5,117 matches
-
și care la rîndul său va trebui să-i cedeze locul ceva mai tîrziu generalului Jaruzelski, Lech Walesa, în "Solidaritatea", intelectual "de structură" [După expresia lui Gramsci care definește astfel elita ieșită din rîndurile clase muncitoare], ieșit din rîndurile clasei muncitoare poloneze, care după evenimentele de la Gdansk devine liderul carismatic al sindicatului. Ca și predecesorul său Gierek, Kania vrea să evite confruntarea directă dorită de radicalii din partid și crede că va putea dezamorsa mișcarea sau aceasta se va degrada singură
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
tot mai viguroase și mai unite intelectualitatea "disidentă", o elită de tehnicieni gata să ceară participarea efectivă la deciziile centrale în schimbul cîtorva privilegii oferite de alianța cu birocrația, un tineret din ce în ce mai recalcitrant față de tiparele conformismului oficial și a unei clase muncitoare care ieșise pur și simplu din letargie. Oare agonia totalitarismului nu a început în ciuda acestei aparente stabilități? Destinderea internațională și prăbușirea comunismului Se pare că Europa, în primul rînd cea de Est, dar și cea de Vest prin efectele unei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în Franța, între 1952 și 1967, de la 52 la 64%. În interiorul clasei salariale s-a văzut că diferențele între vîrf și bază pot fi considerabile și că în unele țări au tendința de a se adînci odată cu accelerarea dezvoltării. Clasa muncitoare însă și-a pierdut din unitate. Schimbările tehnologice și a locurilor de muncă ce derivă din acestea și care cer o pregătire mai avansată pe lîngă un mai mare spirit de inițiativă, au făcut să crească considerabil numărul tehnicienilor și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în urma unei opțiuni ideologice hotărîte. Alții, trăgîndu-se sau nu din marxism, au refuzat să intre într-o organizație ale cărei idei nu le împărtășeau în întregime, dar care li se părea promițătoare pentru viitor pentru că se plasa "pe pozițiile clasei muncitoare". Aceștia sînt "tovarășii de drum": "progresiștii", socialiștii decepționați de reformismul prudent al social-democrației, catolici de dreapta grupați în Franța în jurul revistei Esprit, filosofi și scriitori în căutarea "unei a treia căi", ca Albert Camus și Jean-Paul Sartre care consideră că
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
evidențiind un "populism cultural" (Mc Guigan, 1992) care adesea aclamă, fără pic de spirit critic, cultura media și de consum. Inițial, termenul "popular" a fost utilizat de doi dintre fondatorii studiilor culturale britanice pentru a se referi la cultura clasei muncitoare, cultura relativ autonomă "a poporului". Discursul construit în jurul termenului de "popular" este de mult folosit în America Latină, dar și în alte zone, pentru a descrie arta produsă de și pentru popor, în opoziție cu curentul principal al culturii hegemonice, care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sistemice ale clasei în societatea britanică și ale luptelor din deceniul șase împotriva inegalității și a opresiunii. Studiile asupra subculturilor din Marea Britanie încercau să găsească noi agenți ai schimbărilor sociale atunci cînd s-a văzut că anumite sectoare ale clasei muncitoare erau integrate în sistemul existent și în ideologiile și partidele conservatoare. Încercările lor de a reconstrui marxismul au fost influențate și de conflictele și mișcările politice din anii '60. Orientarea spre feminism, adesea contestată, a fost în mod direct influențată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
legitimarea privilegiilor și dominației clasei mai puternice. "Norma" ideologică este încă aceea de "sex masculin alb, clasa superioară" și servește la a denigra și domina pe toți cei care nu sînt albi sau de sex masculin sau care aparțin clasei muncitoare. Critica ideologiei pune totuși la îndoială categoriile mai sus-menționate, ca și pe aceea de heterosexualitate, și a altor forțe dominante legitimate de ideologie, subliniind caracterul artificial și arbitrar al tuturor categoriilor sociale și al ideologiei bazate pe acest sistem binar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din filmele și literatura despre Vietnam se ocupă tocmai de acest aspect, într-o încercare de a vindeca rănile și de a reconstitui psihicul masculin afectat. Și totuși, filmele ar putea fi interpretate diagnostic ca simptome de victimizare a clasei muncitoare. Atît Stallone, cît și Norris sînt, în aceste filme, figuri brutale, incoerente, pline de resentimente, arătînd prin aceasta că tineretul clasei muncitoare este privat de o educație corespunzătoare, oferindu-i-se în schimb cariera militară sau alte activități, precum sportul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reconstitui psihicul masculin afectat. Și totuși, filmele ar putea fi interpretate diagnostic ca simptome de victimizare a clasei