4,361 matches
-
cetățeni străini care au dobândit cetățenia română și au dezvoltat afaceri, populația în chestiune s-a stabilizat și este prezentă într-un număr important. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, în România au fost recenzați 64.337 de musulmani, din care 43.279 în județul Constanța și 9.037 în Municipiul București. În conformitate cu același recensământ, numărul național al musulmanilor, 64.337, este compus astfel: Dacă vom considera că din cei 6.281 de români musulmani, cea mai mare parte
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
într-un număr important. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, în România au fost recenzați 64.337 de musulmani, din care 43.279 în județul Constanța și 9.037 în Municipiul București. În conformitate cu același recensământ, numărul național al musulmanilor, 64.337, este compus astfel: Dacă vom considera că din cei 6.281 de români musulmani, cea mai mare parte o reprezintă imigranți care au dobândit cetățenia română și că majoritatea celor 6.906 de alte etnii e constituită din
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
mai mare parte o reprezintă imigranți care au dobândit cetățenia română și că majoritatea celor 6.906 de alte etnii e constituită din rezidenți care au declarat etnia reală, avem un efectiv cuprins între 10.000 și 15.000 de musulmani naturalizați la scară națională. Luând în considerare numărul instituțiilor de cult, școlilor străine care țin de state cu populație musulmană și volumul cererii de cetățenie și rezidență română, este posibil ca numărul musulmanilor din România să fie sensibil mai mare
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
între 10.000 și 15.000 de musulmani naturalizați la scară națională. Luând în considerare numărul instituțiilor de cult, școlilor străine care țin de state cu populație musulmană și volumul cererii de cetățenie și rezidență română, este posibil ca numărul musulmanilor din România să fie sensibil mai mare. Comunitatea musulmană cuprinde credincioșii musulmani dintr-o zonă (cartier sau localitate) și este condusă administrativ de un comitet compus din 5-7 membri aleși pe o perioadă de timp. este relativ nouă și destul de
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
islamice. Pentru foarte multe sute de ani, Bucureștiul nu a avut o comunitate musulmană, chiar dacă se afla la limita “spațiului Islamic”, fiind secole chiar sub suzeranitatea Imperiului Otoman. De altfel, prima moschee edificată în București nu a fost construită de musulmani, ci de autoritățile române - prin persoana Regelui Carol I al României. Ea servea în primul rând, reprezentanților diplomatici ai Imperiului Otoman la București, după recunoașterea independenței României. Pană în 1989, musulmanii din București aveau un singur lăcas de cult, și
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
moschee edificată în București nu a fost construită de musulmani, ci de autoritățile române - prin persoana Regelui Carol I al României. Ea servea în primul rând, reprezentanților diplomatici ai Imperiului Otoman la București, după recunoașterea independenței României. Pană în 1989, musulmanii din București aveau un singur lăcas de cult, și anume Geamia din București, ce se află în sectorul 5, în zona “Eroii Revoluției”, strada Mănescu nr. 3. La aceeași adresă se află oficial și sediul administrativ al “Comunității Musulmane din
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
Comunității Musulmane din București” - ca parte componentă a Cultului Musulman din România. După anul 1989, având în vedere reorientarea României către valorile europene privind dreptul la libertatea de gândire și exprimare a convingerilor religioase, precum și a dreptului la liberă asociere, musulmanii din București s-au asociat în diferite organizații neguvernamentale - înființând asociații și fundații având drept scop dezvoltarea de servicii religioase pentru comunitate. Astfel, a luat naștere o adevărată societate civilă musulmană în București, ale cărei eforturi s-au concretizat prin
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
asociații și fundații având drept scop dezvoltarea de servicii religioase pentru comunitate. Astfel, a luat naștere o adevărată societate civilă musulmană în București, ale cărei eforturi s-au concretizat prin construirea, în 1994, a primului lăcaș de cult construit de musulmanii din București, Moscheea Ar Rahman, cunoscută ca și Moscheea din Crângași. Moscheea Ar Rahman este situată în cartierul Crîngași, pe strada Munții Gurghiului nr. 50-52, sector 6. Specific pentru moscheile din București este faptul ca sunt administrate și întreținute de
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
