4,111 matches
-
cubulețe. Separat, se fierb roșiile, se dau prin sită și se adaugă când zarzavaturile sunt fierte. Într-o tigaie, se prăjește puțin slănina, apoi se toarnă în oală, se potrivește de sare și se mai dă un clocot, se trage oala deoparte și se presară leușteanul tocat. Din sfecla roșie, rasă se opărește puțin, se presară cu sare și se stropește cu oțet. Înainte de a se servi se strecoară sfecla și cu zeama obținută se colorează borșul, se bate gălbenușul cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rase pe răzătoare, sare, piper, Secretul Gustului, 3 linguri de ulei sau 50 g unt, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, două fire mici de cimbru, toate tocate mărunt și trei linguri de orez spălat bine. Punem în oală uleiul sau untul la topit, adăugăm ceapă și călim timp de două minute, apoi punem morcovul și ardeiul, lăsăm un minut, punem roșiile rase, sare, piper și o lingură de Secretul Gustului. Lăsăm să fiarbă câteva minute, apoi adăugăm orezul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bine cu un prosop, după care îl punem pe plita bine încinsă și presărată cu sare mare pe ea. După ce s-a fript, îl clătim bine în apă fierbinte ca să se ducă sarea. După aceea, îi dăm drumul într-o oală cu apă fierbinte în care am pus roșii coapte, boia de ardei și sare, îl lăsăm să fiarbă timp de zece minute, apoi pregătim tava pentru servit. Pe un platou lunguieț punem la capete câte o frunză de salată peste
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi adăugăm carnea dată prin mașina de tocat, o călim până se schimbă la culoare, dăm deoparte, punem orezul bine spălat, ouăle, sarea, piperul, cimbrul și mărarul. Amestecăm bine și umplem găina, după care o coasem cu ață. Într-o oală mare, punem apă, morcov, cartofi, ceapă, pătrunjel și găina. Dăm la fiert, timp de una până la două ore, apoi punem găina în tavă cu ulei peste care turnăm un sos cu usturoi și roșii făcut din mujdei - usturoi, suc de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gr. de orez spălat, 50 gr. de stafide, 200 gr. de carne de vită tocată, sare, piper, puțin condiment Secretul Gustului și un ou. Amestecăm bine și umplem rața, apoi o coasem cu ac și ață, punem la fiert în oala cu presiune timp de o oră și jumătate până la două ore. După ce a fiert, o ungem cu un dressing făcut dintr-o linguriță de pastă tomată, doi căței de usturoi, o linguriță de boia de ardei, un pahar de vin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o ceapă tăiată peștișori și carnea pentru frăgezire timp de 10 - 12 ore. Acest baiț se folosește la orice fel de vânat. RATA SALBATICA CU SMANTANA Rața se pune la baiț timp de 10 - 12 ore, apoi se fierbe în oala cu presiune. Fiindcă fierbe foarte greu, adăugăm sare și foi de dafin, apă cât să-i acopere volumul și lăsăm să fiarbă timp de o oră și jumătate până la două ore. După ce a fiert, strecurăm supa, carnea o desfacem de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
3 morcovi fierți, sare, piper, usturoi, suc de roșii și ulei. Se porționează carnea, se bate cu ciocanul, se condimentează, apoi așezăm pe fiecare felie câte o fâșie de castravete, cașcaval, gogoșar, cabanos, apoi rulăm strâns și le punem în oala cu presiune, la fiert, cu usturoi, ceapă, morcov și suc de roșii. Le putem prinde cu scobitori sau le așezăm cu grijă una lângă alta. După ce au fiert, le așezăm pe un platou, una lângă alta, și decorăm cu măsline
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
500 g carne de vită tocată, sare, piper, Secretul Gustului, o legătură de mărar tocat, o legătură de pătrunjel, 2-3 fire de cimbru și tarhon, tocate mărunt. Amestecăm totul la un loc și facem sarmale lunguiețe, care se pun în oală de lut sau în oală cu fundul dublu, punem la fund puțin ulei, crenguțe de cimbru, cotoare de varză, apoi sarmalele în formă de cerc. Adăugăm apă cu două degete mai mult peste sarmale și le dăm la fiert. Pentru ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tocată, sare, piper, Secretul Gustului, o legătură de mărar tocat, o legătură de pătrunjel, 2-3 fire de cimbru și tarhon, tocate mărunt. Amestecăm totul la un loc și facem sarmale lunguiețe, care se pun în oală de lut sau în oală cu fundul dublu, punem la fund puțin ulei, crenguțe de cimbru, cotoare de varză, apoi sarmalele în formă de cerc. Adăugăm apă cu două degete mai mult peste sarmale și le dăm la fiert. Pentru ca sarmalele să fie cât mai
