3,832 matches
-
a transformat intr-o cîmpie slab fragmentată. Ca rezultat al transgresiunii marine în epoca cocenă medie s-au acumulat sedimente marine în special argilo-carbonatice de adîncime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
teritoriul era ocupat de Marea Sarmațiană. Aceasta a fost cea mai mare transgresiune marină din perioada neogenă. Depozitele acestei mări se găsesc și pe teritoriul raionului și sînt reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 - 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
ș.a. Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice, cei mai studiați fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea", "Adacna vitrea). Anelidele din Moldova aparțin la trei clase: polichete (2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite în
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
1 km lățime având o suprafață de circa 84 ha și care se continuă până în lunca Șiretului. La câțiva kilometri de Municipiul Galați se află rezervatia paleontologica de la Bărboși (Tirighina) cu o suprafață de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluște din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmă). De asemenea, nu departe de Galați, si anume la nord de oraș, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tulucești, în locul numit Râpă Bălaia, se află cea de-a doua
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos). Pădurea Mociar de la Solovăstru, aflată pe Valea Gurghiului - suprafață 48 ha - este inclusă în categoria IV conform criteriilor IUCN. Aici se află unii din cei mai bătrâni arbori din România, peste 700 de ani. În parcul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
hidrologice. Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată. Din punct de vedere al salinității, Marea Neagră se împarte în: Sub aspect biocenotic găsim trei zone: Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși. Biotopul pontic poate fi împărțit în 4 etaje principale. Etajul supralitoral este format din zonele de țărm acoperite ori stropite de valuri în mod ocazional. Zona prezintă o umiditate accentuată, inundabilitate, o
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
Walter Pitman, americani, descoperă lucrările hidrologilor și sedimentologilor români, bulgari și ruși, publicate în analele institutelor de cercetări marine de la Constanța, Varna și Sevastopol, și relatând cercetările întreprinse prin anii 1970, îndeosebi analiza cu metoda carbon-14 a cochiliilor subfosile de moluște de apă dulce, prezente în straturile de sub sedimentele marine actuale de pe platforma continentală. Analizele concordă : cochillile respective au circa 7000 de ani. Cercetătorii români, bulgari și ruși conclud că acum 7000 de ani, Marea Neagră a cunoscut, cel puțin în straturile
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
elev la școala latină de la Neuchâtel, a scris o scurtă notă despre o vrabie albinoasă. Această scurtă notă este considerată ca începutul unei strălucite cariere științifice, constând în peste șaizeci de cărți și câteva sute de articole. Interesul său pentru moluște s-a amplificat în timpul adolescenței târzii, până la punctul în care, la terminarea școlii, a devenit un malacolog bine cunoscut. A publicat numeroase articole în acest domeniu, care a continuat să-l intereseze de-a lungul întregii vieți. După absolvirea școlii
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
În vertebrate, se propagă prin membrane în plămâni iar apoi în celulele roșii. Hemoglobina se atașează de , schimbându-și culoarea din roșu albăstrui în roșu deschis ( e eliberat din altă parte a hemoglobinei prin efectul Bohr). Alte animale folosesc hemocianină (moluștele și unele artropode) sau hemeritrină (păianjenii și homarii). Un litru de sânge poate dizolva 200 cm de . Tipuri de oxigen reactiv, cum ar fi ionul superoxid () și peroxidul de hidrogen (), sunt produse secundare nocive ale folosirii oxigenului în organism. Părți
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
ale Oceanului Atlantic și Mării Caraibelor ale Americii de Nord, care atinge până la 60 cm lungime. Crabii potcoavă sunt animle marine, bentonice, venind pe țărm doar pentru a depune ouăle. Trăiesc la adâncimi cuprinse între 10 - 40 m. Se hrănesc cu diverese nevertebrate: moluște bivaleve, polichete, nemerteni.
