13,698 matches
-
Poeme > Rasfrangere > LEVITÂND SUB GERURI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 726 din 26 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În cuibul unde verile își încălzeau iubirea n-a mai rămas nimic un vuiet lung și-o tresărire paloarea din obrajii înfiorați ai zilei prea grăbite era un semn o fulgerare albă unde să fugi când iarna-și etala făptura la un singur pas... în cuibul unde verile își desfătau iubirea n-a mai rămas nimic o candelă de seară și-
LEVITÂND SUB GERURI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366082_a_367411]
-
tău și îți vei odihni privirea în undele lui, așa cum ai făcut-o de două zile încoace și în această apă învolburată. După ce am reușit să adorm, în vis și-n gând am început să-ți sărut fruntea ta senină, obraji, ochi, evitând să-și sărut pe buzele, de teamă să nu le ard cu dogoarea dragostei mele! Sărutam ochii tăi calzi care au fost atât de blânzi cu mine în dimineața ce abia sa petrecut. Sărutam brațele tale ce m-
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
trăiesc mereu cu aceeași intensitate. La fel ca și tine, jur și eu pe același altar, că voi face tot ce depinde de mine să fim o familie fericită dacă ne vom căsători. - Mulțumesc iubito! și o sărută scurt pe obraz. Cum apăruseră în fața vilei și flăcăii Adrianei, cei doi îndrăgostiți au încetat să-și mai facă jurăminte, însă cine i-ar fi privit cu atenție, ar fi descoperit cum ceva mirific și suav plutește în aer și-i învăluie, acoperindu
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
din comun transformate în balade pe care le cânta cu o voce încărcată de patimă acompaniindu-se cu vioara. Mai avea darul de a interpreta la vioară cântecul ciocârliei, mai ceva decât o întreagă orchestră, făcându-te să simți pe obraji mângâierea aripilor libertății. Românii, lipsiți fiind de libertate, au în schimb cântecul ciocârliei care, dacă ar fi ascultat de un încarcerat într-o închisoare, l-ar face să se simtă mai liber decât în afara zidurilor închisorii. Bert, pe lângă responsabilitatea însușirii
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
lăsa, Și poate-oi mai uita un pic de ea! Ajung, văd o bătrână cum plânge, Și sufletul începe-a mi se frânge. O întreb dacă în vre-un fel, cumva, Să-i fiu de ajutor, eu aș putea?!!! Pe obraji, i se scurg lacrimi amare, Și-o clipă, mă privește cu-ntristare. În ruptul capului, ea, nu se-aștepta, C-ar putea-o întreba cineva, ceva ... De ce ai lacrimi din ochi, măicuță ... Hai, spune-mi! Ai vre-o trebuință? Nu
BĂTRÂNICA ŞI DUREREA. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365310_a_366639]
-
încet peste ele.// (Mironosițele flori) Poezia părintelui protosinghel este de inspirație mistica, este religioasă, dar nu didactica, este expresie a trăirii suferinței cristice și gratitudinii pentru jertfă divină: „Împunsa fiind coasta Ta/s-a vindecat durerea mea//Cu palma peste obraz fiind Tu lovit,/am dobândit mângâiere.// Fiere gustând, Hristoase,/m-am izbăvit/de mâncarea cea dulce/din pomul oprit.// (Doamne, Isuse). Credință în Înviere îl face pe poet să accepte efemeritatea clipei și chiar să citească pacea și armonia escatologica
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
îndelungată folosință, bătând ușor podeaua în ton cu trepidațiile mașinii, în timp ce cu mâna liberă plimba pe față, aproape la intervale egale de timp, o batistă mototolită și ușor umezită de sudoarea ce-i acoperea în răstimpuri fruntea și cobora pe obraji până spre bărbie în picături mărunte. Din când în când, ofta încet și își lăsa mâna în care ținea batista pe geanta neagră aflată pe genunchii acoperiți de rochia veche și de aceeași culoare, proaspăt spălată și călcată. Acolo îi
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
nostru !”. A resimțit tristețe din plin. Ca mai ieri în sălile de clasă ale celor mici răsunau glasuri cristaline ale copiilor, cântând cu totul și cu totul altceva : „doarme moșul sub umbrar... sforăie ca un bondar... musca-l pișcă de obraz... moșul sare de necaz ! ” A renunțat să mai asculte alt post realizând că ceea ce putea afla de la un post de radio străin era depășit de realitățile cotidiene din țară. Vremea schimbării se anunță înainte de vreme. Peste nu mult timp se
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