sector 3 - administrată de asociația Centrul Cultural Islamic Al Taqua. Pe lângă aceste lăcașuri de rugăciune - construite de la început cu destinația de moschee, societatea civilă musulmană a închiriat diferite imobile din București, ce nu au destinația de moschee, lăcașuri ce deservesc musulmanii din zonele unde nu există un lăcaș de cult. Printre aceste locații menționăm: - Centrul Cultural Islamic Islamul Azi din București, Șoseaua Colentina nr. 373, sector 2. - Centrul Ayas din București din București, Șoseaua Vasile Milea nr. 1, sector 6. - Centrul
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
aparat compus din școală, spital, agent de protecție socială, animator artistic și cultural, sistem de întrajutorare. Fiecare nucleu a creat locuri de muncă și a rezolvat probleme comunitare, degrevând de multe ori Statul. Parte din personalul lucrător este constituit din musulmani români de etnie turcă sau tătară. În București există și o sumă importantă de școli arabe, nu în mod determinat musulmane, dar care se adresează cererii comunității și în care se studiază și religie. Astfel, pe lângă Moscheea Ar Rahman, patronată
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
Midhat încearcă prin intermediul operelor sale să instruiască cititorii. În 1872 teatrul din Istanbul va pune în scenă piesa Vai! „Eyvah” a scriitorului în discuție, în care este criticată poligamia, deși la acea vreme era o practică des întâlnită în rândul musulmanilor. La rândul lor musulmanii fanatici s-au simțit indignați și au reacționat imediat. Autorul nu s-a lăsat intimidat și în cursul aceluiași an va scrie o altă piesă de teatru, numită Capete descoperite „Açık baș”, în care îi condamnă
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
sale să instruiască cititorii. În 1872 teatrul din Istanbul va pune în scenă piesa Vai! „Eyvah” a scriitorului în discuție, în care este criticată poligamia, deși la acea vreme era o practică des întâlnită în rândul musulmanilor. La rândul lor musulmanii fanatici s-au simțit indignați și au reacționat imediat. Autorul nu s-a lăsat intimidat și în cursul aceluiași an va scrie o altă piesă de teatru, numită Capete descoperite „Açık baș”, în care îi condamnă pe cei care se
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
— cea mai răspândită religie în rândurile credincioșilor republicii Kazahstan. Musulmanii constituie 70,19 % din populație, după cum rezultă din recensământul din anul 2009. Apariția islamului pe teritoriul Kazahstanului contemporan a fost un proces care s-a întins pe mai multe secole, incepand cu regiunile sudice. <br> Potrivit unora, primul impuls către
Islamul în Kazahstan () [Corola-website/Science/330070_a_331399]
-
comunicării directe între credincios și divinitate, comunicare ce constituie esența misticismului de pretutindeni. Treptat, cercetătorii europeni au formulat ipoteze privind influenta neoplatonismului grecesc asupra formării doctrine mistice în islam, privind influențe despre zoroastrism, hinduism, budism, monahismul creștin, etc. Din perspectiva musulmanilor, obsesia unor origini străine ale misticismului islamic trădează o concepție schematic a islamului ca religie simplă, menită să impună prin forță o anumită ordine socială și incapabilă să ofere o dimensiune spiritual proprie. Pentru musulmani, sufismul înseamnă a urma o
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
monahismul creștin, etc. Din perspectiva musulmanilor, obsesia unor origini străine ale misticismului islamic trădează o concepție schematic a islamului ca religie simplă, menită să impună prin forță o anumită ordine socială și incapabilă să ofere o dimensiune spiritual proprie. Pentru musulmani, sufismul înseamnă a urma o anumită cale bazată pe Coran și pe practică Profetului, în scopul de a dobândi cunoașterea iluminativă. Se spune că din punct de vedere doctrinar, misticismul islamic încearcă să extragă toate semnificațiile din șahada, mărturia de
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
largă răspândire (în Nordul Africii, de pildă). Cea mai răspândită confrerie din zilele noastre este Kadiryya, (în Iraq, Turcia, Sudan,Nordul Africii, etc). Se apreciază că numărul membrilor în confrerii nu depășește în nici o țară 3% din numărul total al musulmanilor. Este locul să menționăm varietatea credințelor și practicilor înglobate sub numele de sufism, de la misticismul ultraspiritualizat al unui Al Gazali, acceptat de islamul oficial, până la misticismul deviat spre cultul sfinților, total dezavuat de ortodocsism, sau degradat în pracrtici de automutilare
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
