4,239 matches
-
bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional, înscris în vechea stema interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității oamenilor de pe aceste meleaguri. -------------
HOTĂRÂRE nr. 626 din 29 mai 2003 privind aprobarea stemei judeţului Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150324_a_151653]
-
argint, este reprezentat pomul vieții, de culoare verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Cocoșul reprezintă emblema pe care o purtau mărganii pe tresele grănicerești. Lira reprezintă continuitatea seculară a cântecului pe aceste meleaguri; "Monumentul Cântecului", sculptură în marmură, reprezintă omagiul adus tuturor mărganilor. Copacul reprezintă pomul vieții, simbolul continuității și al dăinuirii pe aceste meleaguri. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.13 STEMA
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
reprezintă emblema pe care o purtau mărganii pe tresele grănicerești. Lira reprezintă continuitatea seculară a cântecului pe aceste meleaguri; "Monumentul Cântecului", sculptură în marmură, reprezintă omagiul adus tuturor mărganilor. Copacul reprezintă pomul vieții, simbolul continuității și al dăinuirii pe aceste meleaguri. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.13 STEMA - comunei Măureni, județul Caraș-Severin Anexa 2.13 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Măureni, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
semnifică resursele naturale și turistice ale zonei, recunoscută pentru izvoarele minerale terapeutice, precum și pentru bogăția silvică. Fântâna arteziană și capitelul antic de la baza sa simbolizează castrul român descoperit în zonă. Avionul este legat de activitatea lui Aurel Vlaicu, originar de pe meleagurile Geoagiului. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ------
HOTĂRÂRE nr. 152 din 14 februarie 2007 privind aprobarea stemei oraşului Geoagiu, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185294_a_186623]
-
cu boabele de aur și o frunză de viță-de-vie de argint. Semnificațiile elementelor însumate Cetatea evocă rolul pe care l-au avut fortificațiile în luptele de apărare. Crucea treflată amintește de edificiile religioase existente de-a lungul secolelor pe aceste meleaguri, evidențiind credința străbună și contribuția ei la lupta pentru unitate națională. Ciorchinele de strugure împreună cu frunza de viță-de-vie semnifică vechea podgorie a Aradului, iar fasciile undate simbolizează râurile ce străbat teritoriul județului, și anume Mureșul și Crișul Alb. ------------
HOTĂRÂRE nr. 842 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemei judeţului Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169690_a_171019]
-
Deaconu Mihai, Pavel Loredana Maria ș.a., în Dosarul nr. 744/109/2009 al Tribunalului Argeș - Secția civilă, precum și de către Benga Maria, Cărăbaș Ioan, Alda Viorica, Barna Dorina Ana, Buruc Ion, Buruc Maria, Păcurar Tiberiu, Păcurar Adina, Badan Adriana, Roman Simona, Meleag Carmen, Tripon Ioan, Șulea Ana, Filipaș Andrei, Barna Gheorghe, Ancuța Ștefania, Bene Gheorghe, Aldescu Mirela, Laios Ioan ș.a., reprezentați de Sindicatul Liber din Învățământul Arădean, în Dosarele nr. 552/108/2009, nr. 553/108/2009, nr. 555/108/2009, nr.
DECIZIE nr. 5 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 şi pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ şi a celor ale art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220352_a_221681]
-
Preuniversitar Curtea de Argeș, în numele și pentru reclamanții - membrii de sindicat Deaconu Emiliana, Deaconu Mihai, Pavel Loredana Maria ș.a., precum și de către Benga Maria, Cărăbaș Ioan, Alda Viorica, Barna Dorina Ana, Buruc Ion, Buruc Maria, Păcurar Tiberiu, Păcurar Adina, Badan Adriana, Roman Simona, Meleag Carmen, Tripon Ioan, Șulea Ana, Filipaș Andrei, Barna Gheorghe, Ancuța Ștefania, Bene Gheorghe, Aldescu Mirela, Laios Ioan ș.a., reprezentați de Sindicatul Liber din Învățământul Arădean, cu ocazia soluționării unor acțiuni civile având ca obiect pretenții bănești. În motivarea excepției de
DECIZIE nr. 5 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 şi pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ şi a celor ale art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220352_a_221681]
-
Deaconu Mihai, Pavel Loredana Maria ș.a., în Dosarul nr. 744/109/2009 al Tribunalului Argeș - Secția civilă, precum și de către Benga Maria, Cărăbaș Ioan, Alda Viorica, Barna Dorina Ana, Buruc Ion, Buruc Maria, Păcurar Tiberiu, Păcurar Adina, Badan Adriana, Roman Simona, Meleag Carmen, Tripon Ioan, Șulea Ana, Filipaș Andrei, Barna Gheorghe, Ancuța Ștefania, Bene Gheorghe, Aldescu Mirela, Laios Ioan ș.a., reprezentați de Sindicatul Liber din Învățământul Arădean, în dosarele nr. 552/108/2009, nr. 553/108/2009, nr. 555/108/2009, nr.
