5,280 matches
-
ipoteze lansate de autor: a) un han a fost înfrânt cu întreaga lui oaste de către moldoveni și în amintirea acelei bătălii ar fi fost ridicată movila; b) o regină scită, Rabie, a fost ucisă în acest loc, „pe când ieșise cu oastea împotriva sciților așezați în Moldova și a fost îngropată aici de oamenii ei”. Autorul însuși avea rezerve cu privire la misterul ținutului („Ce e adevărat sau minciună în aceasta, nu cutez să socot din întunericul atât de adânc al acestei legende”), dar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bază șapte sute optzeci de pași - nota solul - și se ridică în sus în formă de culă, se poate deci aprecia înălțimea ei. La mijloc e săpată și are găuri adânci." Conform tradiției, "un anume vizir a stat acolo cu o oaste mare și ca amintire a trufiei lui a poruncit să o ridice, ca fiecare să poată vedea din acea muncă ce mulți oameni au fost acolo. Alții spun că în acel loc a fost o bătălie cu mari pierderi de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
suficiente informații. Este cert însă că, în jurul acesteia, exista o anumită efervescentă politică, militară și chiar economică, care a stimulat mult dezvoltarea lui. Este unanim recunoscut faptul că târgul s-a dezvoltat economic foarte mult datorită prezenței curții domnești aici. Oastea aflată la Huși asigura paza voievodului și a curții, era „punct de concentrare a forțelor militare ale domniei”. Se colectau și se depozitau produsele de pe moșiile domnești și, fără îndoială, se depozitau și arme, curtea fiind apărată de o garnizoană
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sare și pește. Viile din zonă, mult apreciate, au avut și ele un anumit rol în stabilirea curții domnești la Huși, așa cum au fost cele de la Cotnari ori Hârlău. Același domnitor venea la Huși după desele războaie nu numai cu oastea, ci și cu Sfatul Domnesc și Curtea. Pentru întreținerea acestor oameni era necesar un efort substanțial. Dacă mai adăugăm și populația statornică a Hușilor, nu foarte numeroasă, ne putem imagina aglomerarea din așezarea de pe Drăslăvăț. Când domnul se afla la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe domnitor în târgul Hușilor, așa cum arată actul din 28 ianuarie 1518, scris „de Oanță, în Huși”. Venise prin Vaslui, întrucât se pregătea, să le țină calea tătarilor, ce trecuseră Prutul pe la Gura Săratei, aproape de Huși. În bătălia de aici, oastea moldoveană, condusă de vornicul Cărăbăț, i-a zdrobit pe tătari. Urmașul său, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), imediat după înscăunarea din 20 ianuarie 1527, începe să călătorească pentru a-și cunoaște mai bine țara, dar și pentru a-și îndeplini atribuțiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cum explicăm preferința voievodului pentru Curtea de la Huși ? Cauzele pot fi de ordin militar (strategic), dar și economic (comerțul). În 1533, polonii au prădat Moldova până la Botoșani, iar domnul s-a retras pentru scurtă vreme la Huși și la Vaslui. Oștile moldovene s-au regrupat - după cum nota cronicarul Nicolae Costin - și au trecut în sudul Poloniei (Podolia), în luna februarie 1534, unde adversarul a fost înfrânt: „Vădzindu atîta pagubă Pătru vodă despre leși, s-au gătit cu oaste și au intrat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și la Vaslui. Oștile moldovene s-au regrupat - după cum nota cronicarul Nicolae Costin - și au trecut în sudul Poloniei (Podolia), în luna februarie 1534, unde adversarul a fost înfrânt: „Vădzindu atîta pagubă Pătru vodă despre leși, s-au gătit cu oaste și au intrat în Podoliia în luna lui fevrar și au prădat și au arsu Cervoni și Iagolnița și Ciarnocojinții, și, prindzind veste leși [...] au ieșit înaintea moldovenilor, la apa Siretului.”. Deși fusese învingător în războiul cu polonii, a preferat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1552. Cronica lui Grigore Ureche menționează că Ștefan Rareș era considerat „mai rău decât turcii”. Urmașul lui Ștefan Rareș, ales de boieri ca domn, după tradiția Țării, a fost cumnatul acestuia, Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568), ales de „tot poporul, căpeteniile oștilor, episcopi și boieri și tot sfatul”, dar și cu „ajutorul de la craiul leșesc”, după cum menționau cronicarii Eftimie și Azarie. În prima domnie, voievodul a stat mai mult în Țara de Jos. Pe când se găsea la Huși, și-a pus pecetea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
