3,801 matches
-
au fost influen? ele pe care le? a suferit Iorga �n primii optsprezece ani de via??? �n primul r�nd s? r? cie ? i umilin? ele inerente ei. �n primii ani de liceu, Iorga a fost nevoit s? suplimenteze venitul familiei ? în�nd medita? îi cu colegii s? i de ? coal? mai boga? i. Odat? , a scris o compunere care dovedea at�ta maturitate �nc�ț profesorul respectiv a crezut c? pupilul lui Iorga o plagiase ? i l? a certat. Mama copilului nu a vrut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a certat. Mama copilului nu a vrut s? cread? c? Iorga scrisese compunerea. Consider�ndu? l un ? arlatan, l? a dat afar? din casa ei. A existat un incident ? i mai dureros: dup? ce reu? ise s? ob? în? o medita? ie la un alt coleg de ? coal? , c�nd a venit pentru prima lec? ie, membrii familiei acestuia s? au uitat la hainele lui ponosite ? i le? a fost team? , cum spune Iorga, �c? o va contamină pe odrasla familiei�. I
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu? i. I? a permis ? i s? �mprumute gratuit c? r? i net? iate cu condi? ia s? nu le taie paginile. Ce fel de c? r? i erau acestea? Românele marilor scriitori ru? i Tolstoi, Dostoievski ? i Turgheniev. A meditat asupra operelor lui Schiller, Mommsen, a operei psihologice a lui Wilhelm Max Wundt ? i a Esteticii lui Hegel. ?i a mai importantelor estetici ale lui Paul Bourget, J.�M.�Guyau ? i E.�Hennequin, a istoriei Revolu? iei Franceze a lui Hippolyte Taine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d? o din dep? rtare, spunea c? �porunce? te cu un gest imperial de m�ntuire; e impresionant? �. P? cat c? Iorga nu a traversat niciodat? că s? se uite mai de aproape, s? citeasc? poezia Emmei Lazarus ? i s? mediteze asupra sensului ei! Dac? ar fi f? cut? o, ar fi ar? tat mai mult? �n? elegere fă?? de acei rom�no? americani care? i displ? ceau. Cu toat? dragostea ? i introspec? iile perceptive ale lui Iorga fă?? de Statele Unite, exist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? u aparte �n ceea ce prive? te analogiile istorice, a afirmat odat? �ntr? un interviu acordat presei (pe care Iorga l? a dezaprobat violent) c? Prin? ul Carol sem? na cu Frederic cel Mare din perioada tinere? îi sale3. Am putea medita asupra drumului urmat de dinastia Hohenzollern �n Rom�nia de la primul Carol p�n? la cel de al doilea. Era oare aceast? dec? dere datorat? �dulcii decaden? e� care predomina la Bucure? ți? 4 Existau totu? i antecedente. Este vorba despre stagiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care conceptele sunt reevaluate în termeni seducători. Vorbind, spre exemplu, despre spectacolul de absolvire, Cartofi prăjiți la orice, profesionistul face o interesantă mărturisire: "nu l-aș mai putea repeta acum nu mai am inocența atît de necesară acestui text!" (de meditat: chiar îți pierzi inocența, odată cu trecerea anilor? Sau: dispariția ei este, întotdeauna, un obstacol?). O personală definiție dă Alexa Visarion și-n cazul regizorului: este egal cu valoarea interogațiilor adresate prezentului. El trebuie să dinamizeze structura textului dramatic, sub raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spectacol de idei importante și de frumusețe modernă cuceritoare. (Valentin Silvestru) [...] DA sau NU. O piesă intens conflictuală. Un conflict intens contemporan. O contemporaneitate intens conștientă. O conștientizare intens constructivă. O constructivitate intens revoluționară. [...] Pentru Alexa Visarion, regizorul care a meditat special asupra locului, rostului și puterii ședinței în viața omului societății secolului XX [...] o asemenea piesă tocmai despre o ședință furtunoasă, nu putea să însemne decât perspectiva unei munci care să fie făcută cu amandouă mâinile, cu tot talentul, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nici o influență din afară, să nu depinzi de conjunctură, să ajungi să gândești ceea ce oamenii trăiesc zilnic, dar nu știu sau nu pot să spună. Pentru un regizor nu este important să știe să lucreze spectacole și filme, ci să mediteze prin ele. Când spectacolul are o miză, stângăciile de construcție se suportă mai ușor. Important e să arunci în aer esențialul. O miză a filmului respectiv sau a creatorului în general? Nu putem face filme, spectacole, decât atunci când avem multe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de valoare vine greu spre film și datorită faptului că pe drum se întâlnește cu multe bariere de înțelegere, în primul rând. Sunt convins că, dacă toți am înțelege cu adevărat ce înseamnă o operă de valoare, n-am mai "medita" atât de mult, îndoindu-ne de oportunitatea translării ei cinematografice. Fără a fi ecranizări, unele din filmele noastre se apropie totuși de zona de interes pe care o discutăm. Ați citat Croaziera care e, în felul său, un roman cinematografic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
