19,586 matches
-
iei de evrei? Crede-mă că mă supraestimezi. Mă crezi un om aparte. Leit tanti Amália, dar cu semn invers. — De atâta sunt eu în stare. Un mic lup îmblânzit. Castrat. — Castrat? — Da. E singurul mod de înmulțire. Ca Iisus pâinea. Dar vă invidiez, să stabilim asta odată pentru totdeauna. — Să-ți cânt Bach sau te mulțumești și cu mai puțin? m-a întrebat într-o pauză de ură rasială. M-am mulțumit și cu mai puțin. Mă mulțumeam mereu. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
om de prin împrejurimi. Și într-adevăr am avut un an plin. Vara m-am plimbat cu Amália, toamna cu Igor Gherasimov pe muntele Kármel. Pe Amália o înmormântasem deja, iar eu tocmai făceam cafeaua pentru cină. Cafea proastă și pâine tot proastă, de la magazin, cenușie și fărâmicioasă, ca la institut. Am uitat din nou să cumpăr zahăr, dar o iau de parcă am fi fost săraci. Engelhard mestecă în cafeaua lungă și slabă cu ochii pierduți în gol. — La Eberhart toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Și n-am reușit să-mi dau seama nici până în ziua de azi dacă a fost o întâmplare sau știa cu precizie ce face. Apoi s-a lăsat o liniște prelungă. — Și - l-am întrebat după ce am fărâmițat felia de pâine neagră. — Ce și? — Și ce să fac eu acum? Acum dumneata te gândești la ceva, nu-i așa? — Ba da. Povestea dumitale e cutremurătoare. Tristă. Îți mulțumesc că mi-ai spus-o. — Și? — Ce și? — Și eu ce să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
înțep și de unde veneau spasmele. L-am găsit seara și l-am aruncat în lac, ca atâtea alte lucruri, plângând. Apoi a plutit descompus zile întregi, până ce Gertrud l-a pescuit furioasă. Am moștenit o masă la Babilon. Trăiam cu pâine, cu cafea, precum și cu Baár Andor. Priveliștea dădea chiar către vila Engelhard, a cărei cheie mi se răcise în buzunar. Mergeam acolo numai ca să dorm, să mă spăl și după cărți. În rest, doar o observam din Babilon. Priveam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
și șmecher“, a sunat ca o expresie pe care o folosea preotul de la biserica noastră, și pe el nu-l plăceam. O chema doamna Watkins. Îl știam și pe soțul ei pentru că era diacon la biserică. Nu știu cum își câștiga el pâinea, dar numele lui apărea tot timpul în ziar, milita pentru interzicerea băuturii în ținut, încerca să-i împiedice pe negri să voteze, încerca să scoată din biblioteci Pe aripile vântului din cauză că o citea atâta lume și el știa pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
dispărut și untura a început să se îngălbenească. Până când a ajuns să fie cremoasă, începuse deja să arate ca untul. Nu mă deranja gustul. Într-un fel, chiar îmi plăcea, deși era un pic sărată. În noaptea aceea am mâncat pâine prăjită cu margarină și varză cu un pic de carne de la conservă, din cauză că tanti Mae folosise cupoanele de care aveam nevoie ca să ne luăm carne bună ca să cumpere altceva. Carnetul de rații a făcut-o pe mama să coboare mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
oricum, venea înăuntru imediat ce se însera. Întunericul o speria. Era probabil sus, așa că nu m-am mai gândit la asta. Când porumbul s-a încălzit, l-am pus într-o farfurie, am pus ceva unt pe el, am luat niște pâine și am început să mănânc. Vântul șuiera în colțul bucătăriei și am auzit pinii lovindu-se unul de altul, scoțând șuieratul acela pe care-l fac ei mereu. Puteam deja să-mi imaginez dealul de dimineață, plin de ace de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cutii de bere, în care se găsește o chiuvetă, un frigider și o populație fluctuantă de șobolani. în schimb, livingul avea propriul ceainic și un loc numai bun de pus un toaster. Totul era prevăzut. Claire mi-a oferit niște pâine prăjită și mi-am spus că nu ar fi frumos să o refuz. Și în afară de asta, dacă am rupe pâinea împreună puteam crea o legătură între noi care ar face-o să aibă încredere în mine. încerc să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
