5,351 matches
-
încurcătura în care se găsește Biserica, prezidarea ședințelor Sinodului fiind făcută în virtutea legii Lapedatu, care este anticanonică, prin recunoașterea dreptului de a legifera în Biserică, și implicit, prin renunțarea la propria autonomie. Din punct de vedere al spiritului juridic al Ortodoxiei, este aberant să se delimiteze la un episcop atribuțiile spirituale de cele administrativ-juridice. Prin urmare, un episcop, mitropolit sau patriarh nu poate funcționa numai într-un registru spiritual, acest lucru constituind o adevărată contradictio in adjecto 18. După o scurtă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Vasile al III-lea și al Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului deschidea noi perspective instituției ecleziastice. Astfel, dincolo de surmontarea numeroaselor dificultăți de ordin administrativ și juridic, apărute în contextul țării reîntregite, constituirea, sub raport teoretic, a unei gândiri în limitele Ortodoxiei, era de strictă actualitate. Dacă Biserica Catolică stabilise ca prag normativ tomismul, Biserica Ortodoxă nu fixase un asemenea prag, nu dintr-o lipsă a conștientizării raportului indestructibil dintre Ecclesia și Tradiția apostolică, ci mai degrabă dintr-o mefiență în forța
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La 29 ianuarie 1929, Mircea Vulcănescu, Sandu Tudor și George Racoveanu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
e decât un alt fel de a exprima invariabilitatea învățăturii - această invariabilitate rămânând, în ultimă analiză, singurul criteriu de recunoaștere a ecumenicității. Spre deosebire de catolici, la care Papa se socotește pe el însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii, oricare ar fi ele, pentru a fi mântuit". Nae Ionescu accentuează un fapt central: PENTRU ORTODOXIE, INFAILIBILITATEA SINODALĂ ESTE CONDIȚIONATĂ. Condiționarea este dată, pe de o parte, de "unele împrejurări lăuntrice Sinodului, a căror împlinire singură poate face posibilă conlucrarea Sfântului Duh (cum e, de pildă, comunitatea de iubire)", iar, pe de altă parte, ea ține
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
consultă pe filosof. Se pare că există și situații excepționale în care laicatul creștin se dovedește a fi un veritabil păstrător al învățăturii creștine, aspect foarte bine cunoscut de Nae Ionescu 24. Există două întrebări esențiale în problematica reintrării în Ortodoxie pe care această dezbatere le ridică: 1. există pentru un creștin ortodox posibilitatea de a se împotrivi unei hotărâri a Sinodului?; 2. există pentru laici posibilitatea "de a fi, la un moment dat, în mai mare măsură, deținători ai adevărului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
doua vizează intrarea oamenilor Bisericii în activitatea politică. Imixtiunea politicului în Biserică este posibilă prin interpretarea în sens apusean a formulei "primatul spiritualului", care desemnează dreptul Bisericii de a se amesteca în treburile statutului. Această conotație nu se aplică în Ortodoxie, unde Biserica și Statul sunt două instituții care nu se amestecă una în treburile celeilalte. Autonomia atât de greu obținută de BOR este biunivocă: Biserica nu face politică, iar Statul nu se amestecă în treburile Bisericii. Autonomia formal căpătată a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
atât de greu obținută de BOR este biunivocă: Biserica nu face politică, iar Statul nu se amestecă în treburile Bisericii. Autonomia formal căpătată a Bisericii devine inoperantă atunci când Biserica este controlată de un partid politic. Modelul bizantin care funcționează în Ortodoxie este modelul de conviețuire a celor două tipuri de autorități: autoritatea laică (Statul) și autoritatea ecleziastică (Biserica). Modelul creștin-oriental al raporturilor dintre religie și politică este prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care neavând nimic subiectiv în ea, ci fiind odată pentru totdeauna hotărâtă de voia lui Dumnezeu și neputând fi ruptă decât de minunile lui Dumnezeu, este un îndreptar sigur pentru judecata noastră"5. De aceea, a face critică din perspectiva Ortodoxiei presupune a constata derapajele de la derularea firească a chestiunilor teologice, așa cum aceasta este formulată cu precizie în învățătura Ecclesiei. Orice membru activ al Bisericii, care participă efectiv la viața religioasă și o trăiește conștient are dreptul și chiar responsabilitatea de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
