă în care avea impresia că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
gata să plângă. Se simțea la capătul puterilor. Arătă cu bărbia spre Melania Lupu. ― Trebuie s-o scoatem de-acolo. Poate că... Nucu Scarlat rosti încet, apăsat: ― Care se apropie de ușă îl curăț! Melania Lupu ținea ochii închiși. O mască rigidă, fără sînge: " Cred că de astă dată domnul Scarlat exagerează puțin. N-ai încotro însă, draga mea, trebuie să reziști până la capăt. În nici un caz n-ai voie să-ți revii singură. Ei trebuie să te compătimească, să fie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ce s-a întîmplat? Inginerul ținea lampa cu cotul sprijinit în genunchi. Trupul cârnului se zvârcolea mânuind bezmetic târnăcopul. Își simți urechile vâjâind și se opri în panică. "Fluturii mei albaștri... Sânt mulți, minunați... N-au aer... Trebuie..." Apucă brusc masca și trase de ea încercînd să-și elibereze bărbia... Ionescu îi prinse brațul. " Ce vrea să facă?! E nebun!" Celălalt se zbătea, lovea cu furie încercînd să-l doboare. Degetele inginerului îi căutau gâtul. Cârnul îl izbi în piept. "Fluturii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
încercînd să-și elibereze bărbia... Ionescu îi prinse brațul. " Ce vrea să facă?! E nebun!" Celălalt se zbătea, lovea cu furie încercînd să-l doboare. Degetele inginerului îi căutau gâtul. Cârnul îl izbi în piept. "Fluturii mei n-au aer. Masca îi ucide." Ionescu își mușcă buzele. Aveau un gust sărat. Spatele și genunchii răniți îi sângerau. " O să murim aici și nici dracu' n-o să ne găsească! Un sicriu rotund de ciment. Peste ani de zile, demolând... Două schelete cu două
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mă nimerește". Încercă dintr-o dată o senzație ciudată de eliberare, de parcă s-ar fi aflat singur în vila cu zorele, departe, pentru totdeauna departe... * Își repezi genunchiul în stomacul cârnului. Dascălu icni și căzu moale pe spate. Inginerul îi fixă masca sub bărbie, apoi îl tîrî eliberând locul. Rămase câteva clipe gâfâind. Sudoarea sau poate lacrimile îl orbeau. Apucă târnăcopul și izbi cu sete. " Trebuie să termin înainte ca idiotul să-și revină." * ― Dă-i un calmant, șopti profesorul. Mi-e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu picioarele lărgind spărtura. Apucă umerii cârnului. Trupul țeapăn era greu, îi aluneca din mână. Trecu dincolo trăgând din toate puterile. Dascălu căzu ca o bucată de lemn pe pardoseala rece. Raul Ionescu astupă spărtura cu spatele și își scoase masca respirând până în adâncul plămânilor. Eliberă și figura cârnului. Încercă să-și aprindă o țigară, dar chibritele i se frângeau între degete." Credeam că n-o să ajung niciodată... N-aș lua-o de la capăt pentru nimic în lume." Dascălu deschise ochii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nucu Scarlat. Mai toarnă-mi puțin... ― La 7. Încearcă să dormi măcar un ceas. ― Eu mă plictisesc, spuse Dascălu. Se plimba fără rost prin cameră, căutând parcă o idee: Aș face o baie. ― Fă, râse inginerul dând la o parte măștile din fața barului. Astea ce naiba le-ai mai cărat încoace? ― Nu sânt ale noastre? De ce să le las? ― Mă rog... Să-ți pregătesc cada? ― Cada! Am poftă să înot! Se azvârli pe un fotoliu cu picioarele repezite înainte: Ți-am spus
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nu cunoști denumirea exactă, dar știu ce vrei să spui. În locul domnului milițian ai folosi ceva care să ne adoarmă... Un anumit gaz să zicem. L-ai introduce în avion. O soluție simplă și fără riscuri. Trebuie deci să ia măștile cu ei. Dar cum să le-o sugerezi? Ar putea constitui o probă capitală împotriva ta. Cum? Cum, Melania? Te întreb!" Privi în jur disperată, ascunzîndu-și palmele asudate în cutele rochiei. Apoi ochii îi căzură pe bibliotecă. ― Eventual... Căruntul își
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
șarpe. ― Gaze! Asta ar putea fi într-adevăr o idee! Cum dracu' nu ne-am gîndit? Ioniță Dragu își mușcă buzele până la sînge: "Cu ce-am greșit Dumnezeule! De ce trebuie să trec prin toate astea? De ce tocmai eu să..." - Luăm măștile cu noi, hotărî inginerul. Mă duc să scot mașinile. În zece minute să fiți gata! Melania Lupu răsuflă ușurată: " Te sărut, draga mea. Iar bomboana aceea, știi pe care n-ai meritat-o... acum ți-ai câștigat dreptul s-o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se vedea trupul și deși decapitat continua să răsufle, să audă poate să și vorbească, toate îl indispuneau. Îngînă: ― Ca într-o mascaradă! ― Ce-ai spus? întrebă Nucu Scarlat. Raul Ionescu se scutură. ― Sinistru peisaj! Hai să ne cărăm! Cârnule, măștile! Dascălu trase cu o mișcare iute fermoarul sacului. În dreapta ținea automatul. Melania Lupu îl urmărea cu un zâmbet șters strângând geanta sub braț. Mustățile motanului îi gâdilau bărbia. " Ce-i cu tine, draga mea? Ce-i alarma asta? E firesc