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei, moluște etc. Din cauza faptului că limanul Ialpug este alimentat de apele din partea de sud a Republicii Moldovei, iar apele reziduale au deseori o stare de tratare nesatisfăcătoare, nivelul de poluare a depășit de multe ori limitele admise. În anul 1985 poluarea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cu gheare puternice, adaptate săpatului, iar capul este conic, cu bot alungit și ochi foarte mici; pavilionul urechilor lipsește, iar mirosul și auzul sunt foarte fine. Se hrănește mai ales cu râme, dar și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre, miriapode și furnici. Se împerechează o dată pe an în aprilie-mai, gestația durează circa 4 săptămâni. Femela fată 3-7 pui golași. Cârtița este folositoare prin distrugerea multor larve din sol, afânarea și îmbunătățirea drenajului intern al apei. Cârtițele sunt animale
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
mâncare mănâncă orice vietate pe care o găsește săpând în pământ sau mai rar pe suprafața solului. Hrana predominantă a cârtiței o constituie râmele, care reprezintă peste 90% din componența hranei. Se hrănește și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
mult în vizuini. Trăiesc în grupuri mici sau familii, acestea fiind compuse în mare parte dintr-un mascul și 3-5 femele cu puii lor. Hrana nutriilor este constituită din plantele bogate în amidon și zahăr, dar sărace în celuloză, din moluște, însă mai rar din pești. Nu fac provizii de iarnă, astfel că supraviețuirea lor în mediul natural este dependentă de accesul la hrană. Raportată la celelalte animale de blană ierbivore, este un animal de talie mare, cu un corp de
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
dragostei", iar pe partea superioară a corpului, linii scurte, paralele, albicioase. Înotătoarea anală, la mascul, este mai puțin înaltă ca la femelă. Hrana și-o procură de pe fund și constă în primul rând din nevertebrate: insecte și larvele lor, viermi, moluște și crustacee, și într-o măsură mai mică detritus organic, vegetație acvatică, icre și puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni mai mari sunt piscivori, hrănindu-se cu pești mici bentonici: guvizi, cobitide. Este un pește mai mult nocturn și
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
marini de talie mare, cu scheletul cartilaginos-osos, cu corpul fără solzi, acoperit cu cinci șiruri longitudinale de discuri osoase, cu rostrul alungit, prevăzut cu mustăți. Peștii din această familie sunt denumiți și sturioni. Se hrănesc cu precădere din fauna bentică : moluște, crustacei, pești bentici din familia guvizilor sau a blenidelor, icrele altor specii. Sunt întâlniți numai în emisfera nordică, fiind prezenți îndeosebi în Marea Neagră și Marea Caspică, mult mai rari în apele Europei occidentale (mai ales șipul), de unde migrează în fluviile
Sturion () [Corola-website/Science/319332_a_320661]
-
mare și altul inferior mai mic. Colorația este foarte variabilă: la unele exemplare, spinarea este neagră-cenușie, la altele - de un verde murdar sau verde închis. Sub linia laterală și pe abdomen e alb murdar. Adulții se hrănesc în mare cu moluște, crustacee, polichete, mai puțin cu pești; în Dunăre cu larve de efemeroptere și alte insecte, crustacee și pești, mai ales obleț ("Alburnus alburnus"). Pentru reproducere migrează din mare în fluvii primăvara, din februarie-martie până în mai. Întreprinde migrații în fluvii și
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
180 m. În această zonă, apa are o salinitate pronunțată (18—24‰). Ca dovadă că morunul trăiește pe aceste funduri din Marea Neagră, este faptul că în stomacul morunilor pescuiți în mare s-au găsit numeroase exemplare de "Modiolula phaseolina", o moluscă ce populează aceste adâncimi. În talianele de la Caliacra se pescuiau mai mulți moruni ca la cele de la Agigea sau Constanța, deoarece adâncimile mari sunt mai aproape de țărm la Caliacra decât la Constanța. Distribuția pe verticală este în funcție de prezența hranei. Iernează
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
apei, oprindu-se din când în când să se hrănească. Hrana variază în funcție de sezon. Morunul este un peste prădător, foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre toți sturionii. Peștii alcătuiesc peste 80% din hrana lui; apoi, crustacei ("Crangon") 11% și moluște ("Modiolus") 4%. Hrana principală a juvenililor în Dunăre este constituită din larve de insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode ("Copepoda") și cladocere ("Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la o vârstă foarte mică
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică și cegă), crustacee și moluște; s-au găsit și păsări de apă; la un morun s-a găsit în stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese aruncat în Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea coastei înainte de a
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
licheni, alge, crucea voinicului și cîteva plante cu flori). Fauna este însă ceva mai bogată, cuprinzînd păsări (albatros, furtunar uriaș, furtunar Wilson, furtunar de zăpadă, lup-de-mare, pinguin, cormoran, rîndunica-de-mare), mamifere (foca, elefant-de-mare, morsă, balenă, leopard-de-mare) precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște, zooplancton etc). Zona Antarctică Braziliană este un teritoriu foarte slab populat. Populația ei numără doar 188 locuitori (în 2008) pe o întindere de 341 000 km², rezultînd o densitate a populației de 0.00055 loc/km² - una dintre cele mai
Zona Antarctică Braziliană () [Corola-website/Science/316747_a_318076]
-
Oceanului Antarctic. Zona Antarctică Neozeelandeză are un ecosistem sărac, mai ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge). Fauna este puțin mai bogată, cuprinzând păsări (albatrosul, furtunarii, lupul-de-mare, pinguinul, cormoranul, rândunica-de-mare), mamifere (foca, elefantul-de-mare, morsa, balena, leopardul-de-mare), precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște, zooplancton etc). Acestea se dezvoltă pe solurile antarctice ale tundrei și deșerturilor polare sudice. Protecția naturii în Zona Antarctică Neozeelandeză este asigurată de poziția ei pe glob, la adăpost de masele de turiști. Noua Zeelandă fiind semnatară a tratatului cu privire la Antarctica
Zona Antarctică Neozeelandeză () [Corola-website/Science/316825_a_318154]
-
cu cocoașă se hrănesc în zonele bancurilor de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești și, mai rar, cu moluște cefalopode. Anume datorită acestei rații alimentare balenele cu cocoașă preferă apele de adâncimi mici, de lângă litoral. Hrana principală a indivizilor din populațiile sudice o constituie crustaceele genului "Euphasia", cu precădere "E. superba". Balenele se mai hrănec cu diferite specii de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
mușchilor de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. și Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub apă și care indică ca atare nivelul de creștere maximă a lacului. Faunistic peșteră este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale.
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]