noiembrie 1561), fapt menționat de Grigore Ureche în Letopisețul său: „dacă se bătu cu Despot și după ce pierdu războiul, fugi în jos spre Iași și de acolo își luă doamna și fugi la Huși”. Aici se strădui să-și adune oaste din țară și să-l înlăture pe Despot cu ajutorul turcilor, dar n-a reușit. Urmărit de noul domn, Alexandru Lăpușneanu a părăsit târgul Hușilor, pornind spre Chilia, iar de acolo la Constantinopol. Urmărindu-l pe Alexandru Lăpușneanu - scrie Grigore Ureche
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
naturală favorabilă pentru apărare în cazul unui atac prin surprindere, posibilitatea de a îndrepta atacurile în două direcții: la Nistru contra tătarilor și la Dunăre, împotriva turcilor, atacând Brăila (pe atunci raia), Tighina și Cetatea Albă. La 10 iunie 1574, oastea moldo-cazacă era învinsă, prin trădare, la Iezerul Cahulului, iar după ce s-a predat turcilor în tabăra de la Roșcani, este ucis de turci, în ciuda promisiunilor. Domnia și moartea voievodului au fost extrem de sugestiv descrise de Mihail Sadoveanu în cunoscutul roman istoric
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și din Lăpușna, conduși de boierul Hâncu. De atunci s-a păstrat expresia „Vodă da și Hâncu ba !”. În 1673, Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674-1675) venise cu turcii și tătarii ca să-l alunge pe Ștefan Petriceicu (1673-1674), care ocupase Iașii cu oștile polone. Vrând să se mențină în domnie, cu ajutor străin, s-a oprit la Huși, unde timp de trei luni turcii și tătarii au prădat și au jefuit satele din jurul târgului. După lupta de la Gura Bohotin, Dumitrașco Cantacuzino se afla
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a da țara în pradă, fără nice o nevoie! Numai pentru frica ce blăstămățască și chivernisala lui au socotit, de au iernat tătarîi în țară până-n primăvară!” . Dar tătarii nu au fost singurii năvălitori, căci prea adeseori prădau aici și oștile leșești, și cele căzăcești ori turcești, iar mai târziu cele austriece sau ruse. 2. Campania polonă în zona hușeană (1686) La sfârșitul veacului al XVII-lea, turcii înaintaseră spre Centrul Europei și asediaseră iarăși Viena (1683), de unde au fost respinși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la această celebră înfrângere. Istoriografia modernă apreciază că, de la această dată, se poate vorbi de începutul decăderii Imperiului Otoman, fenomen istoric încheiat prin destrămarea lui definitivă, după Primul Război Mondial (1918). În cadrul unui mare plan de campanie antiotomană, în 1686, oștile polone au intrat în Moldova, intenționând să ajungă la Dunăre, pentru a face joncțiunea cu armata austriacă, ce urma să coboare prin Ungaria și Banat, pentru a elibera creștinii din Peninsula Balcanică, aflați sub stăpânire otomană, turcii urmând să fie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care avansau cu mare dificultate, hărțuite fiind de tătari și turci pe ambele maluri ale Prutului. Înaintarea a avut loc pe malul stâng al Prutului, de-a lungul râului, la început în liniște. La sfârșitul lunii iulie (26 iulie 1686), oștile polone se aflau în nordul Moldovei pe Prut, deplasarea lor având loc pe următorul traseu: din Sniatin, prin Lujeni (Lențești), Jujca (Boian), Murzonți, Vancicăuți, Pererita, Bogdănești, Racovăț (râu), Ciugur (râu și sat dispărut, lângă localitatea Ștefănești), Avrămeni, Giuleșteni (dispărut), Coiciaii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
găseau flori mici, delicat pictate pe fond de aur chinezesc. E vorba de renumita Sală gotică din palatul lui Vasile Lupu, lângă biserica Trei Ierarhi. A doua zi, dimineața, la 17 august, alaiul regal s-a întors la Țuțora, în mijlocul oastei polone. La 22 august, armata polonă și-a continuat drumul, dar fiind hărțuite de tătari, au înaintat foarte greu și cu pierderi, pe valea Lăpușnei. Ajunși la Gura Văii (Gura Sărății), polonii au hotărât să se retragă din fața oștilor turcești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în mijlocul oastei polone. La 22 august, armata polonă și-a continuat drumul, dar fiind hărțuite de tătari, au înaintat foarte greu și cu pierderi, pe valea Lăpușnei. Ajunși la Gura Văii (Gura Sărății), polonii au hotărât să se retragă din fața oștilor turcești care, în număr mare, înaintau dinspre sud, sub comanda seraskierului Mustafa Pașa. Grandiosul plan polonez de eliberare a creștinilor din Balcani s-a încheiat cu retragerea regelui polon Jan Sobieski din țările române, chiar înainte de a ajunge la Dunăre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Tătarii au trecut și ei podul. Regele era într-o situație foarte grea. Armata a stat toată noaptea în ordine de bătaie. Regele s-a culcat pe pământul gol, lângă dragoni.” (joi, 29 august). În cadrul excursului nostru, importantă este prezența oastei