DECIZIE nr. 5 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 şi pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ şi a celor ale art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220352_a_221681]
-
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Soarele de aur este reprezentativ pentru specificul balnear al stațiunii Sovata, iar cornul lunii de argint amintește de "paznicii sării", coloniști stabiliți pe aceste meleaguri în secolul al XVI-lea, cu misiunea de a păzi exploatările ocnei de sare. Căpriorul de argint este un simbol al muntelui de sare, iar blana de urs de argint reprezintă Lacul balnear Ursu a cărui formă naturală sugerează o
HOTĂRÂRE nr. 726 din 20 iulie 2011 privind aprobarea stemei oraşului Sovata, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233997_a_235326]
-
timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Câmpul parchetat reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei, parte a Rezervației Naturale "Defileul Toplița-Deda". Cartea simbolizează personalitățile culturii care și-au legat numele de aceste meleaguri. Cornul de berbec reprezintă tradiția oieritului, fiind în același timp un simbol al culturii locale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 991 din 10 octombrie 2012 privind aprobarea stemelor comunelor Adămuş, Băla, Deda, Grebenişu de Câmpie şi Viişoara, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245740_a_247069]
-
se află două valuri de apă argintii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele două mâini strânse simbolizează buna înțelegere și armonia între etniile ce trăiesc și muncesc pe aceste meleaguri. Valurile reprezintă râurile Mureș și Arieș, care străbat comuna și care sunt martorii trecerii timpului peste istoria acestei localități. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA
HOTĂRÂRE nr. 909 din 20 noiembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Fărău, Lunca Mureşului, Ocoliş şi Sâncel, judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256857_a_258186]
-
în dreapta, două în stânga și încrucișate, jos, în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Privighetoarea face referire la regina muzicii populare, care s-a născut și a trăit pe aceste meleaguri, Maria Lătărețu. Crucea amintește de lăcașurile de cult din zonă, unele fiind declarate monumente istorice, cum ar fi biserica Sf. Ioan Botezătorul din localitate, construită de familia boierului Bengescu, în urmă cu 300 de ani. Spicele de grâu reprezintă ocupația
HOTĂRÂRE nr. 272 din 15 mai 2013 privind aprobarea stemei comunei Bengeşti-Ciocadia, judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251969_a_253298]
-
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea sugerează credința ortodoxă a locuitorilor. Vița de vie semnifică una din preocupările tradiționale ale locuitorilor. Zidul simbolizează istoria veche de secole pe aceste meleaguri. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bârghiș, județul Sibiu Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei
HOTĂRÂRE nr. 200 din 23 aprilie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş, Hoghilag, Jina, Ludoş, Micăsasa, Porumbacu de Jos, Sadu, Tilişca şi Turnu Roşu, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251197_a_252526]
-
prima Universitate Populară din România, care a fost înființată în această localitate, având un rol important în propagarea culturii și a educației în rândurile populației rurale. Oaia amintește de vechii ciobani transilvăneni, numiți ungureni, care s-au stabilit pe aceste meleaguri și au dat denumirea localității. Fascia undată reprezintă bogăția hidrografică a zonei, râul Jijia care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------
HOTĂRÂRE nr. 273 din 9 aprilie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Corni, Curteşti, Răuseni, Truşeşti şi Ungureni, judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261025_a_262354]
-
la șapte poștii devale. Oricâtă nedreptate și jaf ar aduce stăpânirile asupra lor Primesc biciul vremii năuciți de steagul Tricolor. Pune-le biruri, ia-le pământurile, așează patrulă pe singurul izvor, Scoate-i la o mie de verste din propriul meleag, Spune-le orice nerozie, numai să fie bine adusă din steag - Cu trei culori vânturate cel mai urât gealat le cade cu tronc și-l mănâncă de drag... Cu un vagon de astfel de palavre, năroade platitudini și banalități I-
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
orașului. Înființat în 1915, muzeul este organizat în 3 secții: etnografie, istorie și științele naturii. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde colecții de numismatică și arheologie precum și diverse obiecte și documente ce ilustrează principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donațiilor făcute în 1908. În Craiova interbelică se construiește așa-numită Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale - English Park - realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu. Dintre realizările