meditației le-am testat și noi, prin câteva lucrări de licență în psihologie pe care le-am coordonat, pe această temă. Cea mai recentă, din 2009 și realizată de Isabela Cozariuc, a vizat un grup-țintă de 35 de persoane care meditează de cel puțin cinci ani, în sistemul Raja Yoga. Fără a invoca amănunțit toate rezultatele recoltate, vom menționa doar că, în urma prelucrării statistice a rezultatelor grupului de studiu, versus cel de control (format tot din 35 de subiecți, dar care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
două gânduri, pauză care crește pe măsură ce se experimentează. Prin meditație omul are acces la adevărata lui esență, care nu defilează nici într-un caz la suprafața ființei sale, ci se dezvăluie doar la capătul unui temerar și disciplinat travaliu interior. Meditând se poate înțelege și sensul mai înalt al oricărei suferințe, ceea ce fortifică fizic și psihic deoarece, acționând într-un plan superior, implicit se înregistrează beneficii importante și la nivelul tuturor dimensiunilor subordonate. Rezultă că dobândim neîndoielnic, pe această cale, un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încrâncenarea terapeutică și abuz este extrem de laxă. Mai apoi, prin cotropirea morții de către tehnologia medicală ultraperformantă, se poate degenera într-o „moarte furată”, când muribundul, aflat într-o stare pur vegetativă a decăzut deja din condiția de om. „Fiecare persoană”, meditează Yalom (1995, p. 93), „are dreptul la propria moarte. Și fiecare trebuie să dispună de ea în felul său. Probabil, doar probabil, că există un drept în virtutea căruia putem lua viața unui om. Dar nu există nici un drept prin care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
insipid care cade din cer și se g]sește în lacuri și râuri. „H2O” este, dimpotriv], o noțiune științific]. Nu o poți înțelege pe deplin f]r] niște cunoștințe elementare de chimie. Oamenii nu au descoperit c] H2O era ap] meditând la înțelesuri, ci prin cercetare empiric]. La fel este cazul și pentru caracterului bun și cel pl]cut. „Bun” poate s] nu fie sinonim cu „pl]cut”, dar ambele ar putea s] exprime aceeași proprietate. Naturalismul semantic ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat o premis] fals], si anume c] singurele probleme asupra c]rora se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat o premis] fals], si anume c] singurele probleme asupra c]rora se poate medita sunt cele faptice. O lectur] a lucr]rii lui Kant, Rațiunea practic] (1785, BA101 = 448) sau chiar a lui Aristotel cu al s]u „phronesis” sau „înțelepciune practic]” (care, susține el, este epitactic] sau prescriptiv] - Etică Nicomahica, 1143a 8) ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după moarte / Iad / Rai / Păcat; Biserica oferă răspunsuri la... probleme morale / familiale / sociale; se consideră o persoană religioasă / o persoană nereligioasă / un ateu; are momente în care se roagă, meditează Cât de justificată este... homosexualitatea / prostituția / avortul / divorțul / eutanasia Nu acceptă că vecini... dependenți de droguri / homosexuali / alcoolici Alege cele mai importante "lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă": independența; sentimentul de responsabilitate; imaginația; perseverența; hărnicia; cumpătarea (economisirea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ateu (în analize a fost transformat în variabilă dummy unde răspunsul persoană religioasă a primit valoarea 1, iar răspunsurile o persoană nereligioasă și ateu valoarea 0). Comportamentul religios e desemnat de răspunsurile la întrebarea: Aveți momente în care vă rugați, meditați sau faceți ceva asemănător? (răspunsurile posibile fiind Da / Nu). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). 2. PERMISIVITATEA Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993 1999 2005