muncitoare. Atît Stallone, cît și Norris sînt, în aceste filme, figuri brutale, incoerente, pline de resentimente, arătînd prin aceasta că tineretul clasei muncitoare este privat de o educație corespunzătoare, oferindu-i-se în schimb cariera militară sau alte activități, precum sportul, care canalizează violența în forme de comportament acceptabile din punct de vedere social și care reprezintă singura modalitate de afirmare. Resentimentele nevrotice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale atletului american perfect, care emană siguranță de sine, deținerea de privilegii și convingerea că sînt cei mai buni și merită ce-i mai bun. Prin contrast, Maverick și Goose sînt personaje mai marginale, cu o vagă apartenență la clasa muncitoare; ei sînt defavorizații, care se vor lupta cu înverșunare pentru a ajunge în frunte, glorificînd valorile și modul de viață al elitei conducătoare prin însăși strădania lor nedisimulată de a obține aceste valori și țeluri. Curînd, în film devine evident
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Fatal Attraction), Basic Instincts, Mîna care mișcă leagănul (The Hand That Rocks the Cradle), Fiorul (Shiver), The Temp și The Body of Evidence pot fi puse în contrast cu filme mai feministe precum Prietenele (Girlfriends), Căutînd-o pe Susan (Desperatelly Seeking Susan), Fete muncitoare (Working Girls) și Inimi pustii (Desert Hearts), care prezintă femei luptînd pentru independență și egalitate. Filmele apărute ulterior promovează diferite poziții feministe, în timp ce filmele menționate în primul set fac parte din reacția împotriva feminismului analizată de Faludi (1991). Societatea americană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Superfly pot fi interpretate ca simboluri ale opoziției față de subordonarea negrilor de către albi și ca o reacție împotriva negrilor stereotipizați din filmele hollywoodiene. Iar filmele rasiste precum Rocky pot fi interpretate ca forme de articulare a temerilor resimțite de clasa muncitoare albă față de negri și ca o mărturie a puterii sociale și culturale tot mai mari a negrilor în societatea Statelor Unite; pe de altă parte, absența aproape totală a unor filme dramatice de acțiune despre negri în perioada Reagan poate fi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
filmului Thelma and Louise (1991) care sugerează că femeile ar trebui să treacă la acțiuni hotărîtoare pentru a-și menține autonomia în actuala societate de tip patriarhal. Iar un film documentar precum Roger and Me (1990) prezintă distrugerea comunităților clasei muncitoare în urma închiderii fabricilor de către corporațiile multinaționale. Din această perspectivă, studiile culturale critice ar trebui să nu se limiteze la a critica ideologiile dominante, ci ar trebui să identifice elementele de utopie, de opoziție, subversiune sau de emancipare din cadrul constructelor ideologice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mediul și atmosfera în care s-au luptat trupele Statelor Unite în Vietnam. Filmul evidențiază foarte clar, încă de la început, faptul că cei care sînt luați de acasă și trimiși în Vietnam fac parte dintre albii ori negrii săraci, din clasa muncitoare, acest război neservindu-le, cu siguranță, interesele proprii. Într-adevăr, Platoon reușește să schimbe imaginea romantică pe care o avea, pînă în acel moment, războiul, arătînd modul în care acesta îi trasformă pe oameni în adevărate brute, reușind să scoată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contemporane 1. Concepția mea cu privire la studiile culturale contextuale și ideea de critică de diagnoză vor fi ilustrate în acest capitol mai întîi prin studiul asupra unor filme de groază și unor povești care exprimă anxietățile sociale ale indivizilor aparținînd clasei muncitoare și clasei de mijloc într-o perioadă de nesiguranță economică atît în Statele Unite, cît și în întreaga lume. În capitolul al doilea, am adus în discuție modul în care cinematografia hollywoodiană a transcodificat discursurile politice ale epocii; în acest capitol
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o legătură între anxietățile sociale și hegemonia conservatoare și voi susține că aceste fenomene se află chiar într-o strînsă legătură. Deceniul 8 a însemnat o perioadă de accentuată luptă de clasă și o masivă redistribuire a bogăției dinspre clasa muncitoare și clasa de mijloc spre cei foarte bogați, o perioadă marcată de teama de șomaj, de o mișcare decadentă și de criză pentru clasa muncitoare 4. În vreme ce, în anii '70 s-a remarcat un val de filme populare ce aveau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o perioadă de accentuată luptă de clasă și o masivă redistribuire a bogăției dinspre clasa muncitoare și clasa de mijloc spre cei foarte bogați, o perioadă marcată de teama de șomaj, de o mișcare decadentă și de criză pentru clasa muncitoare 4. În vreme ce, în anii '70 s-a remarcat un val de filme populare ce aveau ca temă viața clasei muncitoare (Kellner și Ryan, 1988), în anii '80 acest gen de filme a fost extrem de rar, peliculele concentrîndu-se mai degrabă asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