picioare sau să te-agăți de alte ‘nalte creste, să te întorci cu fața spre Siberii cu ochii tăi ca să topești înghețuri, să împletești cascadele tăcerii cu umbre marmorate și cu cețuri, poți să probezi lumina altor vise și alți obraji de noapte să mângâi, să rătăcești pe pajiști interzise oricât, oricând... În mine tot rămâi... Referință Bibliografică: În mine tot rămâi / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2353, Anul VII, 10 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
ÎN MINE TOT RĂMÂI de AURA POPA în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365391_a_366720]
-
nu se află la noi, în România, îl întrerupse George, un băiețel mărunt, cel mai scund din clasă. - Muntele despre care doriți să aflați câte ceva se numește..., se numește... Sfântul Munte Athos, îndrăzni Mariana să vorbească, oarecum nesigură, roșie la obraji și cu privirea în pământ. - Cum? Sfântul? o întrerupse Sandu lungindu-și gâtul ca pentru a o vedea mai bine pe fată ori pentru a o auzi. Un munte poate fi sfânt ca oamenii? continuă el privind-o sfidător de
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
cad alunecării în patimi necuprinse De ce ții nările în vânt și răspândești semnificația închinării în gestul celui ce a privit prea mult cum adierile-ți străbat culorile din ochii ți licărind de atâta începuturi Stai și întindeți frăgezimea din formele obrajilor în unghiuri din care lumina să își ia culorile amiaza zilelor să răspândească liniștea peste câmpiile cu maci aprinși de senzualitatea buzelor ce-ți ard chemări înveșmântate în săruturi Te aș dezgoli de toate veșmintele ce îți ascund în pântec
TE AŞ DEZGOLI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365411_a_366740]
-
nu durează. Întotdeauna intervine biologicul și degradează sentimentul dragostei. Vorbind mereu de nefericirea sa, Victor Petrini se îndepărtează de minunata seninătate a naratorului din romanele cu Ilie Moromete și se plânge, ca un copil, cititorilor. Ni-l imaginăm adeseori cu obrajii scăldați în lacrimi. „Cel mai iubit dintre pământeni” este o mărturisire completă, un raport către Dumnezeu, dar și o lamentație. Dar stăm și ne întrebăm dacă astăzi romanul mai prezintă același interes ca atunci la apariție. Unii critici îi minimalizează
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
797 din 07 martie 2013. Doamne binecuvintează, Mama care grijă poartă, La copii ce rîd și plîng, Și îi leagănă pe rînd, Tot zîmbind și tot cîntînd, Priveghind la a lor soarta. Doamne binecuvintează, Mîinile care mîngîie, Lacrimi mici pe-obraz rotund, Care spaimele alung, Care grijile ascund, Greutăți mari pot să ție. Doamne binecuvintează, Mama ce cu drag citește, Vorbe dulci la un prunc mic, Să-l educe cîte-un pic, Ca să crească din nimic, ... Citește mai mult Doamne binecuvintează,Mama
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
din nimic, ... Citește mai mult Doamne binecuvintează,Mama care grijă poartă,La copii ce rîd și plîng,Și îi leagănă pe rînd,Tot zîmbind și tot cîntînd,Priveghind la a lor soarta.Doamne binecuvintează,Mîinile care mîngîie,Lacrimi mici pe-obraz rotund,Care spaimele alung,Care grijile ascund,Greutăți mari pot să tie.Doamne binecuvintează,Mama ce cu drag citește,Vorbe dulci la un prunc mic,Să-l educe cîte-un pic,Ca să crească din nimic,... XXX. DESPRE PROST ȘI DE PROSTIE
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
că ochii-mi căutau ca să te văd trecând, că "niciunde" toate visele a ucis și "niciodată" ușile pe veci a-nchis? Nu, n-am să-ți spun nimic, să știi, voi râde și în brațe-am să te strâng, ușor obrazul ți-l voi mângâia tăcând și-n ochi te voi privi cu atâta drag!... Apoi de mână te voi lua și-n lume vom porni, cerșetori anonimi, ce nu mai cer nimic... Referință Bibliografică: Cerșetori anonimi / Nina Dragu : Confluențe Literare
CERȘETORI ANONIMI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365429_a_366758]
-
în vreme de restriște sufletească, până să o cunoască pe Erica, văzuse partenerul potrivit pentru tot restul vieții. Fata care, după ce o săruta de două trei ori, se împotrivea ca într-un joc copilăresc, înveselindu-se, accentuându-și gropițele din obraji reproșându-i : „excroc sentimental ce ești ! ” Se amuzau împreună fără să cunoască, cu adevărat, semnificația expresiei, fără să cerceteze. Abia acum, Albert, i-a transmis un gând amintirii reînviate : „nu am fost și nici nu voi fi vreodată excroc sentimental
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
