5,043 matches
-
de creier al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile leșilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forța armelor. La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai, Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credință marelui voievod care se intitulează "„domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei.”" După mutarea capitalei Moldovei
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
urmărire și transmisiuni de la granița vechiului URSS. -Monumentul Tătarilor ( este un monument ridicat în cinstea borșenilor care au luptat cu vitejie împotriva hoardelor tătare în anul 1771, cănd câteva sute de borșeni, conduși de Popa Lupu Șandru, au învins o oaste de tătari de peste 10.000 de suflete. Este amplasat la urcarea spre Pasul Prislop în zona numită Preluca Tătarilor) -Telescaunul din Complex ( este ce-a mai veche instalație de transport pe cablu de tip telescaun de două locuri de fabricație
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
a cetății au loc în anii 1462, 1467, dar toate aceste expediții au eșuat. În anul 1478, Matei Corvin numește în funcția de comite de Timiș pe Paul Chinezu. Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja. Războiul țărănesc a pornit din Transilvania, după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-otomane, inițiate de Papa Leon al X-lea. Acesta promisese iobagilor participanți la cruciadă, eliberarea, însă cum războiul nu
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
în alte zone de interes pentru Poarta Otomană. Puternica garnizoană va fi mereu prezentă în confruntările dintre partidele nobiliare ardelene, dintre pretendenții la tronurile Țărilor Române. Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un permanent du-te-vino de oști, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare, solii străine. La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce, care râvneau la tronul Transilvaniei. Tot de aici încercau să primească ajutor și unii
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
În urma unei puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely, armata creștină cucerește cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț dar Timișoara rămâne neatinsă. O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui Sigismund Bathory, împreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000 de creștini din Banat încep asediul cetății, iar mai târziu în sprijinul asediaților vin și 10.000 de tătari. După 40 de zile de eforturi zadarnice
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000 de creștini din Banat încep asediul cetății, iar mai târziu în sprijinul asediaților vin și 10.000 de tătari. După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag. O nouă oaste transilvăneană revine anul următor, dar și de această dată încercarea se soldează cu un eșec. Din timpul revoltei antiotomane a țărilor românești mai este de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul, care devastează mahalalele în 23 februarie 1600
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
suferite la Zenta (1697), dar și reconstruirea fortificațiilor din porunca noului sultan Ahmed II (1703), demonstrează importanța cetății în planurile otomanilor. După 17 ani de relativă liniște izbucnește un nou război austro-turc. După victoria de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane, prințul Eugeniu de Savoia decide cucerirea cetății Timișoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziție strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoțit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetății, la
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
în jurul centrului, unde se resimte influența stilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez. Aleea personalităților este alcătuită din 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști, care au contribuit la dezvoltarea orașului și renumele regiunii Ordinea busturilor este în sensul acelor de ceasornic, cu bustul lui Sever Bocu în dreptul intrării dinspre Catedrala Mitropolitană: Cu ocazia sărbătorilor se organizează
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