avea propriul ceainic și un loc numai bun de pus un toaster. Totul era prevăzut. Claire mi-a oferit niște pâine prăjită și mi-am spus că nu ar fi frumos să o refuz. Și în afară de asta, dacă am rupe pâinea împreună puteam crea o legătură între noi care ar face-o să aibă încredere în mine. încerc să mă gândesc la toate. Ne-am așezat pe un covor în fața șemineului electric, încălzindu-ne pline de recunoștință. Cele două țevi străluceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de covor, erau de un maro închis, cu model portocaliu și galben în formă de pătrate și vârtejuri. Aducea a anii ’70. în câțiva ani livingul va atinge culmile designului interior - asta dacă mai rezistă covorul până atunci. Bucățile de pâine prăjită erau aurii și musteau de margarină și Marmite; nu puteam să-mi imaginez ceva mai delicios. O vreme am mâncat în tăcere. Eu una tăceam ca să îmi îndrept toată atenția asupra feliei de pâine nespus de delicioasă. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
covorul până atunci. Bucățile de pâine prăjită erau aurii și musteau de margarină și Marmite; nu puteam să-mi imaginez ceva mai delicios. O vreme am mâncat în tăcere. Eu una tăceam ca să îmi îndrept toată atenția asupra feliei de pâine nespus de delicioasă. Nu pot să mă pronunț în ceea ce o privește pe Claire. M-am simțit mult mai bine după ce am dat drumul pe gât la patru felii una după alta. Până când și limba mea părea că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în ceea ce o privește pe Claire. M-am simțit mult mai bine după ce am dat drumul pe gât la patru felii una după alta. Până când și limba mea părea că s-a micșorat ajungând aproape la dimensiunile naturale. Ceai și pâine prăjită, două proiecte de succes ale civilizației britanice. Am început să ling margarina de pe degete gândindu-mă cum să încep discuția pe care o aveam în cap. Dar s-a întâmplat să o facă Claire în locul meu. —Mai vrei? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
îi propui să mergeți undeva mai ieftin? — A, n-aș putea, vreau să spun... ei decid. A deschis încă o sticlă. —Și Johnny mă va controla să nu iau ceva care să mă îngrașe și toți vor arunca firimituri de pâine unii în alții și vor râde de sânii fetelor. Sună ca dracu’! am spus sincer. A dat din umeri posomorâtă. —îl iubesc, a spus. Am încercat să îndepărtez gândul. Din fericire în momentul ăla a apărut Johnny, scutindu-mă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
când am spus ciudat? îmi venea să-mi trag una. Doar că cineva făcuse deja asta în locul meu. * * * îmi era foame și aveam nevoie să mă gândesc, așa că am condus până la Highgate Tea Rooms și am comandat ciuperci, brânză cu pâine prăjită și o cană cu ceai. Nu prea stăteam bine la capitolul mâncare proaspătă în ultima vreme. Mi-am făcut o notă în minte să cumpăr fructe. Apoi mi-am mai făcut una, să le mănânc înainte să se strice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
m-am molipsit și eu de la „veselia“ ei. Ne-am fixat - două materii atât de diferite. După un timp, din imensitate au apărut alte stele. Odată cu veselia fără motiv a venit și foamea, am băut apă și am mâncat puțină, pâine gândindu-mă la iubire. Am descoperit că existau asemănări între iubire și război. Iubirea era un fel de război. Cineva din mine tocmai murise ca în război: cineva trebuia să moară. Gândurile m-au împins într-un somn profund. Dormeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pentru ca „mirele“ să-și întâlnească „mireasa“. Era Sabat și eu aprinsesem menora, ca să-i fac plăcere prietenului nostru binecuvântând lumânările. Purtam un șal alb brodat pe cap, care-mi cădea și pe umeri, și cu mâinile întinse peste vin și pâinea împletită recitasem cu emoție: Binecuvântat să fie numele Domnului, de acum și în vecii vecilor! De la răsăritul soarelui până la apusul lui- slăvit să fie numele Domnului! Prietenul nostru era foarte mirat. - Semeni cu o logodnică evreică, Matilda! - Când îmi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
sfârșește apoi într-un dezastru acvatic planetar, în care, culmea, mă regăsesc încă trăind, spre durerea și nefericirea mea, într-un miros pestilențial de alge, stând pe vine pe o felie de pământ nu mai mare decât o bucată de pâine și abia văzând printre lacrimi cum apa, acum calmă și liniștită, pleoscăind vesel, înghite absolut totul. Toți ajung la curtea lui Aquarelin odată și odată, asta e, nu ai ce să faci, sunt din ce în ce mai conștient de gândul ăsta. Acum întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
