14,595 matches
-
și riturile sinagogilor (templul fiind numai la Ierusalim; simbol al unității cultului și referinței tuturor sinagogilor), care erau deschise și păgânilor. Adaptându-se limbilor vorbite ale regiunilor, în care locuiau ori spre care se îndreptau, iudeii au uitat curând limba maternă, folosind greaca sau latina chiar și în sinagogi unde se citea Septuaginta, Biblia în versiunea greacă din Alexandria Egiptului. Noile limbi și deschiderea cultului față de păgâni au devenit tot atâtea instrumente de propagandă misionară. Unii păgâni se converteau acceptând circumciziunea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pelerini romani, despre care ne vorbesc Faptele Apostolilor că ar fi asistat la începutul predicării lui Petru la minunile și la semnul prevestitor al limbilor, când, la Rusalii, apostolii vorbeau în arameică iar străinii îi auzeau grăind în limbile lor materne. Dintre aceștia vreo 3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rromă; tata: Ș.Ș., decedat. 2. Identitatea fraților Din relația celor doi au rezultat 6 copii (copilul În cauză fiind penultimul), În prezent 5 sunt majori, unul dintre ei se află În penitenciar. 3. Date despre familia largită Atât bunicii materni cât și cei paterni sunt decedați GENOGRAMĂ Legenda : femeie bărbat concubinaj copil rezultat În urma relației de concubinaj V. Prezentarea problemei Copilul B.Ș are, conform evaluării psihologice, un nivel intelectual de nivel mediu slab, memorie predominant mecanică, dificultăți de concentrare
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
20 de zile, a luptat din nou, până la 23 august 1944, când, după blestemata lovituă de stat, a fost luat prizonier de sovietici și trimis în Gulag, alături de alți peste 140 000 de militari români. Pentru cinstirea memoriei fratelui bunicului matern, Mihai Cojocaru, din aceeași generație, a cărui dispariție în luptele de la Stalingrad a fost profund regretată de întrega familie. În memoria tuturor eroilor noștri, ale căror oseminte zac în nemărginita stepă rusească sau pe câmpurile de luptă din Vest. CUVÂNT
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Obers au arătat ca acei copii care sunt Încredințați spre Îngrijire unor persoane străine (fie ele și rude apropiate ale copilului) realizează un ritm de dezvoltare psihică cu atât mai lent, cu cât Întârzîie mai mult privarea lor de grija maternă. Ajungând la vârsta maturității, contactul afectiv, social se realizează mult mai greu, iar În unele cazuri se constată apariția fenomenelor nevrotice, Întârzâieri mintale sau tulburări de comportament. De aceea, cunoașterea mediului de familie, perseverența În a face din familiiile elevilor
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
mai activau în Basarabia 774 școli - așa zis parohiale, în 1878 numărul lor fusese redus la doar 414, ca în 1911 în ședința Dumei de stat iresponsabilii să ceară în mod șovin: „dacă se dau drepturi la școli în limba maternă moldovenilor, atunci trebuie permise școli naționale și iakuților, ceremiștilor, bureaților, osteacilor și altor sălbătăciuni! ʺ Moldovenii „sălbătăciuniʺ în țara lor! Românii n-au dus lipsă de demnitate vreodată. Este evocat episodul istoric referitor la anul 183 1, c ând în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din urmă să emigreze în Franța, în Spania sau Belgia. Înalta societate beneficiază de acest rar privilegiu de a fi acasă la ea peste tot. Acest capital cosmopolit permite înfruntarea răsturnărilor politice. În aceste condiții, contele Șeremetiev, descendent pe linie maternă al mareșalilor Kutuzov și Suvarov, care s-au luptat cu Napoleon I în 1812, nu a ezitat să se căsătorească cu strănepoata împăratului în 1962, manifestare evidentă a locului pe care aceste familii îl dețin în Europa. Un decret al
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
scenă . Bufonul din tragedia lui Lear este una din creațiile cele mai minunate ale geniului lui Shakespeare." 1864 Victor Hugo (1802-1885), conducătorul mișcării romantice franceze, scria despre Regele Lear în Shakespeare: "Lear este prilejul ce i se oferă Cordeliei. Ocrotire maternă a fiicei asupra tatălui; subiect de mare profunzime; o maternitate mai demnă de respect decît oricare alta, admirabil redata în legendă unei femei române care, în fundul unei temnițe, îl alăptează pe bătrînul ei tata. Sînul tînăr în dreptul bărbii albe iată
