4,141 matches
-
campanie a cărei semnificație ierarhii nu au înțeles-o deloc, diabolizând-o. O probă a acestei diabolizări este chiar fresca din tinda Bisericii Patriarhiei în care Patriarhul a pus ca Nae Ionescu să fie reprezentat sub formă de diavol. Campania pascală din 1929 privea o altă încălcare canonică, și anume: fixarea Paștilor la o dată ce nu corespundea nici cu canoanele Bisericii Ortodoxe, nici cu creștinismul apusean. În 1923 se hotărâse în cadrul primei conferințe panortodoxe de la Constantinopol îndreptarea calendarului iulian, rămas cu 13
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
articol probabil al lui George Racoveanu semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului, confundând problema acceptării noului calendar cu aceea a datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia la începutul anului 1929, atunci când Nae Ionescu redă în "Cuvântul" un sighilion patriarhal din 1583 care îi anatemiza pe cei care ar fi intenționat să aducă modificări în problema prăznuirii sfintelor sărbători
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului, confundând problema acceptării noului calendar cu aceea a datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia la începutul anului 1929, atunci când Nae Ionescu redă în "Cuvântul" un sighilion patriarhal din 1583 care îi anatemiza pe cei care ar fi intenționat să aducă modificări în problema prăznuirii sfintelor sărbători. De fapt, materialul transpus reprezintă unul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând spațiului ecleziastic și intelectual un exemplu admirabil a ceea ce înseamnă dezbatere teologică elevată. La 29 ianuarie 1929, Mircea Vulcănescu, Sandu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la el a tuturor episcopilor ortodocși în viață, ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să nu fie întru nimic deosebită de ceea ce s-a mărturisit de către Biserică, "totdeauna, de toți și pretutindeni"6. Reluând în discuție problema pascală, Sfântul Sinod fixează definitiv ca dată de prăznuire 31 martie. Percepând evoluția lucrurilor care nu mergeau deloc spre o soluționare, Nae Ionescu renunța la cursul de Filosofia catolicismului pe care îl ținea la Universitatea din București pentru a nu fi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii săi de generație în problema pascală, referitoare la "inexistența științifică a deciziei sinodale"; la "caracterul ei anticanonic și potrivnic Predaniei"; la "caracterul schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diacon sau simplu credincios nu este ținut să se supună hotărârii sinodale, ba dimpotrivă, este dator să serbeze Paștile la 5 mai, potrivit vecinicei rânduieli a Bisericii Universale, sub pedeapsa mâniei dumnezeiești, nu a celei omenești"11. Prin stabilirea datei pascale la 31 martie, stil nou, subliniază Mircea Vulcănescu, se produc două aspecte fundamentale care tulbură viața Bisericii: primul vizează căderea Paștilor înaintea isimeriei cerești, iar al doilea aspect privește căderea Paștilor înainte de Paștele iudeilor. Fixarea Paștilor înainte de isimeria cerească (iar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lanț întreg de consecințe grave: schismă necanonicitate împotrivirea față de Predanie neadevăr, Vulcănescu se întreabă pe bună dreptate care ar putea fi temeiul pe baza căruia Sfântul Sinod a scos Biserica românească din rândul celor dreptcredincioase? Reluând argumentele privitoare la campania pascală, Nae Ionescu subliniază că cele două exigențe formulate în ziarul Cuvântul: "necesitatea de a serba Paștile o dată cu toți creștinii (postulatul ecumenicității), precum și "necesitatea de a serba Paștile creștin după Pesahul iudaic (postulatul solidarității absolute a Testamentului Nou cu cel Vechi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
continuitatea Bisericii de la începutul până la sfârșitul vremii (marcionismul)". În "Cuvântul" din 8 februarie 1929, apare Pastorala Sfântului Sinod care încearcă să explice în șapte puncte motivațiile care au stat la baza alegerii datei de 31 martie ca dată de sărbătorire pascală. Nae Ionescu, răspunzându-i fostului ministru Vasile Goldiș, care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește că deciziile sinodale sunt infailibile cu condiția ca acestea să nu contravină "așezării canonice și dogmatice sau tradiției vii, de-a pururi prezente a Bisericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acest cadru în care se mișcă Biserica: îndreptarul ei obiectiv (dogme, canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real al acestei