60,569 matches
-
a doua zi cu Cerboaica pe câmp, neagră de supărare. Ea nu m-a-ntrebat nimic. N-a văzut nimic și nu i-am spus nimic. Pe tine te-am lăsat dormind acasă, da mă gândeam ce-i mai păți și eram neagră toată, abia mă mai țineam pe picioare. Așa-m ajuns și-așa-m început lucrul. N-a fost încă nimic până n-a ridicat ochii și nu l-a văzut Cerboaica venind. Venea ca la moarte, și eu seceram aplecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
oase și când a dat ochii peste cap ca o găină m-am gândit ce-o fi cu tine, dragu mamii, și-am început să caut semnele visului. Unde lovește visul? Uite unde-a lovit! De ce-am umblat eu neagră toată ziua și m-am luptat cu muierea îmbrăcată-n negru! Tu-n altă parte, la pod, pe locu unde-am visat eu, te luptai cu moartea. Mi se usucă sufletul când mi-amintesc cum veneam cu el în mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Lasă, mamă, du-te și te culcă. Bine-bine, odihniți-vă! Hai, mamă! Capul mecanicului zăcea, cu ochii micșorați și pupilele sticloase surpate în valul de albeață, atât de aproape, că-l putea atinge. Își privi brațul legat cu-o feșă neagră, ca o banderolă, cu acul înfipt. Rămase lungit pe spate, nemișcat, cu fața-n sus, privind în tavan. Pulsul! O sută douăzeci... Tavanul se surpă într-o zvârcolire spasmodică. Puzderie de pete galbene, portocalii, roșii și albastre veniră peste el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
capătul gangului se umplură de zgomote, pași și strigăte contopite într-un torent. Ca pe stadion când se înscrie golul final sau la ieșirea din cinematograf, duminica seara, când cele trei uși sar în lături, și prin ele țâșnește tăvălugul negru al mulțimii. Ce-i? Ce s-a-ntâmplat? Cum nu-și putură răspunde, rămaseră nemișcați, strâns lipiți unul de altul, cu urechile și toate simțurile inundate de mișcarea aceea dezordonată și inexplicabilă, din ce în ce mai frenetică și vastă, ce se întindea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
întâmpinare. Așteptă nemișcată în patul alb, pe cerga mițoasă, cu ochii pe geamul înfrigurat sub ninsoare. O izbitură, scurtă, zgudui ușa. Se ridică și-i deschise. Stătea în prag cu ramurile coarnelor ajungându-i până la umeri, nările umflate și botul negru plin de mustul zăpezii. Cerboaica îl scărpină în steaua frunții. Ce vrei să-mi spui, Tudore? Ce veste-mi aduci? Cerbul mugi, tremurându-și buzele, și-i adulmecă pieptul izbind-o cu botul. Nu mă păcăli! Mi-ai mai spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de gară la vreo patruzeci de kilometri în apropiere. Irina își făcea serviciul la aceeași gară de doi ani: era casieră, se-mpăca bine cu soacră-sa, motiv pentru care Miluță, acum un tânăr serios, împlinit, cu-o mustață stufoasă, neagră, cu aer de șef cu autoritate, plutea în al nouălea cer. În cui, deasupra cuierului din coarnele căzute ale lui Tudor, de anul trecut, atârnau mănușile din pielea aceluiași Seco răpus de Tudora, dar nu le luă. Nu era cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
soarele ghețos și de albeața strălucitoare ce schimba totul. Pârtia înzăpezită, cu făgașele subțiri și-adânci ca niște cuie, două câte două, înfipte-n nămeți, fulgerând albastru urmele cerbului șerpuia printre cușmele albe, ireale, clădite din zahăr zgrunțuros, cu oglinzi negre în loc de ramuri, pe covoarele pomilor; plutind între cer și pământ atârnate de barba ceții; îngropându-se sub umbrele albastre înscorțoșate de chiciură. Privind, uimită, împrejur, cu grijă să nu-și rănească ochii, sufla în pumni, descheiată la șubă luneca înfundându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ, ocrotit sub umbră de stejar, de curgea ca un foc întunecat în sânge, limpezind mintea, se-nfrupta cu măsură, rațional, niciodată mâncând să se sature, niciodată bând mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Soarele bătea în ea încălzind-o ca pe-o tipsie de aur. Lângă brad, în fața sa, în celălalt capăt al poienei, se-nălța un stejar bătrân, rotat, atât de fastuos și măreț în frunzișul lui des că arunca o umbră neagră împrejur. Neagră-albăstruie, încât, iarba părea de petrol. Acolo-i plăcea cerbului să-și întâmpine și să-și înfrunte adversarii. Acolo, în largul poienii însorite, aștepta totdeauna cea mai frumoasă căprioară a pădurii, cu sfârcurile urechilor albe, sfârșitul turnirului dat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mă minți? Păi te-aș minți eu, doamnă, da să te mintă și cerbul? Las că m-a mai păcălit o dată. Aceea-i altceva! Știu când. Când a venit tovarășu șef de la gară și i-am dat vin de coacăze negru, de nu mi-o