4,066 matches
-
(n. 18 martie 1690 - d. 20 noiembrie 1764) a fost un matematician german. A mai studiat și Dreptul, dar cea mai mare realizare a sa, pentru care a rămas în istoria matematicii, o constituie ceea ce astăzi se numește conjectura lui Goldbach. În 1725 a plecat în Rusia, unde a devenit membru al
Christian Goldbach () [Corola-website/Science/320306_a_321635]
-
-se doi secole mai târziu: Ivan Vinogradov, Nikolai Ciudakov, Johannes van der Corput, Theodor Estermann. Goldbach a mai abordat problema transformării seriilor divergente în convergente și serii infinite, a stabilit metode de rezolvare a ecuațiilor diferențiale etc. În 1950 și matematicianul român Dimitrie Pompeiu a scris ceva despre ipoteza lui Goldbach.
Christian Goldbach () [Corola-website/Science/320306_a_321635]
-
James Gregory (n. noiembrie 1638 la Drumoak, Aberdeenshire - d. decembrie 1675 la Edinburgh) a fost un matematician și astronom scoțian. Între 1664-1668 a studiat matematicile la Universitatea din Padova. Întors în Scoția, în 1669 a devenit profesor la Universitatea Saint Andrews, iar în 1674 la Universitatea din Edinburgh. În 1668 devine membru al Royal Society. James Gregory
James Gregory (matematician) () [Corola-website/Science/320338_a_321667]
-
, pe numele adevărat Habakkuk Guldin (n. 12 iunie 1577 - d. 3 noiembrie 1643) a fost un matematician și astronom elvețian. De numele său se asociază așa-numita teoremă a lui Guldin, care permite calculul ariei și volumului unui corp de revoluție. Pentru demonstrarea teoremelor, a utilizat metoda exhaustivă, descompunând suprafețele în fâșii și solidele în cilindri elementari
Paul Guldin () [Corola-website/Science/320346_a_321675]
-
de note de la ”” că la baza dorinței sale de a rescrie acest roman a stat un citat din corespondența lui Gustave Flaubert: Scriitoarea a mărturisit că a ezitat între a scrie memoriile împăratului Hadrian și pe cele ale poetului și matematicianului Omar Khayyam. De altfel, și Hadrian și Omar Khayyam, dar și Zeno, eroul romanului ”Piatra filozofală”, se prezintă ca și personaje lucide, tolerante, dar și cinice în legătură cu condiția umană și cu iluziile de care umanitatea nu se poate lepăda. Marguerite
Memoriile lui Hadrian () [Corola-website/Science/321109_a_322438]
-
care are în centrul ei o unitate centrală de procesare (în engleză: "CPU") și o unitate separată de memorare (în care se stochează atât date cât și instrucțiuni). Datează din anii 1940. Numele provine de la John von Neumann, un renumit matematician și pionier al informaticii american de origine austro-ungar evreu, primul care a stabilit (în scris, în lucrarea „Discurs preliminar asupra proiectării logice a unui instrument de calcul electronic”, împreună cu Arthur W. Burks și Hermann H. Goldstine) cerințele pentru un calculator
Arhitectură von Neumann () [Corola-website/Science/321145_a_322474]
-
(pronunțat: ) (c. 1702 - 17 aprilie 1761) a fost un matematician englez și preot prezbiterian, cunoscut pentru un caz special al teoremei care-i poartă numele din teoria probabilităților. a fost fiul preotului prezbiterian londonez Joshua Bayes și s-a născut probabil în Hertfordshire. În 1719, s-a înscris la Universitatea
Thomas Bayes () [Corola-website/Science/321255_a_322584]
-
V î.Hr. că Φ este un număr care nu este nici întreg (ex: 1;2;...), nici măcar raportul dintre două numere întregi (precum fracțiile 1/2, 7/6, 45/90 etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreică despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adică proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor lor - și presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există
Hippasos () [Corola-website/Science/320518_a_321847]
-
Guillaume François Antoine, Marquis de l'Hôpital (n. 1661 - d. 2 februarie 1704) a fost un matematician francez. Numele său este legat de ceea ce în analiza matematică avea să fie ulterior denumită regula lui l'Hôpital. S-a născut într-o familie înstărită. Tatăl a fost Anne-Alexandre de l'Hôpital, ofițer superior în armata regală, iar mama
Guillaume de l'Hôpital () [Corola-website/Science/320521_a_321850]
-
a evidențiat clar modurile în care poate fi obținută electricitatea: prin frecare, prin inducție, pe cale chimică sau termoelectrică. Cercetările lui Faraday au condus la o interpretare științifică riguroasă a fenomenelor electromagnetice, ale căror legi au fost enunțate ulterior de către Maxwell. Matematicianul, astronomul și fizicianul german Carl Friedrich Gauss (1777 - 1855) se asociază în 1831 împreună cu Wilhelm Eduard Weber și efectuează cercetări asupra magnetismului și legilor lui Kirchhoff. Fizicianul estonian Heinrich Lenz (1804 - 1865) demonstrează opoziția dintre curentul indus și cel generator
