11,594 matches
-
nici calm, nici odihnă în tot acest timp. Uneori parcă se străduia să nu se gândească la nimic; căsătoria, se pare, o considera într-adevăr drept o formalitate lipsită de importanță; nu prea punea preț pe propriul său destin. În ce privește obiecțiile de tipul discuției cu Evgheni Pavlovici, nu putea răspunde absolut nimic și se simțea cu totul lipsit de competență, așa că evita orice convorbire în acest sens. De altminteri, remarcase că Nastasia Filippovna știa și înțelegea prea bine ce însemna Aglaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiecare lucru din camere, a văzut pe masă, deschisă, o carte de la bibliotecă, romanul franțuzesc Madame Bovary, a remarcat la ce pagină era deschisă cartea, a îndoit-o, a cerut permisiunea s-o ia cu el și imediat, nedând ascultare obiecțiilor că volumul este împrumutat de la bibliotecă, l-a pus în buzunar. S-a așezat lângă fereastra deschisă și, văzând masa de cărți de joc mâzgălită toată cu cretă, a întrebat cine a jucat. Ele i-au povestit că Nastasia Filippovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Docimologie generală și medicală» o adevărată știință a evaluării care În medicină are particularitățile ei. Se discută critic diversele modele de evaluare izvorâte atât din nemulțumirea studenților privind metodele de evaluare, dar și a evaluatorilor care În egală masură au obiecțiile lor. Semnificativă pentru această dilemă mi se pare aserțiunea unui profesor (citat de autori) „când trec un student la examen, am conștiința că În mâinile lui pun viața unui om, când Îl resping am satisfacția că am scăpat un om
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
înțeleaptă a moderaților republicani, deoarece majoritatea americanilor, opinia publică fiind desigur divizată, au considerat că acțiunea de impeachment a fost motivată politic, un cuvânt ce pare să nu sune bine nici măcar în SUA, leagănul democrației moderne (grecii ar avea unele obiecții la această evaluare). CNN EFFECT Fondat în 1980, canalul de știri CNN s-a bucurat de o mare audiență, atât în ultimii ani ai Războiului Rece, cât și după aceea, impresia fiind că rolul jucat de transmiterea globală a imaginilor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vezi) și New Frontier, politica anunțată de J.F. Kennedy în campania sa prezidențială (vezi). În ianuarie 2003, cu câteva luni înainte de intervenția militară în Irak, iritat de opoziția franco-germană, ministrul apărării (Defense Secretary) Donald Rumsfeld, întrebat de un reporter despre obiecțiile europene referitoare la iminenta acțiune, a lăsat diplomația de o parte (să nu uităm, nu era Secretary of State, ministru de externe). S-a referit la Germania și la Franța ca fiind "probleme", și le-a asociat nu cu Europa
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
importantă, fiindcă se spulberă credința unor teoreticieni moderniști și postmoderniști că există un progres estetic de la tradiționalism la modernism și postmodernism. Un vers de Homer sau de Dante, spune Nichita Stănescu, face de rușine o sută de poeți "moderniști". Dar obiecția lui asupra criticii metafizicii se mai referă la spiritul terminologiei lui Aristotel, metafizica având nu sensul de mai târziu din filosofia "idealistă", căci venea după fizică, așadar ca a doua fizică. Antimetafizica se vrea o împăcare dintre Platon și Aristotel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Tradiția contractului social WILL KYMLICKA Poate fi morală considerat] un acord implicit pe care il încheiem cu semenii noștri în scopul obținerii benficiiilor unei vieți sociale cooperative? Acest punct de vedere, atr]g]tor la prima vedere, este ținta câtorva obiecții: încercarea de a r]spunde acestora a condus la crearea unor variații moderne pe tema contractului social, așa cum ea a fost dezvoltat] în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Egosimul KURT BAIER Egoismul ne dicteaz] s] tr]im