adus nici-acu sticla-napoi. Atunci, Ghiță, atunci! Și lasă povestea cu sticla. N-o tot ține întruna până la învierea morților. Ți-am spus să vii să-ți dau câte glaje, șipuri și damigene vrei. Păi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o liniști Tudor. Numai că nu știu ce-o să ne facem, râse el și-o împinse s-o îndepărteze, să i se uite în ochi și s-o vadă din toate părțile. Odaia mirosea a ciuperci murate și-a vin negru de coacăză. Ești frumoasă! Ești și mai frumoasă! constată el, fericit. Dacă m-am gândit tot timpul și mi-am dorit ceva, a fost să te găsesc neschimbată! Când colo, tu ești și mai frumoasă! M-ai năucit. Sunt ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să întărească aparatul administrativ al moșiei și să faciliteze comunicațiile. Din această cauză, cât și datorită faptului că în localitatea Broșteni era reședința subprefecturii plasa Muntele, care cuprindea 8 mari comune ăBroșteni, Borca, Mădeiu, Sabașa, Fărcașa, Dorna, Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la prefectura județului și înapoi, vătășeii aveau de parcurs aproximativ 180 de kilometri și aveau nevoie de două, trei zile pentru transportul corespondenței, știrile parvenind cu mare întârziere, s-a simțit nevoia înființării unei linii telegrafice și a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județul Suceava, față de anul 1893, deși numărul localităților fusese redus prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925. Prin această lege comunele Borca, Fărcașa, Mădeiu și Broșteni, din plasa Muntele, au fost încorporate la județul Neamț, iar Șarul Dornei, Neagra Șarului și Păltiniș, la județul Câmpulung Moldovenesc. Comunele Timișești, Țibucani, Păstrăveni, Răucești de la județul Neamț, Chilișeni(Știrbăț) și Bunești de la SuceavaBucovina și Băișești de la Gura Humorului, au trecut la noul județ denumit Fălticeniădin 31 mai 1923). Astfel, în județul Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
stâlpii pentru telefon, pe care ia procurat de la diferiți locuitori, iar cele trei vagoane cu stâlpi sosiți în 28-29 iulie 1900, în gara Liteni, au fost imediat descărcați și plantați pe șoseaua Liteni spre Fălticeni. Materialele necesare pentru liniile telefonice: Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, Ruginoasa-Pașcani și Liteni-Fălticeni, fiind primite de la Direcția Generală la 4 ianuarie 1900, s-a solicitat Inspectoratului Circumscripției a IV-a TelegrafoPoștală Iași, de către prefectura județului, de a trimite personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor. Inspectoratul Iași a dispus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ianuarie 1900, s-a solicitat Inspectoratului Circumscripției a IV-a TelegrafoPoștală Iași, de către prefectura județului, de a trimite personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor. Inspectoratul Iași a dispus ca un constructor și trei cantonieri, să construiască mai întâi linia telefonică Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, iar după terminarea lucrărilor, dacă timpul va fi favorabil, vor executa și celelalte lucrări. Personalul de linie a sosit la Fălticeni la data de 2 februarie, iar în 19 aceeași lună, Direcția Generală a solicitat prefecturii și a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
9 aprilie 1901, indică existența posturilor telefonice în comunele Baia, Sasca, Fântâna Mare, Brădățel, Rădășeni, Mălini și mănăstirea Slatina (spital), din plasa Moldova de Sus; Ciumulești-Gane, Uidești, Boroaia și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului, din plasa Șomuzul. Din 38 de comune rurale, câte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anumite destinații(țări), evitându-se utilizarea cartelelor telefonice frauduloase, până la implimentarea sistemului “antifraudă”. Sigla “Poștei Române” Din anul 1993, sigla Poștei Române se compune din simbolurile RO, ca mnemonice ale României și cornul poștal tradițional. Simbolurile sunt realizate cu culoare neagră pe fond alb(în varianta alb-negru) sau cu culoarea galbenă pe fond roșu. Deasupra simbolurilor este tipărită denominalizarea POȘTA ROMÂNĂ. De atunci, roșu a devenit culoarea tradițională a Poștei Române și în consecință se folosește cu preponderență. Cutii pentru scrisori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de filosofie, apreciind cu entuziasm prelegerea naeionesciană Funcția epistemologică a iubirii drept un „admirabil model de realizare filosoficească“, dovedind o „puternică originalitate de perspectivă asupra problemelor discutate“. Încă de la prima recenzie, introductivă, Grigore Popa observă că publicarea cursurilor spulberă „legenda neagră“ a lui Nae Ionescu, pe care „invalizii inițiativelor personale în filozofie o întrețineau, din interes și invidie“ în jurul lui, anume tăgăduirea talentului și activității sale filozofice. El își propune așadar să discute pe îndelete volumele seriei de opere în numerele