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
sau OuLiPo este un acronim pentru Ouvroir de littérature potentielle (în ), reprezentând un grup internațional de amatori de literatură și de matematicieni, care se autodefinesc ca fiind niște "șobolani care își construiesc ei înșiși labirintul din care își propun să iasă". Această definiție îi este aribuită lui Raymond Queneau. În franceză, termenul "Ouvroir" este definit de Le Petit Robert ca "Atelier de
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
nevoiași". "OuLiPo" se autodefinește în primul rând prin ceea ce nu este. Primul dinte antecesorii "OuLiPo" a fost "Ouxpo", scris și "Ou-X-Po", în care X putea fi înlocuit printr-o silabă articulabilă. "Ouxpo" a fost o fundație înființată în 1960 de matematicianul François Le Lionnais, având drept co-fondator pe poetul Raymond Queneau. Atelierul a fost numit pentru început "Sélitex" ("Séminaire de Littérature Expérimentale" = Seminar de literatură experimentală), apoi "Olipo", pentru a-și găsi numele definitiv în 13 februarie 1961, datorită unuia din
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
nu este primul manual de geometrie, prin introducerea gândirii axiomatice, "Elementele" reprezintă o lucrare cu totul nouă față de ce se scrisese până atunci. Deși poate fi considerat și inventator și inginer, Arhimede (287-212 î.Hr.) a fost și unul dintre marii matematicieni ai antichității. Acesta a dat formula volumului sferei, a determinat centrul de greutate al triunghiului, trapezului și segmentului parabolic, a considerat curba care mai târziu îi va purta numele (spirala lui Arhimede) și a determinat diverse arii și volume mărginite
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
le-a demonstrat prin considerații de statică. Proclus (410-485 d.Hr.) s-a remarcat prin comentariile la adresa operelor lui Euclid și ale altor predecesori. Imperiul Roman, care a preluat întrega cultură și civilizație greacă a produs buni ingineri dar slabi matematicieni. Distrugerea Bibliotecii din Alexandria a reprezentat o altă pagină neagră în istoria științei și culturii. Scrierea "Shatapatha Brahmana" (secolul al IX-lea î.Hr.) conține nu numai ritualuri religioase, ci și referitoare la construcții geometrice. La fel și în textele "Sulbasutra
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
ofrandelor trebuia să ocupe aceeași suprafață. După unii autori, scrierile "Śulba Sūtras" ar conține cea mai veche formă scrisă a teoremei lui Pitagora. Aici găsim și câteva triplete de numere pitagoreice și de asemenea încercări de a efectua cuadratura cercului. Matematicianul Baudhayana, care a trăit cam acum 800 î.Hr. a calculat π cu câteva zecimale și a efectuat investigații în aceeași teoremă a lui Pitagora de mai târziu. O altă scriere importantă este manuscrisul "Bakhshali", care este datat într-o perioadă
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
II-lea î.Hr. și secolul al III-lea d.Hr. În această scriere apare pentru prima dată cifra zero și scrierea zecimală. Tot aici se găsesc numeroase probleme geometrice printre care și calculul volumelor unor corpuri de formă neregulată. Marele matematician indian Aryabhata, pe lângă multe alte contribuții în domeniile astronomiei și matematicii, a întocmit ceea ce astăzi s-ar numi tabel de valori pentru funcția sinus. Mai mult, a studiat amănunțit numărul π și l-a calculat cu patru zecimale, o precizie
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
matematicii, a întocmit ceea ce astăzi s-ar numi tabel de valori pentru funcția sinus. Mai mult, a studiat amănunțit numărul π și l-a calculat cu patru zecimale, o precizie destul de ridicată pentru acea vreme. Aryabhata este unul dintre primii matematicieni care a intuit faptul că π este irațional. Un alt mare matematician a fost Brahmagupta (598-668). Cel mai celebru rezultat al său din geometrie este formula care îi poartă numele și care stabilește legătura dintre laturile și diagonalele unui patrulater
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
funcția sinus. Mai mult, a studiat amănunțit numărul π și l-a calculat cu patru zecimale, o precizie destul de ridicată pentru acea vreme. Aryabhata este unul dintre primii matematicieni care a intuit faptul că π este irațional. Un alt mare matematician a fost Brahmagupta (598-668). Cel mai celebru rezultat al său din geometrie este formula care îi poartă numele și care stabilește legătura dintre laturile și diagonalele unui patrulater inscriptibil: </br> unde "s" este semiperimetrul acestuia: formula 4 Când una din laturi
