5,657 matches
-
Iată ce am cercetat, și așa este! Ascultă, că sunt spre folosul tău!" $6 1. Iov a luat cuvîntul și a zis: 2. "Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească durerea și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3. ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4. Căci săgețile Celui Atotputernic m-au străpuns, sufletul meu le suge otrava și groaza Domnului bagă fiori în mine! 5. Zbiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
în ticăloșia mea. 16. Și dacă îndrăznesc să-l ridic, mă urmărești ca un leu, mă lovești cu lucruri de mirat. 17. Îmi pui înainte noi martori împotrivă, Îți crește mînia împotriva mea și mă năpădești cu o droaie de nenorociri. 18. Pentru ce m-ai scos din pîntecele mamei mele? O, de aș fi murit, și ochiul să nu mă fi văzut! 19. Aș fi ca și cum n-aș fi fost, și din pîntecele mamei mele aș fi trecut în mormînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și eu minte ca voi, nu sunt mai prejos decît voi. Și cine nu știe lucrurile pe care le spuneți voi? 4. Eu sunt de batjocura prietenilor mei cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! 5. Dispreț în nenorocire! iată zicerea celor fericiți: dă brînci cui alunecă cu piciorul! 6. Jefuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn. 7. Întreabă dobitoacele, și te vor învăța, păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și lațul pune stăpînire pe el; 10. capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt și prinzătoarea le stă pe cărare. 11. De jur împrejur îl apucă spaima, și-l urmărește pas cu pas. 12. Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el. 13. Mădularele îi sunt mistuite unul după altul, mădularele îi sunt mîncate de întîiul născut al morții. 14. Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, și este tîrît spre împăratul spaimelor. 15. Nimeni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
sătura cu o ploaie de săgeți. 24. Dacă va scăpa de armele de fier, îl va străpunge arcul de aramă. 25. Își smulge din trup săgeata, care scînteie la ieșirea din fierea lui și îl apucă spaimele morții. 26. Toate nenorocirile sunt păstrate pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu-l va aprinde omul, și ce va mai rămîne în cortul lui va fi ars de foc. 27. Cerurile îi vor dezveli fărădelegea, și pămîntul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
gîndurile voastre, ce judecăți nedrepte rostiți asupra mea. 28. Voi ziceți: "Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiții?" 29. Dar ce! n-ați întrebat pe călători, și nu știți ce istorisesc ei? 30. Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruțat, și în ziua mîniei, el scapă. 31. Cine îl mustră în față pentru purtarea lui? Cine îi răsplătește tot ce a făcut? 32. Este dus la groapă și i se pune o strajă la mormînt. 33
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Mă ridici, îmi dai drumul pe vînt, și mă nimicești cu suflarea furtunii. 23. Căci știu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toți cei vii. 24. Dar cel ce se prăbușește nu-și întinde mîinile? Cel în nenorocire nu cere ajutor? 25. Nu plîngeam eu pe cel amărît? N-avea inima mea milă de cel lipsit? 26. Mă așteptam la fericire și cînd colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, și cînd colo, a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
vii. 24. Dar cel ce se prăbușește nu-și întinde mîinile? Cel în nenorocire nu cere ajutor? 25. Nu plîngeam eu pe cel amărît? N-avea inima mea milă de cel lipsit? 26. Mă așteptam la fericire și cînd colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, și cînd colo, a venit întunericul. 27. Îmi fierb măruntaiele fără încetare, m-au apucat zilele de durere. 28. Umblu înegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare, și strig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ochii mei și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare. 2. Dar ce soartă mi-a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moștenire mi-a trimis Cel Atotputernic din ceruri? 