sosea doamna preoteasă care m-a văzut. Nu a mai contat că era prietenă de familie cu părinții mei. Cum a ajuns în dreptul meu a început să mă certe, m-a luat de urechi, mi-a scăpat câteva palme peste obraji și după ceafă apoi s-a dus direct la catalog, a modificat nota de la purtare din zece în nouă și mi-a stricat media de absolvire. Așa de indignată a fost că am urinat pe gardul scolii, de parcă dărâmasem școala
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Ca-n fiecare dimineață-l priveam Și din drag de tine, cu ochii-nchisi, te sărutam. Chipu-ți, e rece, ca apa lacului albastru-verzui Culoare dacă adaugi, va fi că ochii tăi, căprui Mi-apropii palmele ude, lipindu-le de-obraji, Chipu-ți din lac, e rece mă-nfioara, Nu pentru multă vreme, acum e cald, L-am contopit în mine Și parcă-ți simt mirosul, ce veșnic va rămâne, Luându-l parcă, cu mine, ca și amintire. Rățuștele își fac de
DEPARTE DE TINE de COSTI POP în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365456_a_366785]
-
putea cuibări pentru o clipă, ca să mă lase apoi în tăcere să mă pierd. Mi-ar place să-l pot face fericit pentru că sunt plină de dor. Știu că iubirea este cruntă și uneori doare, numai că atunci când îi văd obrazul noaptea în somn, iar inima-mi bate cu disperare și când mă trezesc dimineața, chipul său nu-l mai zăresc și pe buze-mi stăruie mereu aceeași întrebare, ce este iubirea oare? Și ca de fiecare dată nu am nici un
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
de armonie pian - royală, astfel trecurăm de o portală, profesorul își amintea de școala unde o iubise pe Lala, lăcașuri vechi de rugăciuni, spitalul, plimbarea pe ultimul drum, spăimoase lătrături, zăvozi, , vechili, vânători, boieri, voievozi, fete cuminți, mai roșii-n obraji ca maharadjahii din Pendjab, sfeșnice galbene plângând pe mese, bunica-mi spunea o altă poveste. Coșmarul vieții sale era să cadă în gol de undeva și a căzut, brațe vânjoase l-au prins abia la cote mai joase, nu mai
STĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365495_a_366824]
-
cafeaua ce invadase întreaga încăpere cu aromă. Din când în când rupea dintr-un baton de ciocolată, ștergându-și degetele pe un șervețel de hârtie. - Bună dimineața mami, spuse Mircea alintându-și mama ca în vremurile copilăriei, sărutând-o pe obraz. De ce te-ai sculat așa de dimineață? Doar ești în convalescență. - Convalescență pe naiba. Scuză-mi înjurătura pe care nu se cădea să o auzi din gura mamei tale, dar nu vezi cum arată toată casa? - Cum arată, mami? Mie
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce-ar fi să stăm, așa, noi doi, la masă Poveste cu poveste și dans cu dans Să nu mai știm ce-nseamnă drumul spre acasă Obraz lângă obraz, în singurul balans Ce-ar fi să ne dorim coloana vertebrală să stea înțepenită în ultima copită Între priviri inapte să fie-o foaie goală Pe ea să ardă buza de-al tău nedor scrântită Ce-ar fi
CE-AR FI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365556_a_366885]
-
Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce-ar fi să stăm, așa, noi doi, la masă Poveste cu poveste și dans cu dans Să nu mai știm ce-nseamnă drumul spre acasă Obraz lângă obraz, în singurul balans Ce-ar fi să ne dorim coloana vertebrală să stea înțepenită în ultima copită Între priviri inapte să fie-o foaie goală Pe ea să ardă buza de-al tău nedor scrântită Ce-ar fi să ne
CE-AR FI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365556_a_366885]
-
vremurile noastre, o să li se pară idealist: “Să nu faci rău cu bună știință, ca râul se întoarce împotriva ta, da’ numai binele se intoarce înzecit asupra ta!” Câți dintre noi respectăm principiul asta creștin de a întoarce și celălalt obraz și nu cădem în ispita de a răspunde cu aceeași monedă la răutăți?! Suntem simpli muritori supuși greșelilor și ne lăsăm uneori în voia impulsurilor de moment. Ne-ar trebui poate un cod secret care să țină într-un echilibru
ENIGMATICI SI CUMINTI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365550_a_366879]
-
că vei scula, din groapă, și pe morți. preumblă-te ca o mireasă spre altar, să pot călca pe trena albei rochii, iar tu să te prefaci că n-ai habar, când eu pe sânii tăi o să-mi pierd ochii. obrajii tăi ca focul să mă-mpingă să-ncalec toate sfintele porunci; niciun potop din lume n-o să-mi stingă dorința mea să-mi faci un cârd de prunci. Referință Bibliografică: dezmiardă-mă-n această noapte... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN
DEZMIARDĂ-MĂ-N ACEASTĂ NOAPTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365033_a_366362]