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Să rămînă doar ca un aprig memento? Să devină justițiar? Amîndouă ipostazele sînt justificate. În ce proporție? Numai realizatoarea serialului și cei ce vor să instaureze odată pentru totdeauna adevărul în țară o pot decide. Pentru că, sîntem siguri, Lucia Hossu-Longin meditează, în continuare, la destinul operei sale. Mă-ntîlnesc iarăși cu Vitcu și schimb iar vorbe în doi peri ca și-altă dată. Sincer să fiu, cînd îl vedeam cu geanta-diplomat, alergînd spre Parlamentul lui pedeserist, îl ocoleam. Își părăsise actoria captivantă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
desemnat de apropiatul congres al partidului ca secretar general pe viață? Ce fel de istorie e asta? Crede tînărul erudit Adrian Cioroianu că genul acesta de oră de istorie ne interesează pe noi, cei care, slavă domnului, avem la ce medita dacă e vorba de trecutul României pînă la invazia acesteia de către tancurile rusești? Dar, hai, și la această invazie (de jumătate de secol), însă dintr-o cu totul altă perspectivă decît cea sugerată de elefanții dictaturii. Crede dumnealui cu adevărat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
caietul mamei am aflat multe lucruri interesante.. Pentru mine era o mare bucurie să citesc.. Bucurați-vă și voi de plăcerea de a citi ! *** Moto: Limba și scrierile marilor prozatori reprezintă tezaurul poporului român. Semnatarul acestor rânduri ne invită să medităm asupra ideilor pe care vrem să le redăm, pentru ca în ele să se împletească cele mai folositoare atribute : adevărul, frumosul și utilul. Cugetarea : Oare nu este izvorul care aruncă din aceeași vână și apa dulce și pe cea amară ? redă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
intersecția dintre postmodernitate și epoca globală În formare, este o punte de legătură Între cele două perioade. Postmodernitatea nu a fost niciodată Înțeleasă ca o noua eră, ci, mai degrabă, ca o zonă crepusculară a modernității un timp pentru a medita la multiplele probleme ale erei moderne. Gândirea postmodernă este fundamentul intelectual al protestelor și experimentelor anilor ’60, care au Încercat să dărâme vechi limite care constrângeau spiritul uman și să probeze noi realități. Postmoderniștii s-au Întrebat cum a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al guvernelor? Sunt instituții, a spus Locke, destinate proprietății mutuale a Vieților, Libertăților și Averilor noastre, pe care le numesc cu numele general de Proprietate. Dacă cineva se gândește la motivul real pentru care oamenii se unesc Într-o republică, medită Locke, acesta este pentru a asigura „protejarea proprietății lor”23. Astăzi, am ajuns să considerăm de la sine Înțelese vastele coduri și statute legale, legea comună, supravegherea legislativă și revizuirea judecătorească care pun la loc de cinste proprietatea privată În Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
golite și modul de viața distrus. Hotărâte să nu mai intre vreodată În conflict armat Între ele, națiunile Europei au căutat mecanismul politic care să le adune Împreună și să le ducă dincolo de vechile rivalități. În 1948, la Congresul Europei, meditând la viitorul unui continent ruinat de secole de războaie, Winston Churchill, a oferit propria viziune a visului european. El a spus: „Sperăm să vedem o Europă În care oamenii din fiecare țară vor gândi că sunt europeni În aceeași măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
creeze o nouă poveste despre misiunea umană - o nouă metanarațiune care poate uni oamenirea Într-o călătorie comună și, În același timp, să poată permite fiecărei persoane și fiecărui grup să-și urmeze propria cale. Filosoful britanic Owen Barfield a meditat asupra acestei chestiuni. Ideile sale ajută la formarea unei noi sinteze Între noțiunea americană de autonomie și inițiativă individuală și cea asiatică de consens colectiv și gândire contextuală. Această sinteză ar putea oferi un context istoric potrivit pentru promovarea conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fiecărei ore de religie, elevii își pot adresa următoarea întrebare: „Mă străduiesc să pun în practică ceea ce am învățat azi la ora de religie?” Meditația religioasă poate fi utilizată mai ales în perioada Postului Mare, când elevii sunt chemați să mediteze asupra Patimilor Domnului. Tot atunci ei vor învăța și vor rosti rugăciunea lui Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”. Meditația religioasă trebuie să devină o necesitate și o preocupare a creștinului în momentele de bucurie, dar și de întristare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]