3. Pieirea nu-i oare pentru cel rău și nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege? 4. N-a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi-a numărat El toți pașii mei? 5. Dacă am umblat cu minciună, de mi-a alergat piciorul după înșelăciune: 6. să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură: 28. și aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m-aș fi lepădat de Dumnezeul cel de sus! 29. Dacă m-am bucurat de nenorocirea vrăjmașului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l-a atins nenorocirea, 30. eu, care n-am dat voie limbii mele să păcătuiască, să-i ceară moartea cu blestem, 31. dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: Unde este cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
28. și aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m-aș fi lepădat de Dumnezeul cel de sus! 29. Dacă m-am bucurat de nenorocirea vrăjmașului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l-a atins nenorocirea, 30. eu, care n-am dat voie limbii mele să păcătuiască, să-i ceară moartea cu blestem, 31. dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: Unde este cel ce nu s-a săturat din carnea lui?" 32. Dacă petrecea străinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
celui nenorocit. 7. Nu-și întoarce ochii de asupra celor fără prihană și-i pune pe scaunul de domnie cu împărații; îi așează pentru totdeauna ca să domnească. 8. Se întîmplă să cadă în lanțuri, și să fie prinși în legăturile nenorocirii? 9. Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mîndria lor. 10. Îi înștiințează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă de la nelegiuire. 11. Dacă ascultă și se supun, își sfîrșesc zilele în fericire, și anii în bucurie. 12. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Dacă n-ascultă, pier uciși de sabie, mor în orbirea lor. 13. Nelegiuiții se mînie, nu strigă către Dumnezeu cînd îi înlănțuie; 14. își pierd viața în tinerețe, mor ca cei desfrînați. 15. Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, și prin suferință îl înștiințează. 16. Și pe tine te va scoate din strîmtoare ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase. 17. Dar dacă-ți aperi pricina ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
i-a dat înapoi îndoit decît tot ce avusese. 11. Frații, surorile, și vechii prieteni ai lui Iov au venit toți să-l vadă și au mîncat cu el în casă, l-au plîns și l-au mîngîiat pentru toate nenorocirile pe care le trimisese Domnul peste el, și fiecare i-a dat un chesita și un inel de aur. 12. În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvîntări decît primise în cei dintîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și eu cam despre ce ar fi vorba? Mă-i crede, nu mă-i crede, dar tare mă tem că n-oi putea să-ți explic povestea asta... Spune-o așa cum ai gândit-o. Știi doar că pricep ușor orice „nenorocire” ar cădea peste capul tău... Nu ca mine, care pricep greu și uit repede. Pentru a te face să înțelegi cam ce gânduri mă bat, ar trebui să ieșim la loc aerisit. Și asta n-o putem face decât mâinepoimâine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
anume. Mersul lui trebuie să se deosebească de al mojicilor. Să prezinte importanță, siguranță, admirație, pe măsura contului de la bancă care-i dă prestanță, putere, măreție. Dumnezeu mi-a dat avere și putere, ca să mă asemăn cu el... Peste toată nenorocirea lumii, trece unsul lui Dumnezeu. În genunchi, mocofanilor! Și ochii în pământ! Îmi pângăresc figura mea sacră! Comentarii la portret pe „Cititor de proză”:publicat de Maria Sava : Bine l-ați mai încondeiat. Citeam și mi-l imaginam deja pe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93060]
-
n-ai dat-o Tu pentru totdeauna de moștenire seminței lui Avraam care Te iubea? 8. Ei au locuit-o și Ți-au zidit în ea un locaș sfînt pentru Numele Tău, zicînd: 9. Dacă va veni peste noi vreo nenorocire, sabia, judecata, ciuma sau foametea, ne vom înfățișa înaintea casei acesteia și înaintea Ta, căci Numele Tău este în casa aceasta; vom striga către Tine din mijlocul strîmtorărilor noastre, și Tu ne vei asculta și ne vei mîntui! 10. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetății. După ce au spus ce aveau de spus, 23. ea le-a răspuns: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Spuneți omului care v-a trimis la mine: 24. "Așa vorbește Domnul: "Iată, voi trimite nenorociri peste locul acesta și peste locuitorii lui, și anume toate blestemele scrise în cartea care s-a citit înaintea împăratului lui Iuda. 25. Pentru că M-au părăsit și au adus tămîie altor dumnezei, mîniindu-Mă prin toate lucrările mîinilor lor, mînia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