explicare și interpretare alegorică. Trebuie spus însă că această opoziție considerate de unii firească, a putut să ducă la executarea lui Al Hallaj, vinovat de a fi asociat, ca un politeist, eul său individual lui Dumnezeu. Cu toate acestea, majoritatea musulmanilor îl considera pe sufi, un musulman pios, respectat chiar dacă nu toate convingerile și practicile sale sunt înțelese pe deplin. Se poate pune întrebarea dacă există vreo legătură între sufism și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
însă că această opoziție considerate de unii firească, a putut să ducă la executarea lui Al Hallaj, vinovat de a fi asociat, ca un politeist, eul său individual lui Dumnezeu. Cu toate acestea, majoritatea musulmanilor îl considera pe sufi, un musulman pios, respectat chiar dacă nu toate convingerile și practicile sale sunt înțelese pe deplin. Se poate pune întrebarea dacă există vreo legătură între sufism și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a șiiților pentru misticism. Cu toate că este vorba
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
mult mai ostilă, însă cu referire specifică la tăgăduitori, care sunt puși la încercare de Dumnezeu prin alții - credincioșii. O a treia atitudine, și poate cea mai importantă, întrucât apare în atât de multe sure, este cea de milostenie. Credinciosul musulman își poate spăla păcatele prin eliberarea unui sclav, prin oferirea de "zakat", care folosește și la răscumpărarea robilor, sau prin hrănirea unui prins. "9,60 : Milosteniile sunt pentru cei săraci și nevoiași, pentru cei care trudesc pentru ele, pentru cei
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
la idoli. Convertirea unui rob la islam reprezintă, înainte de toate, o altă cucerire, de această dată spirituală, a islamului în față oricărei alte religii. Același lucru se observă și în cazul femeilor sclave care pot fi luate de soții de musulmani doar după ce devin „sclave credincioase”: "2, 221 : Nu vă luați neveste închinătoare la idoli, până ce ele nu cred ! O roabă credincioasă este mai bună decât o închinătoare la idoli, chiar dacă vă place de aceasta. Nu vă dați fetele de neveste
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
centrul și estul Anatoliei, unde au rămas până în 1335. Garnizoana Ilhanatului staționa lângă Ankara. Campania mongolă din Orientul Mijlociu a fost o expediție sub comanda lui Hulagu (1256 - 1260), reprezentând una dintre cele mai mari cuceriri ale armatei mongole îndreptate împotriva musulmanilor din Orientul Mijlociu, unii istorici (Rene Grousset, , Lev Gumiliov) numind-o cruciada galbenă. Bagdadul este cucerit de mongoli în 1258, în timpul califului Al-Mustasima. După cucerirea Bagdadului a început campania siriană a mongolilor. La începutul lunii septembrie 1260 a avut loc Bătălia
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
opus în mod deschis politicii britanice de restrângere a imigrației evreiești. Ziarul a fost considerat multă vreme o sursă de informații serioasă nu numai pentru publicul evreiesc din țară, dar și pentru funcționarii mandatului britanic, pentru arabi palestinieni, creștini și musulmani, pentru evreii din Diaspora, pentru turiști și pelerini creștini. "Palestine Post" a fost în acea perioadă și un purtător de cuvânt neoficial al Agenției Evreiești. În anii celui de-al Doilea Război Mondial "Jerusalem Post" a avut un tiraj de
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
lui Ioan Botezătorul. Ei au înălțat aici un sanctuar, cuprinzând un palat episcopal și o biserică impunătoare închinată lui Sf.Ioan Botezătorul, actualmente moscheea satului Sabastiye. După victoria lui Saladin la Karney Hittin în 1187 localitatea a căzut în mâinile musulmanilor, care au transformat biserica în moschee. Cu timpul așezarea antică a fost abandonată, și în preajma ei a luat ființă satul arab Sabastiye sau Sebastia.
Samaria (oraș) () [Corola-website/Science/330347_a_331676]
-
și bunurile lor în schimbul unui impozit de tip capitație. După mărturia lui Al Mukaddasi a făcut parte din provincia Djund Filistin. În vremea Regatului Ierusalimului înființat de cruciați Sebastia era sediul unui episcop catolic. Prin 1184 a fost recucerită de musulmanii sub conducerea lui Saladin (Salah ad Din). Cucerirea definitivă de către mameluci sub conducerea guvernatorului Damascului, Ladjin, a avut loc prin anul 1287. Ea este menționată în scrierile geografului sirian Yaqut al Rumi (1179-1229) care scrie ca „aici se află mormintele
Sebastia () [Corola-website/Science/330387_a_331716]
-
morminte romane și numeroase clădiri din perioada otomană . În anul 1922 Sebastia avea o populație de 572 locuitori. În 1931 satul număra 751 locuitori. Populația a ajuns în 1945 la 1020, iar în 2007 la 2614 locuitori, marea majoritate arabi musulmani, precum și un mic număr de arabi creștini. Sebastia are trei școli: o școală elementară, cu 280 elevi, un liceu de băieți, cu 200 elevi, și un liceu de fete, cu 320 eleve. Cea mai mare parte a construcției este descoperită
Sebastia () [Corola-website/Science/330387_a_331716]