polone în zona Huși. Autorul Jurnalului își manifesta îngrijorarea pentru mersul nesatisfăcător al campaniei. Astfel, în ziua de vineri, 30 august, nota: „Toată ziua a fost ocupată cu trecerea carelor. Dinspre locul ocupat de trupele lituaniene s-a tras de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de vineri, 30 august, nota: „Toată ziua a fost ocupată cu trecerea carelor. Dinspre locul ocupat de trupele lituaniene s-a tras de mai multe ori cu tunul, căci tătarii s-au apropiat și au capturat mai mulți rândași de oaste. Un tun lituanian a făcut explozie lângă Huși” (subl. ns.). Atacați în dese rânduri de tătari, armata polonă s-a oprit la Vetrișoaia („Weritza”) pe Prut. Acesta a fost punctul maxim al înaintării în campania antiotomană, căci s-a hotărât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
condamnabile cu cât veneau din partea unei armate creștine, venită să elibereze Moldova de sub stăpânirea otomană. Tătarii au intrat în palat, iar turcii au prădat, în continuare, orașul. Ocolind orașul Iașul, ars și prădat, prin Tomești, Podul Jijiei, Stânca, Găureni, Prigoreni, oștile polone s-au îndreptat spre Tg. Frumos, de unde, prin Crivești, Movileni, Heleșteni, au ajuns pe râul Siret, pe care l-au trecut la Hărmănești. Autorul Jurnalului descrie, în continuare, peripețiile oștilor polone și eforturile disperate de a ajunge în Polonia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și prădat, prin Tomești, Podul Jijiei, Stânca, Găureni, Prigoreni, oștile polone s-au îndreptat spre Tg. Frumos, de unde, prin Crivești, Movileni, Heleșteni, au ajuns pe râul Siret, pe care l-au trecut la Hărmănești. Autorul Jurnalului descrie, în continuare, peripețiile oștilor polone și eforturile disperate de a ajunge în Polonia (Pașcani, Valea Moldovei, Câmpulung Moldovenesc, Suceava). Tot acum are loc și celebrul asediu al Cetății Neamțului, rămas în istoria literaturii române prin inegalabilele pagini ale nuvelei Sobieski și românii scrise de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Jan Sobieski, regele polon care luptase cu eroism sub zidurile Vienei, în 1683, de unde se întorsese acoperit de glorie în fața întregii Europe creștine, revenea din campania din Moldova, chiar fără a fi ajuns la Dunăre, în 1686, eliberând doar propriile oști din capcana turcilor și tătarilor din zona Huși. Oastea îi fusese istovită, micșorată și înfrântă, iar gloria de eliberator se risipise. Misiunea lui, de a elibera creștinii robiți Semilunei, va fi înlocuită la întoarcere de jafuri, dureri și suferințe aduse
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zidurile Vienei, în 1683, de unde se întorsese acoperit de glorie în fața întregii Europe creștine, revenea din campania din Moldova, chiar fără a fi ajuns la Dunăre, în 1686, eliberând doar propriile oști din capcana turcilor și tătarilor din zona Huși. Oastea îi fusese istovită, micșorată și înfrântă, iar gloria de eliberator se risipise. Misiunea lui, de a elibera creștinii robiți Semilunei, va fi înlocuită la întoarcere de jafuri, dureri și suferințe aduse creștinilor. Jurnalul lui Iacob Sobieski, primul izvor memorialistic ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scrisă în limba latină, el descrie orașul Huși astfel: „Departe în lăuntrul țării, se află Huși, un târgușor, dar scaun al unui episcop, altfel prin nimic deosebit, în afară de bătălia în care Petru cel Mare, stăpân al întregii Rusii, cu o oaste puțină a ținut piept vitejește, timp de patru zile, atacurilor des înnoite ale turcilor, în 1711”. Atent la evoluția Porții, înțelegând foarte bine că se agrava criza politică și militară prin care aceasta trecea, marele cărturar era convins că țara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1711), Dimitrie Cantemir și Petru I deveneau aliați: hotarele Moldovei erau stabilite între Dunăre și Mare, se înscria respectarea autonomiei și integrității sale teritoriale, iar domnia devenea ereditară în familia domnului. Totodată, Rusia se obliga să acorde un sprijin militar oastei moldovene în campania antiotomană. Ion Neculce face o legătură directă între Apelul mareșalului B. P. Șeremetev (17 mai 1711), lansat „poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui Dimitrie Cantemir (3 iunie 1711). S-a transmis poruncă ca „toată boierimea și slujitorimea, toți să încalece, să vie la oaste cu plată, iar care n-a veni, va rămâne podan și lipsit de moșiile sale. Țăranii să aibă a aduce bucate fără frică, să le dea bani. Deci Dumitrașco-Vodă îndat-au răpezit la țară, făcându-le știre tuturor”. Deși în articolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]