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Otto Rank observa că scriitorii și artiștii în genere sunt înclinați să-și eroizeze propria existență prin mijlocirea unei narațiuni mitico-simbolice pe tema dublului și a celei de-a doua nașteri. Potrivit teoriei psihanalistului, copilul se află inițial sub dominație maternă (i.e. sub tirania "eului"), dar poate să-și câștige dreptul la o nouă viață printr-o alianță cu tatăl (simbol al "sinelui")32. Ca atare, eliberarea de legăturile "naturale" s-ar realiza cu ajutorul unei proiecții fantasmatice voluntare, ce declanșează și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai curând din lene decât din cine știe ce considerente morale, mizantropul din Fălticeni se întoarce din nou la Rosina, pe care o găsește la fel de bine, dar mult mai impetuoasă ca altădată (cum îl văzu, imediat "îi vârâse capul între sâni"), mai maternă, mai devotată, motiv de justificată îngrijorare pentru bărbatul încă nedispus a se jertfi pe altarul matrimonial. La minister face cunoștință cu șeful de cabinet, Vereș, colportorul tuturor bârfelor, și reîntâlnește pe Diana, care îi apare "mai frumoasă, mai voioasă, mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sine, ilustrează de fapt un anumit conformism față de împrejurările concrete ale existenței, o slăbiciune de înger ce-i îndeamnă să prețuiască mai mult persoana aproapelui decât propria lor persoană. Propensiunea aceasta spre sacrificiu se întâlnește îndeosebi la femeile cu vocație maternă, precum Dora, acea mătușă a lui Mili care nu trăiește decât pentru alții, plângându-și întruna de milă. În răspăr cu asemenea exemplare jalnice ale umanității, sortite unui întristător anonimat, romancierul imaginează în Mili ("Bârzulica", așa își alintă el personajul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
loc privirea galeșă a necunoscutei". Recunoaștem, aici, prototipul femeii-meduză156, care subjugă cu ochii (cu "privirea galeșă"), dictând de la bun început comportamentul erotic. Nu întâmplător, Veronica îl "privește" pe genialul poet moldav nu doar cu admirație, ci și cu un sentiment matern, de duioșie: "lipindu-se de dânsul, privirea îl înfășase ca pe un copil". În replică, Eminescu o vede pe Veronica "mare" și e intimidat de dimensiunea ei colosală, de femeie dominatoare. Pe Mite și-o imaginează, de asemeni, "păpușă", dar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce-l împăca mai mult". Exemplele sunt, cred, elocvente și relevă un comportament erotic caracteristic, determinat, printre altele, de "complexul oedipian". Explicația e însă prea simplistă, mai ales că nu toate femeile care-l "privesc" pe tânărul Eminescu sunt la fel de... materne. Voyeurismul poate fi înțeles, într-o anumită măsură, ca o "maladie" tipic masculină, o formă de contemplativitate fără scop, ce-și găsește satisfacție în ea însăși. Din acest motiv, eroul lovinescian "privește" fascinat și către ochii 157, și către "plastica
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui natural [...]. Eminescu e redat în toată psihologia lui patetică, în infantilismul lui sublim pe o urzeală (pentru cine știe câtă) de sugestii freudiene; nemțoicuța e sinceră, entuziastă, amorezată din intoxicație literară și cu destule tentacule cabotine, dar, în fond, suflet bun, matern, desperată că nu-l poate schimba, de o virtute casnică mereu proclamată, dar care, în realitate, n-ar cere decât să sucombe: aici stă interesul principal al cărții, în înșelarea de sine a ambilor eroi (dealtminteri, ca și în Firu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
25 dec. 1934), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 341-342. Vezi, de asemenea, E. Lovinescu, Scrisoare către o persoană neidentificată, 13 iulie 1934: "Mite avea pentru Eminescu o afecție sigură, deși nu de natură erotică, maternă aproape, pornită dintr-o adorație incontestabilă și, ce e dreptul, și din cabotinism literar: voia să inspire" (din volumul E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981, p. 310). 182 Pe lângă volumul menționat, cele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înstăpânise un fel de vrajă pe care Mihu nu îndrăzni să o destrame. Râdea și Nenea ca un copil râdea. Îi dădu păpușa aceea făcută dintr-o baionetă, pe care fetița o luă ducând-o la piept într-un gest matern înduioșător pentru inimile lor de ostași prinși într-un război pe viață și pe moarte. Fetița acum turuia ceva întro limbă cu totul neînțeleasă, dar ce mai conta. De bucurie Nenea bătu din palme uitându-se la fetița care-i