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îl urmărea cu un zâmbet șters strângând geanta sub braț. Mustățile motanului îi gâdilau bărbia. " Ce-i cu tine, draga mea? Ce-i alarma asta? E firesc ca Sandu să fie nervos..." Cârnul scoase un chiot lung, apoi își potrivi masca. ― Eu n-o pun, îngînă căruntul... Aș leșina. Inginerul îi examină chipul umflat și râse blând. ― Nici n-ai încăpea. De altfel, se brodește bine. I-o dăm pilotului. ― Hai, Mirciulică, suflă Melania la urechea cotoiului. Mi se pare că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pierzi timpul. Gîndește-te bine însă la scăpările tale pe care le-ar fi putut sesiza eventual inginerul și pe care, desigur, le va spe-cu-la domnul maior. Uite, oricât te-ai strădui, nu cred că ai să găsești altceva în afară de istoria măștilor. Unde ți-e capul, fetițo, cum nu-ți amintești? Atunci când le-ai sugerat foarte fin că ar trebui să le ia cu ei. Nici aici însă nu ai motive prea mari de neliniște. La urma urmelor, cel care a pronunțat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
netezind-o îndelung. ― Să trecem la altceva. Mă voi referi la un incident petrecut în locuința lui Nucu Scarlat. Înainte de asta însă aș vrea să vă pun o întrebare: Ce anume v-a determinat, părăsind apartamentul familiei Miga, să luați măștile cu dumneavoastră? Inginerul ridică din umeri și aprinse altă țigară. ― N-a existat nici un motiv, domnule maior. Dascălu a considerat că fiind ale noastre trebuie să le ia. După ce l-am cunoscut, mai bine zis după primele cincizeci de secunde
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
A început să vorbească despre prăpădul pe care l-au semănat boșii în '916 parfumând cu gaze tranșeele aliate. Asta mi-a dat ideea." Ar putea fi o chestie" mi-am zis, și l-am rugat pe Dascălu să ia măștile. ― Un moment! Ce înseamnă a început să vorbească? Așa, din senin, la ora 6 dimineața și-a amintit de primul război mondial? ― Nu, râse Ionescu, bătrâna cu motanul văzuse la Scarlat în bibliotecă o carte. Maiorului îi luciră ochii. ― Ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
împiedica plecarea avionului folosind gaze barbiturice. Și iată-vă cerând senină informații despre o carte pe care o cunoșteați și a cărei temă, doar amintită, îi sugerează inginerului Raul Ionescu că n-ar fi rău să ia pentru orice eventualitate măștile de gaze cu ei... ― O clipă, îl întrerupse bătrâna. Se auzi un zgomot la ușă. Mirciulică sări de pe fotoliu împiedicîndu-se între picioarele Melaniei. Se întoarseră după câteva secunde împreună cu o pisică galbenă care părea destul de familiarizată cu odaia. ― Vă rog
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
unei femei. ― Sper, domnule Gonish, că în jocul cu uriașul vei fi norocos. Dar te rog să ne urmezi în camerele rezervate. Gonish se întoarse și văzu o femeie și trei bărbați, dintre care unul era Prințul Del Curtin. Îndărătul măștii, fața femeii părea prelungă, iar gura avea aerul inconfundabil al familiei Isher. Prin deschizăturile măștii luceau ochii verzi și severi, iar glasul ei de aur, destul de familiar lui, completa elementele de identificare. Negatistul se înclină adînc și spuse: ― Cu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
rog să ne urmezi în camerele rezervate. Gonish se întoarse și văzu o femeie și trei bărbați, dintre care unul era Prințul Del Curtin. Îndărătul măștii, fața femeii părea prelungă, iar gura avea aerul inconfundabil al familiei Isher. Prin deschizăturile măștii luceau ochii verzi și severi, iar glasul ei de aur, destul de familiar lui, completa elementele de identificare. Negatistul se înclină adînc și spuse: ― Cu cea mai mare plăcere. Fără o vorbă, intrară într-un salon luxos mobilat și se așezară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
să-i vorbesc. Innelda zăcea nemișcată și calmă în pat. Îi dispăruseră culorile din obraji și pieptul i se ridica atît de puțin, aproape neobservat, încît părea deja moartă. Hedrock observă clar o senzație de alinare cînd doctorul puse ușurel masca pentru comunicare pe fața ei liniștită, dar concentrată. "Biata tirană", se gîndi el. "O biată ființă nefericită, sfîșiată de forțe lăuntrice prea mari pentru ea ca să le stăpînească sau măcar să le înțeleagă." Luă interfonul: ― Innelda! zise el cu tandrețe. ― Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de bel-canto pătrunde în spațiul poveștii. Într-un purgatoriu marcat de labilitatea psihologică și de imprevizibilul acțiunilor sale se află și simpaticul dictator/revoluționar sud-american generalul Alcazar. În cazul său, ceea ce șochează este rapiditatea cu care sunt schimbate și asumate măștile. El poate fi generalul ce conduce propria țară ca pe o cazarmă, cu vehemența unui caudillo, dar poate să se metamorfozeze în conspiratorul ce plănuiește revenirea la putere, în fruntea unui neînfricat grup de picaros. Odată cu Alcazar, Hergé desenează un
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Borduria este întruchiparea ethosului belicos și totalitar. Filosofia bordiuriană este fondată pe combinația de agresivitate externă și rapacitate politică internă. Introdusă, narativ, în aventura ce precedă războiul, Borduria reapare, după 1948, în L’affaire Tournesol. De această dată, Borduria îmbracă masca unui alt totalitarism, dincolo de al cărui deghizament burlesc se poate ghici silueta Uniunii Sovietice. Decupajul narativ din acest text este unul alert, iar mâna maestrului se poate recunoaște în abilitatea cu care proza grafică este gândită în tiparele unui thriller
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]