participarea preoțimii la întreaga viață politică a țării, în cadrele legii 9. Viața Bisericii Ortodoxe nu era ferită nici de ispitele cezaropapismului, manifestări destul de grave pentru buna funcționare a așezării religioase, ce aveau să fie amendate de elita intelectuală interbelică. Ortodoxia nu se fundează pe autoritatea individuală, ci pe cea sobornicească, colectivă, care provine din adunarea episcopilor. Această autoritate sobornicească a ajutat Biserica Ortodoxă să-și păstreze ființa, scutind-o de eventualele manifestări discreționare ale unei singure persoane. "Cezarismul bisericesc" nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și cu felul ofrandei. În ceea ce privește primul punct de vedere exprimat de preopinentul de la "Universul", Nae Ionescu consideră cu îndreptățire că nu se poate demonstra caracterul ortodox al unei dispoziții prin concordanța ei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de la "Universul", Nae Ionescu consideră cu îndreptățire că nu se poate demonstra caracterul ortodox al unei dispoziții prin concordanța ei cu statutul Bisericii Ortodoxe Române pentru simplul motiv că acest statut nu este ortodox, ci protestant, fiind străin de duhul Ortodoxiei. În plus, filosoful român, un fin cunoscător al dreptului canonic, îi cere confratelui de la "Universul" să-i citeze textele din acest statut care anulează autonomia episcopală, precum și canoanele respective. Este o întrebare retorică întrucât aceste texte și canoane pe care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
urmare, a institui noi ordine echivala cu a te substitui prerogativelor regale, ceea ce producea o gravă problemă, din punct de vedere juridic. Ceea ce ne preocupă nu este aspectul juridic al acestei chestiuni, ci implicația evenimentului în sine pentru stabilirea profilului Ortodoxiei românești. Acest caz se înscria în seria de "manifestări cezaro-papiste" pe care le facilita autocefalia românească interbelică 15. Cel mai grav gest, amendat drastic de Nae Ionescu, vizează arborarea de către părintele Patriarh Miron Cristea, la deschiderea Parlamentului din toamna anului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
contrastează cu autoritatea harismatică, prin nesocotirea Predaniei ortodoxe, simbolistica acestui act fiind mai mult decât evidentă. În plus, prin gestul creat, se producea o confuzie periculoasă nu numai în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
producea o confuzie periculoasă nu numai în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au o semnificație precisă, "peste care nu se poate trece, dar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au o semnificație precisă, "peste care nu se poate trece, dar care nici nu se poate generaliza". Comportamentul capului suprem al Bisericii Ortodoxe Române este în contrapunct evident cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
alunecare a Bisericii Ortodoxe Române spre catolicism era departe de a se fi încheiat, în pofida semnalelor de alarmă trase de elita intelectuală. Toate încercările ei de a releva implicațiile dezastruoase ale acestei mișcări de glisare spre catolicism, prin alterarea ființei Ortodoxiei, se loveau de opacitatea ierarhiei bisericești, ce nu mai era pătrunsă de duhul pravoslavnic. După episodul arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu sunt, de fapt, biserici, ele nefăcând decât să administreze funcționărește o viață religioasă de natură individualistă (e cazul Germaniei revoluționare de astăzi)"21. Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul protestant). Prin urmare, în statul național al liberalismului burghez, Biserica Ortodoxă Română a scăpat de pericolul separației întrucât ea nu se interpunea statului; ba
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
structureze viața națiunii în totalitatea ei, nu putea să se dispenseze de Ecclesia, ca parte integrantă a nației. De aceea, urmând semnele realității, Biserică preferă să intre în conflict cu statul decât să se desolidarizeze de națiune. Problema raportului dintre Ortodoxie și naționalism a născut numeroase polemici în perioada interbelică, care au condus la o inflamare a spațiului intelectual. Ne rezumăm la discuția dintre Radu Dragnea, "gânditor de calitate și autor al unor substanțiale cercetări asupra culturii române" și Nae Ionescu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cât Profesorul de logică și metafizică de la Universitatea din București reușește să lămurească această chestiune printr-o argumentație solidă, axată pe un duh al discernământului exemplar. Răspunsul lui Nae Ionescu este prilejuit de apariția unui text al lui Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr.77, din 28 mai 1937. Pe scurt, teza lui Radu Dragnea este următoarea: deși "Ortodoxia și naționalismul se apropie până la confundare, sunt sincronice și chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]