6,725 matches
-
dispare ca un laș” - gândeam eu când, un călăreț, strunindu-și armăsarul focos cu coamă rotată, se oprește în fața mea. Privesc întâi la calul de o frumusețe aparte și apoi la omul care îl strunește... Nu mică mi-a fost mirarea când, înălțat în scări, ședea - cine altul - dacă nu prietenul meu, gândul de veghe, zâmbindu-mi cu gura până la urechi. Rămân cu privirea întrebătoare fixată pe el și cu o undă de reproș îi strig: --Da’ bine, omule, mă lași
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fii volnic a strica casa țiganului și să-i ia locul”. Oare cum dormea acel biet om? Când se trezea dimineața, nu se întreba: “La noapte mă mai apucă vremea tot aici sau...?” --Pentru acele vremi, nimic nu-i de mirare, amice. --Dacă ai știut, e bine. Dacă nu, afli acum. Adică voiam să te întreb dacă știai că fiecare breaslă avea un staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care ai fi în stare să te sinucizi pentru o dragoste neîmplinită. Priceput-ai? Ori câinii latră, caravana trece?” Priveam la bătrân întrebându-mă dacă el băuiește măcar ce luptă duc eu în această clipă... Nu mică mi-a fost mirarea însă când i-am văzut un început de zâmbet în colțul gurii și o anume lumină în ochi. Zâmbet care ar fi vrut să spună: “Mare pișicher și gândul cela de veghe al tău. Nu te iartă nici de te-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Tănase cupeț... la mâna giupânului Dumitrașco abăger”, căruia îi vinde casa schimbată cu Ianachi. --Este o vorbă, fiule: să nu umbli precum banul, dar - aș spune eu - nici precum casele și dughenile în vremea aceea. --Iată și o treabă de mirare, sfințite . --Ce anume? --La 23 iunie 1784, preoții “Iereu Ion Iancul ot (de la n.n) Curălari, iereu Enachi ot Curălari” dau jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1695 acest domn a demonstrat pe plan cultural „o continuare a domniei tatălui său”<footnote Nicolae Grigoraș, Duca vodă cel bătrân. Înfăptuirile sale culturale, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 537 footnote>. Este de mirare că un om ca Gheorghe Duca a avut preocupări culturale. Domnia lui poate fi socotită ca fiind una de dezvoltare a artelor și a spiritualității ortodoxe în special. În timpul ultimei domnii biserica Sfântul Nicolae Domnesc este zugrăvită și devine catedrală
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
său a osândit la spânzurătoare pe Buzdug tâlhar de drumul mare! Cine a face ca el ca el să pățească!!! Mâine în zori va fi ridicat în ștreang!!!” Toți cei de pe uliță s-au oprit în loc dând din cap a mirare și a compătimire în același timp. După ce convoiul a dispărut pe poarta temniței, bătrânul m-a tras de mânecă: Vino-ți în fire, fiule! Hai să vorbim de mărturia din 18 august 1668 (7176) a marilor boieri cu privire la niște locuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
feredeu făcut în curtea domnească și folosit de doamna. Numai că, deși interiorul era din marmură, apa se aducea cu sacaua din heleșteul de sub curtea domnească... „Măi, să fie!” - mi-au trecut pe dată prin minte aceste cuvinte de mare mirare. Cu voce tare, însă, am spus: Asta se întâmpla poate pe la începuturile curții domnești. Acum... Acum suiulgiii au făcut ca lucrurile să meargă cum trebuie. Părinte, te rog să-mi spui ce s-a întâmplat cu acest loc dăruit de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
brăzdat de bătrânețe și ars de soare...Asta era mama...Și cred că toate mamele din lume sunt la fel... Cu pleoapele întredeschise - semn că este atent la cele spuse de mine - bătrânul clătina din cap a aprobare și a mirare...Cine știe? Cert este că după o vreme a oftat adânc și pentru a-și feri ochii de privirea mea s-a prefăcut că se uită în lungul Podului Spânzurătorilor...Dragul de el!...Probabil și a adus și el aminte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