ei proprii, nu numai la Cetatea Bistriței (și ea cu organizație proprie), ci chiar la domnii Moldovei, ca de la stat la stat. În istoria zonei se petrec și alte evenimente cu implicații pentru destinele Moldovei. Astfel, Alexandru Lăpușneanu trece cu oștile spre Transilvania în 1556-1557, iar în vremea lui Gheorghe Ștefan (1653-1658) are loc în aceste locuri o luptă între oastea moldoveană și armata nobilimii transilvănene. În secolul al XVII-lea, când polonezii ocupă vremelnic nordul Moldovei, în Câmpulung își are
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
la stat. În istoria zonei se petrec și alte evenimente cu implicații pentru destinele Moldovei. Astfel, Alexandru Lăpușneanu trece cu oștile spre Transilvania în 1556-1557, iar în vremea lui Gheorghe Ștefan (1653-1658) are loc în aceste locuri o luptă între oastea moldoveană și armata nobilimii transilvănene. În secolul al XVII-lea, când polonezii ocupă vremelnic nordul Moldovei, în Câmpulung își are reședința unul dintre comandanții armatei polone. În anul 1766 numărul locuitorilor ocolului se ridică la 922 de familii, dintre care
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
mult cu cât unii dintre ei, precum Raymond de Saint-Gilles se apropie foarte mult de împărat. Soluția lui Alexios a fost aceea de a le solicita în schimbul promisiunii de a asigura aprovizionarea și de a participa cu un corp de oaste la expediție, să presteze jurământul de vasalitate. Acesta nu exista în Bizanț, însă împăratul îi cunoștea valoarea pentru occidentali. După o primă reacție nefavorabilă, cavalerii încep să presteze acest jurământ, cu excepția lui Tancred. În plus i-au promit împăratului că
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Carol I un pact de alianță. Desiderius pornește o incursiune militară împotriva papei Adrian I pentru ca acesta să sfințească ca regi franci pe cei doi fii ai fratelui mort (Carloman), care primiseră azil la curtea lui Desiderius. Carol înfrânge însă oastea lui Desiderius, proclamându-se la Pavia rege al longobarzilor, recunoscând suveranitatea papei iar teritoriul din jurul Romei (Patrimonium Petri) ca stat de sine stătător sub conducerea papală ("stato pontificio", sau "stato de la Santa Chiesa"). Expediția contra maurilor s-a pornit pentru
Carol cel Mare () [Corola-website/Science/296772_a_298101]
-
conducătorul "de facto" al Transilvaniei. La 1 mai 1600 Mihai își așeză tabăra la Prejmer. Acolo făcu cunoscut ostașilor săi că vor trece Carpații pentru a-l alunga pe Ieremia Movilă de pe tronul Moldovei. La 6 mai Mihai în fruntea oastei sale trece munții, dar nu pe drumul obișnuit, unde știa că îl așteaptă dușmanul, ci urcându-se pe munții cei mai grei. În acea vreme armata sa a avut mult de suferit, mai cu seamă din lipsa proviziilor care nu
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
era de 2231 de locuitori (1122 de bărbați și 1109 femei). În 2002, populația scăzuse la 2228 locuitori, dintre care 1110 bărbați și 1118 femei, densitatea fiind de 63,3 locuitori/km2. Toponimul Pucheni derivă de la numele căpitanului Pucheanu din oastea lui Mihai Viteazul, care pentru vitejia lui și a oștenilor lui secui au fost împroprietariți in această zonă. Prezența voievodului în această zonă este reală deoarece a construit o biserică în satul vecin Bărbuleț. Mihai Viteazul a dăruit moșii familiei
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
dicționar german înseamnă scobitură sau găvan, deci Pucheni este o așezare situată într-o scobitură. Primul munte de lângă Pucheni se numește Găvana, de la cuvântul ”găvan”. Mare parte din locuitorii comunei, mai puțin din satele aparținătoare, sint la origine secui din oastea lui Mihai Viteazul, rămași aici dupa incetarea luptelor - vezi nume ca Hoaghea, Boroșoiu, etc, care nu se găsesc in alte localitați. În satul Vârfureni au fost descoperite urmele unei așezări datând din Epoca Bronzului. Satele sunt atestate documentar încă din
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
a fost îndepărtat. Aceste metode constituiau cele mai eficiente și mai rapide măsuri de comunicare, prevenire și organizare a sistemelor de refugiu și de apărare. Alți istorici consemnează și ne informează că acești tumuli sunt mormintele căpeteniilor, a conducătorilor de oști care, odată decedați, în lupta sau de bătrânețe, conform ritualurilor, se înmormântau cu suita (femei, slugi, căi etc.) pentru că și pe celalalt tărâm să aibă cine să-i slujească și se referă în mod deosebit la popoarele scitice care au