spre cei foarte bogați, o perioadă marcată de teama de șomaj, de o mișcare decadentă și de criză pentru clasa muncitoare 4. În vreme ce, în anii '70 s-a remarcat un val de filme populare ce aveau ca temă viața clasei muncitoare (Kellner și Ryan, 1988), în anii '80 acest gen de filme a fost extrem de rar, peliculele concentrîndu-se mai degrabă asupra indivizilor și familiilor aparținînd claselor superioare. Clasa muncitoare era prezentată ca o amenințare la adresa modului de viață al clasei de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de mijloc. Monștrii din Poltergeist apar ca niște siluete monstruoase întunecate la culoare o alternativă "monstruoasă" la "normalitatea" albului din clasa de mijloc. Teama de "celălalt" ca membru al unei rase diferite trebuie pusă în legătură cu teama produsă de membrii clasei muncitoare. Chiar la începutul filmului, apar cîțiva muncitori care lucrează la o piscină aceasta fiind ea însăși un simbol al bunăstării burgheze. Muncitorii aparțin unui tip etnic mai întunecat la culoare și par destul de neciopliți, întrucîtva amenințători. Doi muncitori rînjesc către
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de groază scot, așadar, la iveală teama de celălalt și trasează linii de demarcație între normalitate și anormalitate, între bine și rău. Calitatea de "bun" se traduce prin apartenența la normalitatea familiei din clasa de mijloc, iar "celălalt" reprezintă clasa muncitoare sau altă rasă, cum ar fi amerindienii din filmele Poltergeist. Din această perspectivă, monștrii amenințători reprezintă în mod alegoric rasa și mișcările de clasă care amenință stabilitatea burghezului mijlociu. O asemenea reprezentare traduce în limbaj cinematografic discursul de orientare conservatoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Noua dreaptă, dar și teama față de televiziune și de perspectiva de a nu mai avea control asupra propriilor copii. Din această perspectivă, epoca lui Reagan ni se revelează ca o epocă a angoaselor atît pentru burghezie, cît și pentru clasa muncitoare, care trebuia să înfrunte permanenta amenințare la adresa vieții și bunăstării lor10. Poltergeist speculează, între altele, și teama față de sexualitatea adolescentină, în scena dinspre finalul filmului în care fiica adolescentă a familiei apare cu un semn mare pe gît; scena aceasta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la acea dată, astfel încît actorul oferea o imagine spectrală 14. Kane apare ca o figură demonică ce încearcă să o răpească pe Carol Anne în lumea spiritelor; figură reprezentativă, el este sugestiv pentru modul în care este înfățișată clasa muncitoare, needucată și cu înclinații rele, o combinație între predicatorul timid jucat de Robert Mitchum în Noaptea vînătorului (Night of the Hunter) și banditul din filmele polițiste și de groază holliwoodiene, care amenință liniștea burgheză. Conform subiectului ocult al filmului, Kane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o violeze. Într-o luptă violentă împotriva monstrului, viermele este aruncat afară de data aceasta apărînd sub forma unui șarpe uriaș care, în urma unei metamorfoze grotești, devine Kane însuși! Această metamorfoză vierme/șarpe/monstru/Kane simbolizează pericolul sexualității necontrolate a clasei muncitoare și îl prezintă pe Kane ca pe o forță monstruoasă și amenințătoare 16. În final însă, tatăl își răscumpără greșeala și devine din nou capul familiei. Familia se reunește pentru a se reîntoarce la Cuesta Verde, la locul fostei locuințe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tendința de a prezenta indivizi sau familii burgheze bogate și cu un statut sigur, care adesea duceau o existență plină de strălucire. Se considera că în general mediile sociale bogate erau preferate pentru reclama și vinderea produselor, ca urmare, clasa muncitoare și săracii au fost timp de decenii excluși din programele de televiziune. În timpul mandatului Reagan, în anii '80, seriale precum Dallas, Dinastia și Viața celor bogați și celebri plasau în centrul lor lumea celor bogați. Această iluzie a fost spulberată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor emisiuni precum Beavis și Butt-Head asupra tineretului. Și nu întîmplător, cînd băiețelului din E.T. îi reușește încercarea de a lipsi de la școală pentru a sta cu noul său tovarăș, mama îl admonestează: "Fără televizor!" 10 În mod evident, clasa muncitoare, în special orientată spre industrie, a avut de înfruntat dezastrul economic din perioada de criză industrială din America mai mult decît a făcut-o clasa de mijloc; această situație însă, după cum voi sugera mai tîrziu, a fost se pare atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]