pentru că ți-ai sfîșiat hainele și ai plîns înaintea Mea, și Eu am auzit, zice Domnul. 28. Iată, te voi strînge lîngă părinții tăi, vei fi adăugat în pace în mormîntul tău și nu vei vedea cu ochii tăi toate nenorocirile pe care le voi trimite peste locul acesta și peste locuitorii lui." Ei au adus împăratului răspunsul acesta. 29. Împăratul a strîns pe toți bătrînii din Iuda și din Ierusalim. 30. Apoi s-a suit la Casa Domnului, cu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
stîncelor noastre [le] rod cînii! Și pe grumazii noștri s-apasă jugul de lemn al boului ce lucrează [ - ] [RAZA MÎNTUITOARE] 2259 Dacă raza ce lumină din ochii-ți asupra mea este raza nemurirei - arunc-o asupra ăstui popor tâmpit de nenorocire, ars de setea dreptății. [ADEVĂRATUL POPOR ROMÎNESC] 2264 Atât de multă plebe transdanubiană, neuropatică, pe deplin stricată moralicește și decăzută fizic se pretinde a fi popor românesc încît în adevăr credem timpul sosit de-a dezgropa poporul veritabil, adevărat popor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de reproducere? Bordelele și căsătoria sălbatecă consumă femeia, un lucru rău plătit și nopți petrecute în orgie consumă pe bărbatul din popor, pe cel avut și mai mult, căci el are mijloacele de a-și procura cea mai rafinată deboșerie. Nenorocire și durere familiară e în început foarte multă în această stare de lucruri, dar în urmă aceste simțiri se tâmpesc, indivizii încep a privi cu indiferență ideile morale, moralitatea decade și această decadență a spiritului e cauza accelerării 84 {EminescuOpXV
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și, fără să confeseze profundele adevăruri ce treceau ca niște umbre prin sufletul său, a lucrat și a lucrat bine. E o idee profundă în espresia: Beschraenkter Untertanenverstand. Ochii mulțimei nu se deschid pentru ca să nu [se] sperie de abisul de nenorocirea către care merge, ci capul ei se-mbată cu umbre, cu plăceri. Laisser vivre! Dacă e destulă tărie în sufletul unei femei pierdute de-a simți primordial, astfel cum leagănul a întărit în sufletul ei simțirea, fiecare din aceste orașe
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
parte moarte. Noi suntem începători, nu tineri; firea noastră schimbătoare și nestatornică. Nemaigăsind jucării de stricat, ne-am apucat de limbă - de limba aceea de care de altfel ni[-i] și rușine s-o vorbim în familie [... ]. [EXCESELE FONETISMULUI] 2291 nenorocirea noastră a făcut ca acel om să fie neamț (destul pentru ca să treacă de autoritate - românii dau foarte mult pe părerea străinilor). Această părere a bietului neamț, în sine foarte subiectivă, a fost apucată c-o adevărată furie de fonetiștii noștri
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Ț-aș spune ceva și parcă-mi stă pe limbă și nu știu ce să-ți zic... Ia adu-ți aminte... da? Parcă te-aș săruta. Nu doar c-aș vrea să te sărut... zise ea vrând să-npodobească dorința ei... Dar o nenorocire mare i se întîmplase. Îl chema Vasile. Își poate închipui oricine ce nenorocire e pentr-un om de-a se chema Vasile. Încercat-a chip și formă, doar ar găsi vun deminutiv care să îndulcească pe crudul Vasile, dar nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-ți zic... Ia adu-ți aminte... da? Parcă te-aș săruta. Nu doar c-aș vrea să te sărut... zise ea vrând să-npodobească dorința ei... Dar o nenorocire mare i se întîmplase. Îl chema Vasile. Își poate închipui oricine ce nenorocire e pentr-un om de-a se chema Vasile. Încercat-a chip și formă, doar ar găsi vun deminutiv care să îndulcească pe crudul Vasile, dar nu era chip: Vasilică - ce idee! Vasilache - gregar *! Lică - comun! Ică - copilăros de tot
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]