1762 (7271). Și acum, dacă nu ți-i cu supărare, fiule, spune-mi cum s-a numit înainte această uliță? Întâi trebuie să spun că lângă „Poarta din gios” a Curții domnești se aflau grajdurile gospod...Și nu-i de mirare că ulița s-a numit”Podul Gunoaielor”. Ar mai fi de adaugat că din vale de uliță se afla fânăria gospod...Ulița, sau cum se numește astăzi, Podul Spânzurătorilor, ține însă doar până la podul de peste Bahlui, pe care nu știu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dughene” aflate „pe Ulița Tărbujenească”, fapt întărit de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 23 mai 1735 (7243). Apoi pe ulița asta nu lipsesc nici împresurările locurilor celor mai liniștiți din fire de către alții mai îndrăzneți și zurbagii. Nu-i de mirare, fiule, pentru că aici totți își fac loc în fel și chip. Acum să-mi spui la cine te-ai gândit când ai vorbit de împresurări? La Neculai Zamolitu, care a încălcat locul lui Constantin Cojocea, aflat puțin mai colea. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am văzut, părinte, dar mie mi-a rămas în minte amestecul egumenului de la Aron Vodă. Și de aici gândul mă duce la un alt egumen, care la 27 august 1716 (7224) a făcut afaceri pe cont propriu. Nu-i de mirare... Acum este vorba de „Daniil protosinghel egumenul ot Sveti Sava”, care a cumpărat „o dugheană pe Podul Vechi” de la „Marie Teodoreasa, depreună cu fiii” care declară: „Și această dughenă i-am vîndut-o...ca să-i fii svinții sali dreaptă ocină și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care intervin, pot la rândul lor să devină subiect de cercetare, dacă în cazul intervenției lor încalcă legea.” Aș completa și eu cu vorbele lui nenea Iancu, „Bravos națiune, halal să-ți fie!”, dar încă nu-mi pot reveni din mirare, fiindcă democrația noastră originală, începe să semene tot mai mult cu ceea ce-și propuseseră, doar la modul programatic, anarhiștii secolului XIX. Auzi la el , să-ți piară din cap această rămășiță comunistă, numită de acum anacronic simț civic, trăiască
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
rătăcite pe aici, s-au adunat în ședință pentru a discuta mai știu eu ce era pe ordinea de zi. Povestea ceea cu mamele și bebelușii lor, nefiind pe ordinea de zi a discuției în Coaliție, nu mică a fost mirarea susnumiților că sunt obligați să discute despre ceea ce nu aveau de gând să discute, dar în plină ședință politică pe geamul deschis a fâlfâit ceva și de pe o mătură nou nouță, cu însemnele prezidențiale, a aterizat pe nepusă masă direct
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
viitorul, iar bătrânii rămân acasă cu nepoții, dintre care unii de abia învață să meargă, și ei stau sărmanii, cu ochii ațintiți spre zări depărtate, cu foamea-n gât și cu dorul în inimă. De aceea, nici nu este de mirare, că statistica arată negru pe alb că anual, de la 4,7 de morți la mia de locuitori până prin 2004 s-a ajuns în ultimii ani la 7,5 morți la mia de locuitori. Președintele nostru de la Cotroceni, ne-a dat
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
știe au un IQ peste medie, s-a prins urgent, că în loc să-l informeze pe tăntălăul mioritic, care și așa înțelege greu, mai bine ar face bani din prostia lui. Și face, nu se ncurcă! Așa că, nu vă fie cu mirare, când câte un ziarist care se lăuda pe toate drumurile că-i cinstit, fiindcă spune numai Adevărul, după un plonjon cu mașina, direct în mirificul peisaj al patriei de pe Valea Prahovei, a dat creștinește în primire, însă din urma sa
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
critic al sistemului parlamentarist din acele vremuri. Că era naționalist, cred că doar proștii se mai miră, având în vedere valul care acoperise Europa la vremea ceea, pentru a pune stavilă internaționalismului proletar, că era antisemit, iar nu este de mirare într-o țară în care medicii, avocații, judecătorii și cele mai multe poziții cheie în viața publică, erau ocupate de jidanii, care în acel vremuri încă nu evoluaseră la stadiul de evrei, ca în zilele noastre. În ceea ce privește critica atroce a parlamentarismului acelor
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și nici invitații ei, ci ceea ce scria pe ecran în partea de jos, că Zeus a făcut-o iar de oaie. Că a făcut-o de oaie, sau un simplu plici cu mămăliga-n geam nu ar fi fost de mirare, fiindcă acest așa numit Zeus, de prea bucolicii români, mereu o face lată în când își exprimă voința politică. Și o face așa de des că ne cocoșează. Oare cât de deștepți pot fi cei de la Antena 3 când concep