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
turnat oțel și spicele de grâu simbolizează activitatea locuitorilor zonei, respectiv metalurgia și cultura cerealelor. Numărul turnurilor - cinci - atestă faptul că așezarea este un centru urban, ridicat la rang de municipiu. Cele mai vechi dovezi ale prezenței omului pe aceste meleaguri datează din Neoliticul timpuriu (6500-3000 î.C.). Aceste urme constau din obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieșului, între Valea Sărată și CERCON Arieșul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A."). Din faza de tranziție de la Neoliticul târziu
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
finale ale recensământului populației din anul 2011, municipiul Călărași are o populație de 65181 de locuitori. În Călărași se află sediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud. Numele de "Lichirești" datează probabil de la începutul primei așezări de locuitori statornici pe aceste meleaguri, în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Se bănuiește că denumirea de "Lichirești" este în strânsă legătură cu ridicarea primului lăcaș de biserică, cu hramul Sfântului Nicolae al Mirei Lichiei. Poporanii care s-au strâns în jurul lăcașului trebuie să fi spus prin
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei societăți a prilejuit participarea unor mari personalități ale culturii românești care au poposit pe aceste meleaguri. Printre aceștia se numără marele istoric Nicolae Iorga, marele muzician George Enescu, poeții și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu și alții. Activitatea teatrală bârlădeana debutează
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
acestea, prin Câmpina își vor perinda pașii nenumarate personalități culturale: Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc, N.Grigorescu, C-tin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc., scriitori care și-au legat viața și opera de aceste meleaguri. Stema municipiului Câmpina potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 993/2003, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 633 din 4 septembrie 2003, se compune dintr-un scut retezat în două părți. În câmpul de sus, pe
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac. În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi: În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 17 de consilieri, 10 au fost aleși din partea PNL, 5 din partea PSD și doi din partea PC. Primarul Făgărașului, ales în 2012 din partea PNL pentru a doua oară consecutiv, este
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,75%). Pentru 5,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Descoperirile arheologice atestă că, încă din prima epocă a fierului, pe aceste meleaguri trăia o populație dacă, condusă de Dromichaetes (secolele IV - III î.Hr.). De asemenea, conform unor săpături arheologice efectuate de Nicolae Constantinescu, pe la 1200 aici exista o mică reședință voievodală și o bisericuță. Unii specialiști afirmă că tot aici și-ar
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
din paleolitic. În secolele al II-lea și al III-lea exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane. În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri, iar la sfârșitul secolului al XIV-lea, Suceava este menționată drept capitală a Moldovei. Cetatea Sucevei ("u gorodea Soceavea"') este menționată pentru prima dată într-un document din 10 februarie 1388 al voievodului moldovean Petru al II-lea Mușat (1375-1391
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al Municipiului Onești alături de obiecte și arme datând din acea vreme, descoperite de arheologi pe aceste meleaguri. În dulcele grai moldovenesc, Ștefan cel Mare poroncea cancelarului să scrie următoarele rânduri: "Malurile, ținutu Bacău, Cu mila lui dumnezeu, noi Ștefan Voievod, domn țarei Moldaviei. Facem înștiințare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
mlaștinilor. Condițiile naturale erau favorabile vieții, pădurile oferind vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea „Ochiurilor”, fiind bogate în pește. În vadul Suceviței, lângă fostul sat Vadul Vlădicii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri. După unii istorici Rădăuțiul ar fi fost cunoscut ca așezare stabilă încă din timpul dacilor sub denumirea de "Rottacenum" dată de ostașii garnizoanei romane de peste râul Siret. Sub influența slavă, denumirea latină se transformă în "Rădăuți". Conform altor surse istorice
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]