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apă cu sare și puțin oțet, 300 g suc de roșii, 300 g ulei Se toacă bine carnea, se amestecă cu orezul spălat, ceapa tocată mărunt și călită, se adaugă mirodenii, verdeață, apoi se rulează sarmalele și se așează în oală în care se pun bețișoare unul lângă altul, apoi se așează frunze tocate mărunt, peste care punem sarmalele și în loc de apă, la fiert punem 2 l de vin alb. SARMALELE BUNICII 500 g carne de porc, 500 g carne de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rondele, călim puțin, apoi punem un rând de varză tocată, un rând de costiță tăiată felii, rasol tăiat, bucăți de cârnați, apoi iarăși varză și așezăm astfel până intercalăm totul. Punem apă cu două degete mai mult decât varza din oală. Punem capac și lăsăm să fiarbă la foc mic timp de patru ore. Se servește cu mămăligă caldă. VARZĂ UMPLUTĂ Din 300 gr. de făină, un ou, două linguri de ulei, 100 ml de apă, drojdie cât o nucă facem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
CIORBA 7 kg păstăi, 2 kg gogoșari, 2 kg roșii, 1,5 kg ceapă, 2 legături de țelină, 2 legături de pătrunjel, 1 kg morcov ras, sare, zece aspirine, 100 g zahăr și 1 l de ulei. Punem uleiul în oală, iar peste el așezăm zarzavatul în straturi - păstăi tocate, morcov ras, roșii tocate sau rase, ceapa tocată fin, gogoșarii tăiați cuburi, țelina și pătrunjelul, tocate mărunt. Peste fiecare strat presărăm puțină sare. Punem capac la oală și lăsăm să fiarbă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ulei. Punem uleiul în oală, iar peste el așezăm zarzavatul în straturi - păstăi tocate, morcov ras, roșii tocate sau rase, ceapa tocată fin, gogoșarii tăiați cuburi, țelina și pătrunjelul, tocate mărunt. Peste fiecare strat presărăm puțină sare. Punem capac la oală și lăsăm să fiarbă la foc mic timp de o oră. Apoi adăugăm un pachețel de delicat, zahărul și aspirinele pisate. Amestecăm și punem în borcane pe care le legăm cu celofan și le fierbem la Bain-Marie timp de 30
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de piper. Se fierbe un clocot, apoi călduț se toarnă peste ardei. La sfârșit, legăm borcanele și le dăm la cămară. ARDEI KAPIA ÎN OȚET - CRISTINA Ardeii kapia se coc pe foc iute și se pun cu sare într-o oală, apoi se fierb 2 l de apă, 1 l de oțet și două linguri de sare. Se lasă până devine călduț, apoi se pun ardeii în borcan, se toarnă baițul și se leagă. ARDEI KAPIA PENTRU IARNĂ Ardeii kapia se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
l de oțet, piper boabe, foi de dafin, apoi, călduț, punem peste ardei. Legăm borcanele și le dăm la beci. Mirodeniile se pun după gust. CASTRAVEȚI ÎN OȚET Spălăm castraveți sănătoși, care nu au pete, apoi se pun într-o oală mare peste care turnăm o soluție din apă și puțină sare, o fierbem timp de două minute și, fierbinte, o turnăm peste castraveți. Îi lăsăm timp de o oră, apoi îi scoatem, aruncăm apa și punem castraveții în borcane, intercalat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean, o căciulie de usturoi, 100 ml de oțet și o lingură de zahăr. Se pun castraveții într-o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de apă fiartă cu șase linguri de sare, se acoperă cu un capac și se lasă până a doua zi. Se pregătesc borcanele cu mărar și cimbru peste care se pun castraveții în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
5 kg. de pește, 200 gr. de pastă de bulion, douăzeci de linguri de oțet, 2 kg. de ceapă, 1,5 litri de ulei, sare, piper, foi de dafin, o cană de apă. Peștele curățat se pune la fiert în oala cu presiune cu oțetul, apa, două foi de dafin, două - trei boabe de enibahar și se lasă la fiert timp de o oră și jumătate. Ceapa curățată se taie peștișori și se călește în jumătate de litru de ulei. După