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Moldovei care veneau cu firman de la Poarta să ocupe tronul țării sau a celor care au fost maziliți, îmbarcați pe galioane, barcaze, corăbii sau alte vase și plecau în surghiun către Istambul pe la portul de la Dunăre, Galați. Se știe că oastea otomană a fost urmărită și decimata în nenumărate lupte duse de domnitorii Moldovei (Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ion Vodă cel Viteaz (Cumplit)), până la trecătorile de la Vadurile Dunării, Șiretului sau Prutului. Așa se face și se știe sigur că Petru
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
cu ajutor turcesc, așa cum arată D. Almaș, “ trecută pe la schela Galaților” și s-a îndreptat către cetetea de scaun a Sucevei, folosind drumul Galați-Bârlad-Suceava. Pe platoul de nord al Galațiului la Foltanu (azi zona comunei Vânători), punctul Râpă lui Țuluc, oastea moldoveana condusă de domnul Alexandru Cornea îi aține calea. După o luptă scurtă, dar crâncena, Alexandru Cornea este biruit, cerând să fie însemnat la nas. Petru Rareș pune gâdele să-i despartă capul de trup și își continuă deplasarea pe
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
documentele arată că a făcut un drum spre Ivești prin halta. «....și parcurgând din Galați, au mărsu pe la sat pe la Ivești, soru-sa Lupă, hătmăneasa lui Bogdan, care acolo i-au făcut cinste 2 dzile și lui, la toată boierimea și oastea cât era. Și de acolo au mărsu la Ieși mă Scaun »(CRONICĂ) Hatmanul Ioan Neculce care era ginerele lui Bogdan Lupu și care a condus armata Moldovei can oastea otomană învingea armatele Rusiei și Moldovei. Ioan Neculce a fost și
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
au făcut cinste 2 dzile și lui, la toată boierimea și oastea cât era. Și de acolo au mărsu la Ieși mă Scaun »(CRONICĂ) Hatmanul Ioan Neculce care era ginerele lui Bogdan Lupu și care a condus armata Moldovei can oastea otomană învingea armatele Rusiei și Moldovei. Ioan Neculce a fost și vel-spătar. Timp de circa 400 ani căpitanii plaiului Tecuci au fost Iveșteni ei conducând cei 100 de militari. În 1869 ia ființă « campanai de Dorobanți » care devine regiment unde
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
în cronică ""Letopisețul târai Moldovei, de când s-au descălecat țară și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"" de Grigore Ureche ca loc de desfășurare al bătăliei de la 6 martie 1486 dintre oastea moldava condusă de Ștefan cel Mare și oastea ungară condusă de Hroiot. Descrierea bătăliei de pe Dealul Șcheii poate fi găsită în poemul ""Aprodul Purice"" de Costache Negruzzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cuza Vodă", făcea
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
descălecat țară și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"" de Grigore Ureche ca loc de desfășurare al bătăliei de la 6 martie 1486 dintre oastea moldava condusă de Ștefan cel Mare și oastea ungară condusă de Hroiot. Descrierea bătăliei de pe Dealul Șcheii poate fi găsită în poemul ""Aprodul Purice"" de Costache Negruzzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cuza Vodă", făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
a acelor populații, mai ales că acest teritoriu a fost bântuit de diferite triburi migratoare, începând cu goții (sec. II d.Hr.), gepizii (sec. III - IV)( După invazia hunilor (375 - 453), gepizii, împreună cu ostrogoții, au devenit vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor stăpâni, hunii, slăbiți de înfrângerile suferite în ultimele raiduri de pradă și jaf prin Europa. Învingători în 454 asupra resturilor hunice în bătălia de la Nedao, gepizii au luat în
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
a avut loc în data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Oastea munteană condusă de Mihai Viteazul, întărită de câțiva ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
a avut loc în data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Oastea munteană condusă de Mihai Viteazul, întărită de câțiva ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]