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
Printre multe chestiuni legate de aritmetica elementară, aici găsim și calculul volumelor, legătura dintre latura pătratului și raza cercului înscris în acesta, legătura dintre lungimile laturilor triunghiului și aria acestuia. Inițial pentru numărul π s-a considerat valoarea 3, dar matematicieni ca: Liu Xin (c. 46 BC - 23 d.Hr.), Zhang Heng (78-139 d.Hr.), Liu Hui (secolul al III-lea) și Zu Chongzhi (429-500) au realizat estimări din ce în ce mai precise ale acestui număr. În lucrarea "Zhou Bi Suan Jing" (sau "Chou
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
să găsească valori mai exacte pentru π, lucru realizat într-o oarecare măsură de Zu Chongzhi. Acesta din urmă, în colaborare cu fiul său, Zu Gengzhi, redactează lucrarea "Zhui Shu" ("Metodă de interpolare") în care ajung la aproximarea: Un alt matematician care a adus contribuții la "Nouă capitole..." a fost Liu Hui. Și acesta a realizat o aproximare a lui π: Pentru a determina formula volumului cilindrului, Liu Hui utilizează ceea ce ulterior va fi cunoscut ca principiul lui Cavalieri. De asemenea
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
ar fi duplicarea cubului sau studiul conicelor de către Arhimede și Apollonius), ca apoi la persanul Omar Khayyám să găsim rezolvarea ecuațiilor cubice prin intersecția parabolei cu cercul, iar în perioada renascentistă acest domeniu de interferență să beneficieze de aportul unor matematicieni ca Girolamo Cardano (1501 - 1576) și Niccolò Tartaglia (1499/1500 - 1557), ca ulterior Blaise Pascal (1623 - 162) să se opună utilizării metodelor algebrice sau analitice în geometrie. Un susținător ale metodelor geometriei sintetice este și Gérard Desargues (1591 - 1661), fondatorul
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
lor după ruptură provocată de cea de două căsătorie a Ducelui. La Sainte-Assise, Le Raincy și Paris, cuplul primea nobili, intelectuali, oameni de știință, dramaturgi, cum ar fi ducesa de Lauzun, contesa de Egmont, marchizul de Lusignan, marchizul de Osmond, matematicianul d'Alembert, scriitorul german Melchior Grimm, matematicianul și astronomul Pierre-Simon Laplace, chimistul Claude Louis Berthollet, compozitorul Pierre-Alexandre Monsigny și dramaturgul Ludovic Carrogis Carmontelle. De asemenea, cuplul a dat reprezentări teatrale, dintre care unele au fost scrise de marchiza de Montesson
Louis Philippe, Duce de Orléans () [Corola-website/Science/320743_a_322072]
-
două căsătorie a Ducelui. La Sainte-Assise, Le Raincy și Paris, cuplul primea nobili, intelectuali, oameni de știință, dramaturgi, cum ar fi ducesa de Lauzun, contesa de Egmont, marchizul de Lusignan, marchizul de Osmond, matematicianul d'Alembert, scriitorul german Melchior Grimm, matematicianul și astronomul Pierre-Simon Laplace, chimistul Claude Louis Berthollet, compozitorul Pierre-Alexandre Monsigny și dramaturgul Ludovic Carrogis Carmontelle. De asemenea, cuplul a dat reprezentări teatrale, dintre care unele au fost scrise de marchiza de Montesson. În februarie 1785, la insistențele regelui Ludovic
Louis Philippe, Duce de Orléans () [Corola-website/Science/320743_a_322072]
-
date boolean sau tipul de date logice este unul dintre cele mai simple tipuri de date, având doar 2 posibile valori (adevărat și fals), se folosește pentru a reprezenta valori logice în algebra booleană. Este denumit după George Boole, primul matematician care a definit un sistem algebric logic în secolul al XIX-lea. Diverse limbaje de programare implementează tipuri de date booleane în structura lor, precum Pascal, Java, PHP, JavaScript sau C++. Operatori specializați precum '>','≠' sau '!=' sunt programați să returneze valori
Boolean (tip de date) () [Corola-website/Science/321547_a_322876]
-
mai multe substantive. Exemple: o "relație de apartenență" dintre o societate și un computer, o "relație de supraveghere" dintre un angajat și un departament, o "relație de producție" dintre un artist și un cântec, o "relație de demonstrație" dintre un matematician și o teoremă. Aspectul modelului lingvistic descris mai sus este utilizat în limbajul declarativ de programare al bazelor de date - Limbajul de interogare (Query Language), care mimează construcția limbajului natural. Entitățile și relațiile pot avea atribute. Exemple: o entitate "angajat
Modelul entitate-asociere () [Corola-website/Science/321656_a_322985]