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facie se bazeaz] pe ceea ce înseamn] s] ai o îndatorire. Îndatoririle prima facie pot ceda, în anumite circumstanțe, în fața altor îndatoriri. Ele evit] astfel unele dintre consecințele mai severe ale unei etici deontologice mai rigide, dar se lovesc de alte obiecții. Consecințialismul PHILIP PETTIT Utilitarismul este un exemplu de teorie consecințialist], susținând c] trebuie f]cut ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe. În cazul utilitarismului clasic, noțiunea de „cele mai bune consecințe” poate fi înțeleas] că maximizare a pl]cerii în detrimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea, și ceea ce este considerat un derivat, si anume relativismul normativ care susține c] nu trebuie s] judec]m său s] încerc]m s] schimb]m valorile oamenilor din alte culturi. Prescriptivismul universal R.M. HÂRE Prescriptivismul universal încearc] s] evite obiecțiile binecunoscute aduse teoriilor „obiective” ale naturalismului și intuiționismului; totuși, în contrast cu teoriile „subiective” standard, acest curent teoretic acord] un loc extrem de important raționamentelor despre judec]țile etice. Se afirm] c] rezultatul este o cale de a lua decizii morale combinând elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt dovezi detaliate, sistematice și studiate temeinic. Și exist] cu sigurant] motive s] accept]m c], în aceast] privinț], oamenii se aseam]n] foarte mult cu toate rudele lor cele mai apropiate. (Pentru dovezi antropologice, vezi Konner, 1982.) vi. Dou] obiecții Înainte de a examina relația dintre aceste inclinații naturale și morală uman], trebuie s] avem în vedere dou] posibile obiecții la aceast] abordare, contrare din punct de vedere ideologic. Exist], pe de o parte, teza behaviorist] conform c]reia oamenii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oamenii se aseam]n] foarte mult cu toate rudele lor cele mai apropiate. (Pentru dovezi antropologice, vezi Konner, 1982.) vi. Dou] obiecții Înainte de a examina relația dintre aceste inclinații naturale și morală uman], trebuie s] avem în vedere dou] posibile obiecții la aceast] abordare, contrare din punct de vedere ideologic. Exist], pe de o parte, teza behaviorist] conform c]reia oamenii nu au nici o înclinație natural], fiind tabula rasa la naștere, si replică sociobiologic], pe de alt] parte, care afirm] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de înțelesul s]u curent și pot fi auziți predicând despre egoism la fel de p]timaș că și Hobbes. (Vezi Wilson, 1975; vezi și Midgley, 1979, 1985, capitolul 14.) vii. Sociabilitate, conflict și originile moralei Dup] ce am r]spuns acestor obiecții care se opun ideii c] oamenii au inclinații sociale firești, ne punem urm]toarea întrebare: ce relație au aceste inclinații cu morală ? Ele nu o compun, dar cu sigurant] contribuie în mod esențial la existența ei. Oare nu furnizeaz] ele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman] le asigur] facilit]ți persoanelor din afara ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil] a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-a face cu egoiști vigilenți, simpla întoarecere a favorurilor celor care le-au f]cut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Euthyphro predic] înțelegerea piet]ții, aceasta se bazeaz] pe perspectiva inacceptabil] asupra naturii zeilor, iar povestea omului simplu, c]ruia Polemarc îi d] dreptate în Republică, pentru c] a f]cut bine prietenului și r]u dușmanului, se confrunt] cu obiecția conform c]reia a face r]u per se unei anumite persoane pare mai degrab] a fi incorect. În acest fel, Socrate și Platon - pentru c], în fond, Platon este cel care reconstruiește sau reinventeaz] argumentele lui Socrate în favoarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a lui Bentham (1789). 2) În cea de-a doua etap] a sa, filosofia moral] modern] s-a preocupat în special de elaborarea și ap]rărea tezei conform c]reia oamenii își pot conduce singuri viața, precum și de formularea de obiecții și alternative la aceast] tez]. Perioadă debuteaz] odat] cu asimilarea lucr]rilor lui Reid, Bentham și Kant și se încheie în cea de-a treia parte a secolului XX. 3) Din acel moment, atenția filosofiei morale s-a transferat de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umane. (Exist], bineînțeles, versiuni mai sofisticate care utilizeaz] o concepție mai adecvat] a rațiunii. Touși, chiar și aceste versiuni exagereaz] în preocuparea lor pentru funcțiile biologice deoarece concluziile lor nu s-ar susține altfel. Plecând de la aceast] premis] și în ciuda obiecțiilor sale fâț] de acest tip de argumentare, observ]m c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde de acceptarea oarb] a ideii c] o poziție moral] trebuie s] depind] de motivații morale diferite (și, cel mai important, măi degrab] decât de a fi prudente). Cele mai generale formul]ri ale dreptului natural se bazeaz] totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