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
făcuse în 1934 (în The Logic of Scientific Discovery), întocmai așa cum le-o prezentase Nae Ionescu într-un curs - probabil cursul de logică generală din anul universitar 1934-1935 sau cel, nestenografiat, din anul 1935-1936 -, cu tot cu exemplul cu lebedele (albe și negre). Numai că Profesorul prezentase această critică deja în prelegerile din anii ’20, litografiate în epocă. Avem de-a face - aici ca și în marea majoritate a instanțelor relevate de Marta Petreu - cu unul dintre locurile comune ale disciplinei. Dar așa
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
multă farsă; și asta mă dezgustă; eu am rămas încă om cinstit; dar până când? Până când voi scrie prima carte de filozofie. Atunci o să fiu și eu dobitoc sau escroc ca toți marii filozofi, chiar dacă nu voi purta redingotă, pălărie moale, neagră și ochelari aduși după urechi.“ Sentimentul era sincer, căci, la sfârșitul semestrului, Nae se mută la Universitatea din München pentru a audia alți profesori. Tot pe vremea când își pregătea doctoratul în Germania s-a pronunțat asupra acuzației de plagiat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
posibilități de valorificare turistică. Potențialul turistic se poate îmbogăți permanent cu noi surse de atracție generate fie de evoluția tehnicii și civilizației fie, mai rar, de schimbările spectaculoase ce pot interveni în mediul natural (de exemplu: construcția Canalului Dunăre - Mare Neagră, declararea Sibiului drept capitală culturală a Europei în anul 2007, respectiv apariția unui lac sărat, descoperirea unei peșteri, o erupție vulcanică ș.a.). Potențialul turistic este, se pare, conceptul cel mai potrivit pentru a exprima modul în care omul selectează anumite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pinteni (Colții Nitrii). Munții Ceahlău prezintă o serie de abrupturi cu aspect ruiniform unde se detașează turnuri și coloane, în jurul cărora s-au născut legende, precum: Dochia, Cușma Dorobanțului, Clăile lui Miron, Piatra cu Apă. Se adaugă stânci bizare (Bâtca Neagră), pinteni (Caprele, Ciobanul) și forme structurale (Polița cu Crini, Piatra Lată, Lespezi ș.a.). 2.1.3. Relieful glaciar Relieful glaciar este rezultatul activității ghețarilor cuaternari mai ales din ultimele două glaciații, desfășurate în urmă cu 22.000 - 15.000 ani
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
circurile glaciare Mândra, Roșiile, Gâlcescu, Găuri etc.; Munții Retezat cu numeroase circuri glaciare: Bucura, Zănoaga, Galeșu, Tăurile Custurii, ce adăpostesc cele mai multe lacuri glaciare din Carpați, precum Bucura (cel mai întins, 10 ha), Zănoaga (cel mai adânc, 29 m adâncime), Tăul Negru, Slăveiul, Galeșul ș.a. O serie de lacuri glaciare din acești munți s-au format de-a lungul văilor glaciare, în spatele unor praguri (ex. Lia, Florica, Viorica, pe Valea Bucura) sau în cadrul unor morene (ex. Lacul Ana). 2.1.4. Relieful
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
categorii: sapropelice, minerale și din turbă. Nămolurile sapropelice sunt depuneri de nămol, cu conținut preponderent organic și un mic adaos de substanțe minerale, care se formează, în principal, în bazinele de apă dulce. Pot avea diferite culori: măslinii, maronii, gri, negre. Au hidratare și capacitate calorică ridicate, iar soluția sapropelică este slab mineralizată. În țara noastră, nămolurile sapropelice sunt cele mai întâlnite, existând peste 60 de surse naturale: pe litoral (Techirghiol, cel mai mare rezervor din Europa), Câmpia Română (Lacul Sărat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
un oraș marcat de istorie. Înconjurat de ziduri cu turnuri și bastioane, orașul păstrează nealterate străzile înguste și clădirile masive, de tip fortăreață, din Epoca medievală. Elementul polarizator al orașului este Casa Sfatului ce prezintă în apropiere și celebra Biserică Neagră. În Cluj-Napoca, cetatea medievală și centrul urbei se desfășoară în jurul Pieții Unirii. În mijlocul acesteia se află Biserica Sf. Mihail și Statuia lui Matei Corvin. Laturile pieții cuprind mai multe clădiri celebre: Palatul Banffi, care adăpostește în prezent Muzeul de Artă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]