prea repede și, din cauza nopții nedormite, simțeam cum mi se întunecă în fața ochilor. În cameră era dezordine și domnea atmosfera de părăsire și de tristețe specifică plecărilor. Pe masă se aflau niște farfurii murdare, resturi de la cină și bucăți de pâine. Am rupt o bucată de pâine, dar, imediat ce-am simțit-o în gură, am înghițit-o pe nemestecate cu senzația unui gol neștiut și a unei iritante ușurințe în pomeți. Aflând pentru prima dată ce înseamnă foamea după cocaină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
simțeam cum mi se întunecă în fața ochilor. În cameră era dezordine și domnea atmosfera de părăsire și de tristețe specifică plecărilor. Pe masă se aflau niște farfurii murdare, resturi de la cină și bucăți de pâine. Am rupt o bucată de pâine, dar, imediat ce-am simțit-o în gură, am înghițit-o pe nemestecate cu senzația unui gol neștiut și a unei iritante ușurințe în pomeți. Aflând pentru prima dată ce înseamnă foamea după cocaină, am început să mănânc lacom, rupând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
miros tare de pălincă bună. Întinse pe masă un ștergar gros de in, după care plecă iarăși din cameră. Probabil că urcase în pod, pentru că atunci când revenise avea în mână o bucată groasă de slană afumată și un dărab de pâine de casă, învelită și ea într-o bucată de pânză albă. Cu o brișcă ascuțită, pe care o purta ascunsă într-un buzunar al chimirului său se apucase să taie felii groase din bucatele pe care le așezase pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
așteptă să vadă dacă ceilalți îi urmează îndemnul și dădu peste cap pălinca. Oftă de plăcere și își umplu din nou paharul. Înșfăcă o felie de slană pe care și-o aruncă în gură, după care mușcă cu poftă din pâine. Doamne, că bună mai e! exclamă el cu gura plină. No, ce faci Cristi? Nu te mai codi, trebuie să bei până la fund, nu-ți lăsa bătrânețile în pahar! Ei, ce spui, nu-i așa că am dreptate? întrebă el văzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Înălțîndu-se În ceruri ca un porumbel. Orbii, aduși de ei ca martori, te Încredințau că lumina aceea le pălise vederea, dar le dăduse lumina spiritului. Și toți Își ziceau Fiii Domnului și Fiii Fiilor Domnului. Promiteau pentru o bucată de pîine și un urcior de vin viața veșnică și mîntuirea, iar cînd lumea Îi alunga din pragul ușii, asmuțind cîinii asupra lor, atunci ei amenințau cu iadul, unde trupul se mistuia la foc mocnit, precum mielul la proțap. Printre acești propovăduitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de trei ori pe zi, pe inima goală, ca astfel SÎntul Duh să le rodească pîntecele. Și toate astea le săvîrșeau fără de răsplată, dacă prin răsplată nu se Înțelegea o coajă de pîine pe care o primeau cu smerenie sau un urcior cu apă rece din care sorbeau cu Înghițituri mici, printre șopoteli. Așa se Înnădeau, unul după altul, propovăduitorii, de toate semințiile și graiurile, bărboși sau nu, rostind aceleași predici, dar Întrecîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
popoarele Iudeii, Samariei și Anatoliei Începură să dea crezare tinerilor pașnici cu crepidele prăfuite, ce-și țineau brațele Încrucișate pe piept, glăsuind cu o voce feciorelnică și cu ochii Înălțați la cer. Le dădeau apă rece și un coltuc de pîine, iar ei le mulțumeau, promițîndu-le, În schimb, viață veșnică, Înfățișîndu-le un ținut binecuvîntat unde aveau să ajungă după moarte: nu mai era pustiul nisipos, cu șerpi și păianjeni, ci cu palmieri cu coroana bogată, cu izvoare la tot pasul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu locatarii care, În subsolul clădirii, vor supraviețui, Împreună cu noi și cu tata, bombardării Belgradului, cum a fost descrisă și casa din strada Stepojevac (numele proprietarului, planul casei), unde tata ne va adăposti În timpul războiului, tot acum sînt date prețul pîinii, cărnii, unturii, al cărnii de pasăre și al rachiului. În Cartea morților veți da și de discuția lui cu șeful poliției din Knjaževac, actul de concediere, În anul o mie nouă sute patruzeci și doi, și-l puteți vedea, de veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]