special pentru libertatea cuvântului și a credinței. Kant este și autorul unui proiect influent de pace internațional]. Filosoful analizeaz], de asemenea, felul în care sistemul s]u moral este legat de principiile religioase tradiționale. Opera să a atras și multe obiecții de principiu sau de detaliu. Unele dintre obiecțiile mai puțin fundamentale pot fi discutate sub titlul „etică lui Kant”. Totuși obiecția fundamental] necesit] o discuție separat]. Aceast] obiecție susține c] premisele lui Kant sunt incoerențe. Teoria să asupra cunoașterii umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este și autorul unui proiect influent de pace internațional]. Filosoful analizeaz], de asemenea, felul în care sistemul s]u moral este legat de principiile religioase tradiționale. Opera să a atras și multe obiecții de principiu sau de detaliu. Unele dintre obiecțiile mai puțin fundamentale pot fi discutate sub titlul „etică lui Kant”. Totuși obiecția fundamental] necesit] o discuție separat]. Aceast] obiecție susține c] premisele lui Kant sunt incoerențe. Teoria să asupra cunoașterii umane conduce la o concepție a ființelor umane că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
felul în care sistemul s]u moral este legat de principiile religioase tradiționale. Opera să a atras și multe obiecții de principiu sau de detaliu. Unele dintre obiecțiile mai puțin fundamentale pot fi discutate sub titlul „etică lui Kant”. Totuși obiecția fundamental] necesit] o discuție separat]. Aceast] obiecție susține c] premisele lui Kant sunt incoerențe. Teoria să asupra cunoașterii umane conduce la o concepție a ființelor umane că p]rți ale naturii, ale c]ror dorințe, inclinații și acțiuni sunt susceptibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este legat de principiile religioase tradiționale. Opera să a atras și multe obiecții de principiu sau de detaliu. Unele dintre obiecțiile mai puțin fundamentale pot fi discutate sub titlul „etică lui Kant”. Totuși obiecția fundamental] necesit] o discuție separat]. Aceast] obiecție susține c] premisele lui Kant sunt incoerențe. Teoria să asupra cunoașterii umane conduce la o concepție a ființelor umane că p]rți ale naturii, ale c]ror dorințe, inclinații și acțiuni sunt susceptibile de explicații cauzale obișnuite. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale naturale este destul de ciudat din moment ce aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Egoismul analizat din perspectiv] psihologic] nu corespunde definiției care se reg]sește în prezentarea aferent] secțiunii anterioare. În cazul de fâț], noțiunea nu comport] grade comparative și nu poate fi restrâns] doar la aspectele c]rora li se pot aduce obiecții de natur] etic]. Egoismul desemneaz] aici o schem] motivațional] prin care oamenii își elaboreaz] un model comportamental motivat și în conformitate cu un anumit principiu - acela de a face orice sau doar ceea ce ap]r] și promoveaz] propria bun]stare, interesele personale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct, adepții egoismului psihologic ar putea obiectă c] orice comportament presupus altruist este în realitate unul egoist deoarece, la urma urmei, în exemplele anterioare individul a f]cut exact ceea ce a dorit s] fac] (și-a urmat voința proprie). Aceast] obiecție afecteaz] egoismul psihologic, care, în loc s] constituie o teorie empiric] surprinz]toare prin ins]și concluzia c] suntem întotdeauna motivați de egoism (în accepțiunea obișnuit] a cuvântului), nu face decât s] atribuie „motivației egoiste” un sens nou și chiar derutant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cea de-a treia form] st] sub semnul concepției lui Adam Smith conform c]reia, în anumite condiții, promovarea propriilor interese constituie calea cea mai bun] pentru a atinge scopul legitim al moralei, si anume, binele colectiv. Dac] nu exist] obiecții legate de aceste condiții, sunt de dorit îndeplinirea și p]strarea lor atâta vreme cât ele asigur] atingerea telului moral prin promovarea binelui absolut. A patra și a cincea versiune - egoismul etic și cel raționalist - înf]țișeaz] egoismul că pe un ideal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]