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
27 Alexandru Odobescu, "Rămășițe antice din județul Dorohoi" (1872), în Note de călătorie, ediție îngrijiă de Corneliu Popescu, Editura Sport-Turism, București, 1981, p. 147. 28 Odobescu, Antichitățile județului Romanați, p. 117. 29 Cezar Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței, Peștera cu Oalele, Comoara din Cumpăna Ciocârlăului, Valea Caselor și Mormintele de pre Vulcana Mare" (1870), în Scrieri, II, p. 334. 30 Alecu Russo, "Poezia poporală" (1846), în Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983, p. 239. 31 Alecsandri, "Românii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bine zis, v-a primit? R. R.: Da, ne-a primit. C. I.: Adică prima noapte de deportare ați stat la ruda mamei dumneavoastră. V-a dat de mâncare, de îmbrăcat? R. R.: Da, ne-a primit și avea o oală de fasole fierte și ne-a dat să mâncăm. Bărbatul ei a fost militar și a fost epurat din armată. Acum era proiectant și pleca mai mereu pe șantier. În noaptea aceea era venit acasă, iar a doua zi a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lipcan domnesc sosise în Bacău, aducând cu dânsul o carte domnească către șoltuzul târgului și pârgarii lui. Sântem în anul 1662 vara. Domn la Iași era Vodă Dabija, singurul din domnii care l-a chemat Istrati, cu mustățile croite pe oală, obiceiul având a bea vin din oală nouă. O ferbere neobișnuită se făcu în tot târgul, la vederea lipcanului domnesc, care în goana calului străbătu singura uliță a vămei pentru a se opri de năprasnă la casa Șoltuzului. Teamă era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dânsul o carte domnească către șoltuzul târgului și pârgarii lui. Sântem în anul 1662 vara. Domn la Iași era Vodă Dabija, singurul din domnii care l-a chemat Istrati, cu mustățile croite pe oală, obiceiul având a bea vin din oală nouă. O ferbere neobișnuită se făcu în tot târgul, la vederea lipcanului domnesc, care în goana calului străbătu singura uliță a vămei pentru a se opri de năprasnă la casa Șoltuzului. Teamă era tuturor că i s-ar aduce vreo
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o metamorfoză degradantă, trecere de la umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui să sfârșească în oala gazdei). Ambivalența scenei de ospitalitate este aici evidențiată prin această alterare a subiectului care căzând sub vraja gazdei descoperă că ospitalitatea poate însemna sechestrare, încarcerare. Ca și în poveștile tradiționale, eroul beneficiază totuși de ajutorul unui personaj întâlnit pe drum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la o parte cenușa caldă încă, reînvie focul din ajun, pune pe el frunze uscate și scoarță de copac și reușește, suflând în foc cu greu, ca o bătrână, să-l reaprindă. Ea pune vreascuri uscate și lemne sub o oală mică. Apoi curăță de frunze câteva legume aduse de soțul ei din grădina stropită de ea. Cu o furcă cu doi dinți, Filemon dă jos din cui un spate de porc afumat atârnat de o bârnă înnegrită. Ei pun masa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ei din grădina stropită de ea. Cu o furcă cu doi dinți, Filemon dă jos din cui un spate de porc afumat atârnat de o bârnă înnegrită. Ei pun masa și sub piciorul ei mai scurt pun un ciob de oală, apoi o șterg cu mentă verde. După o masă câmpenească, rustică, dar generoasă, cei doi sunt recunoscuți (prin vasul cu vin care se umple singur) și ei își conduc gazdele pe un munte învecinat. Sub ochii bătrânilor întreaga regiune este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Edgar Allan Poe și povestitorii săi patologici, după cum vom arăta în cele ce urmează. Nu știm mare lucru despre psihologia sa și despre caracterul său, poate doar faptul că este curios, că vrea să se bage unde nu-i fierbe oala că nu are nici o educație (ceea ce explică lipsa lui de bunăcuviință, discreție și rezervă). Cultura gazdei sale îl lasă, după toate aparențele indiferent; el nu pare, în ceea ce îl privește să aibă vreuna. Comportamentul său, transgresiv față de legile politeții și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]