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
caută un sat care să-ți placă.” Îmi răsună istoric un nume: Aurel Vlaicu. Mă îndrept cu pași sonori, în sala gâfâindă a așteptare, spre masa cu inspectorii și comisia... Când rostesc numele satului, oamenii scot un sunet vag, a mirare... Privirile mă țintuiesc nedumerite. Aud întrebări: -De ce se duce acolo?... alții își dau cu presupusul: -Are acolo o bunică... Nu am nicio bunică și nu înțeleg privirile nedumerite... dar o să le pricep abia a doua zi...Satul era ca
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
coborât pe niște trepte din pământ și un aer plăcut și cald ne-a mângâiat binevoitor obrajii. Bătrâna s-a bucurat să o vadă pe mama și m-a sărutat pe obrajii înghețați. Pe pat, nu mică mi-a fost mirarea să-l descopăr pe cel mai îndrăgit personaj al copilăriei mele, moș Caletcă, îmbrăcat cu binecunoscuta lui rubașcă, cu ochii albaștri, senini, dar complet lipsiți de vedere, o întreabă pe bătrână cine suntem. O cunoștea pe mama și s-a
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
din adâncuri să ne ogoiască alergările prin stratul moale al ierbii și prin apa cristalină a pârâului. Pentru că aveam casa la vreo cincizeci de metri de malul apei și pentru că tata era un om prietenos, nu mică mi-a fost mirarea când lipovenii au început să mișune prin curtea noastră. În amiezile fierbinți își aduceau rogojinile la umbră și dormeau în păduricea de salcâmi din curtea casei noastre. Nu am spus nimănui despre frica ce îmi paraliza de la o vreme trupul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
înecat în pârâul de lângă satul meu, de lumânarea arzândă, care era pusă mereu într-o felie de pâine și cum se rotea, doar în momentul asfințitului, împrejurul locului unde se oprise trupul celui înghițit...Noi, copiii priveam cu frică și mirare, dar frica trecea repede și a doua zi ne bălăceam iar, plini de viață și tinerețe, sfidând ochii răi ai morții. Zărim ceva în depărtare. Mă arunc în apă înainte de a mă îndemna femeia. Înot cu trupul parcă amorțit. Ajung
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
TRECERE Cålcam peste iarbå îmbråțișat de vânt Cålcam pe cuvânt pe litera oarbå șopârlå fugind înspre marea velinå Cålcam pe mirare de val neajungere linå Cålcam peste mine pe umbrå pe orele ce-mi fugeau șchiopåtând fals A vals mirosea necuprinsul și gemeau licuricii-n luminå când tåcerea ncrusta cu daltå hainå pe fruntea-mi dafini Pietrele își luau zborul ningând
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1642]
-
pomană și au cheltuit treizeci și unul lei și doozeci de parale. Și am dat acest zapis locului și toate scrisorile ce am avut ca să stăpânească mănăstirea... 1788 ianuarie 28”. Bătrânul m-a ascultat în tăcere, dând din cap a mirare. Apoi, privind spre soare, a grăit ca pentru sine: Și când te gândești că sub acest soare trăiesc și unii care nu-și încap în piele de bine, iar alții nu au nici cu ce-și îngropa morții... Multă nedreptate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Dumnezeu nu sunt rele, ci rea este întrebuințarea lor nefirească, zice Sfântul Maxim Mărturisitorul”. De asemenea „Dăruiți ca moștenire copiilor voștri în primul rând virtutea, și după aceea dăruiți-le ceea ce ați agonisit”. Dar „A fi mare nu-i de mirare, a fi om e lucru mare”. Și „Moartea este oglinda în care tu vezi că ești pământ și în pământ ai să te întorci”. Pe când soarele se ascundea în spatele unei gene roșii de deasupra dealului dinspre soare apune, trăistuțele nostre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
locuri stricat și fără șarampoi și moara de tot risipită și stricată”. Halal gospodar, părinte! Apoi din câte ne aducem noi aminte aici erau călugării greci, pe când cei din Moldova au fost mutați la mănăstirea Hlincea. Așa că nu-i de mirare...Mă mai gândeam să-ți spun că după doi ani și șapte luni de păstorire a egumenului Chiril, adică „de la 1781 octombrie 21 păr la 1784 iunie 1” situația părea că s-a îmbunătățit, fiindcă între cheltuielile făcute în primul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]