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se păreau inculți, pentru că nu prea știau ce vorbesc și ce fac etc. S. A.: Aceasta a fost și experiența mea: chiar cu preoți în familia apropiată, chiar cu teologi, în jurul meu a persistat un anumit anticlericalism, mai pronunțat la bunicul matern. Astfel că lam citit pe Voltaire cu pasiune în adolescență, urmândul chiar în anticlericalismul lui, pe care mai târziu aveam să-l disprețuiesc. În mediul ortodox, anticlericalismul e mai curând o reacție la calitatea în general proastă a preoților de la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cartea sa, Războinici invizibili. Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, (la origine, teza de doctorat a tânărului universitar) D. M. Buda urmărește semantica exilului și problema receptării scriitorilor din exil de către publicul de limba maternă. Autorul realizează o trecere în revistă a operei soților Lovinescu Ierunca, comentând receptarea lor în publicistica românească. Studiul, deși bine documentat, nu beneficiază de atenție din partea criticii contemporane. Probabil, din cauza ediției limitate și a insuficientei promovări. Cartea Iuliei Vladimirov, Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
psihologic. În redefinirea ca ființă culturală, exilatul se orientează într-un stil propriu către cultura, limba, tradiția țării gazdă. Nivelul ridicat de cunoaștere a limbii este însă o condiție necesară. Problema majoră a scriitorilor din exil rămâne receptarea în limba maternă. Scriitorii trebuie să-și însușească limba și cultura patriei de adopție. Acest lucru perturbă limbajul, inconștientul, posibilitățile de surprindere a lumii. Românii publică mai întâi în ziare, în limba maternă, exersând românismul în afara țării. Fiecare individ își construiește universul cunoașterii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Problema majoră a scriitorilor din exil rămâne receptarea în limba maternă. Scriitorii trebuie să-și însușească limba și cultura patriei de adopție. Acest lucru perturbă limbajul, inconștientul, posibilitățile de surprindere a lumii. Românii publică mai întâi în ziare, în limba maternă, exersând românismul în afara țării. Fiecare individ își construiește universul cunoașterii cu ajutorul unor experiențe transmise prin limbaj, iar limbile naturale sunt "sisteme istorice de simbolizare (de semnificare), reunind ca trăsături caracteristice istoricitatea și totodată capacitatea simbolică alături de cea sistematică"160. Fiecare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sistematică"160. Fiecare scriitor se poate regăsi într-o altă limbă, întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil, scriitorii trebuie să se adapteze noului context și să aleagă între a scrie în limba maternă, pentru un număr redus de cititori, sau a crea în limba țării gazdă, visând prestigiul. Notorietatea și dorința de a se adapta îi determină să respingă limba maternă. Cu toate că pot ajunge să se confunde cu noua cultură, ruptura totală este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se adapteze noului context și să aleagă între a scrie în limba maternă, pentru un număr redus de cititori, sau a crea în limba țării gazdă, visând prestigiul. Notorietatea și dorința de a se adapta îi determină să respingă limba maternă. Cu toate că pot ajunge să se confunde cu noua cultură, ruptura totală este imposibilă. Cioran, de exemplu, alege limba franceză, însă nu poate ieși din contextul teoretic și emoțional al culturii românești. El nu face altceva decât să-și desfășoare, într-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
am ales să arătăm felul în care Monica Lovinescu răspunde campaniilor de defăimare a unor intelectuali precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu etc. Problema majoră a scriitorilor în exil rămâne receptarea de către public în limba maternă. Ca să aibă cititori, scriitorii trebuie să folosească limba și cultura patriei de adopție. Scriitorii se pot regăsi în altă limbă, chiar dacă întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil, scriitorii trebuie să se adapteze
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
patriei de adopție. Scriitorii se pot regăsi în altă limbă, chiar dacă întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil, scriitorii trebuie să se adapteze noului context și să aleagă între a scrie în limba maternă sau în cea a țării gazdă. Monica Lovinescu recurge constant la limba franceză: semnează traduceri ale unor romane apărute în Franța, scrie un roman, ține jurnalul și corespondența când în românește, când în franțuzește, transcrie memoriile Adrianei Georgescu direct în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
strategice ale Comisiei Europene pentru educație și formare. În 2006, Parlamentul European și Consiliul U.E. au adoptat o Recomandare cu privire la stabilirea de competențe-cheie pentru ”învățarea de-a lungul întregii vieți„. Cele opt domenii ale competențelor-cheie sunt: 1. Comunicarea în limba maternă; 2. Comunicareîn limbi străine; 3. Competențe în matematică și competențe elementare în științe și tehnologie; 4. Competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație; 5. Competențe pentru ”a învăța să înveți!„; 6. Competențe de relaționare interpersonală și competențe civice
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]