campanii pascale fără a aminti mai vechea dispută care măcina spațiul teologiei răsăritene și care nu a fost în vreun fel soluționată cu privire la raportul dintre autoritatea harismatică și la autoritatea ierarhică. Se știe că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Noul Teolog care, la două secole după moartea sa, era discutabil pentru ierarhia bisericească, autoritatea sa harismatică fiindu-i cu greu recunoscută, ea provenind din acțiunea nevăzută a Sfântului Duh care lucrează continuu). Nae Ionescu a reprezentat în cadrul acestei campanii pascale paradigma creștinului practicant care nu urmărea contestarea autorității ierarhice instituite de însuși Hristos, ci tocmai îndreptarea disfuncționalităților care tindeau să apară în viața Bisericii, prin promovarea unor măsuri anticanonice și antidogmatice, fără a putea fi acuzat de anticlericalism. În cadrul campaniei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
paradigma creștinului practicant care nu urmărea contestarea autorității ierarhice instituite de însuși Hristos, ci tocmai îndreptarea disfuncționalităților care tindeau să apară în viața Bisericii, prin promovarea unor măsuri anticanonice și antidogmatice, fără a putea fi acuzat de anticlericalism. În cadrul campaniei pascale, Sandu Tudor readuce în atenția opiniei publice mărturiile unor călugări athoniți care doreau să se rupă de Patriarhia română, considerată "eretică"27. Acțiunea concertată a ziarului "Cuvântul" este una benefică, în sensul în care generează două momente esențiale: audiența lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Iorga la Patriarh și întâlnirea dintre acesta din urmă și Mitropolitul Nicolae Bălan ce pare, inițial, să conducă la o rezolvare a situației 28. Din păcate, intervine și aici "dizolvanta metodă a amânării"29, procedeu care se aplică în chestiunea pascală. Mai mult, are loc o contraofensivă a autorității ierarhice care, prin vocea episcopului Vartolomeu Stănescu, contestă autoritatea harismatică, prin argumentul imposibilității laicatului de a aborda o asemenea problemă teologică, aceasta formând o colectivitate care nu predă, ci doar primește toate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Urmează alte două intervenții ale episcopului Vartolomeu Stănescu care susțin ideea implicării Sinodului în problema calendarului bisericesc, chiar în absența ecumenicității, fără o înțelegere prealabilă cu celelalte Biserici. Astfel, îndreptarea calendarului din 1924 a condus invariabil și la modificarea datei pascale. În schimb, Nae Ionescu consideră că problema Pascaliei și calendarul bisericesc reprezintă o chestiune strict bisericească și că elementele lor aparțin patrimoniului bisericesc pe care mirenii au dreptul și datoria să-l apere împotriva oricărei pofte de schimbare. Stabilind limitele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
datoria să-l apere împotriva oricărei pofte de schimbare. Stabilind limitele cunoașterii științifice, care nu interferează cu chestiunea calendarului, bazat pe Tradiție și canoane, filosoful român relevă grava confuzie pe care o face înaltul ierarh între data aflată în tabelele pascale și sărbătorirea de fapt a Sfintelor Paști 31. După sărbătorirea din 31 martie a Paștilor, "Cuvântul" publică o serie de reacții ale spațiului ecumenic ortodox față de Biserica românească, sub titlul "Patriarhia Ecumenică împotriva Bisericii române". Paul Sterian oferă "Declarațiile celor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
20 aprilie ca dată de sărbătorire a Paștilor în 1930. Nae Ionescu apreciază inițiativa de restabilire a ecumenicității, Sinodul adoptând, în cele din urmă, măsura justă 32. Raportul dintre intelectualitatea interbelică și Biserică nu trebuie perceput, plecând de la cazul problemei pascale din 1929, ca un raport de ostilitate, ci ca o asumare conștientă din partea laicatului a rolului său de membru activ al Trupului Mistic al lui Hristos, preocupat de ceea ce se întâmplă cu viața ecleziastică. Formularea unei critici teologice, având ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum în cazul campaniei pascale, probează capacitățile unui laicat care încearcă să aducă o nouă mentalitate religioasă, ale cărei rădăcini patristice susțin forța creativă a Tradiției. Intelectualitatea interbelică a știut să mențină acel dialog viu cu Biserica, contribuind la o adevărată revigorare a spațiului teologic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spațială a spiritului, prin reliefarea trăsăturilor distinctive ale celor trei cetăți, trebuie completată, în viziunea lui Petre Țuțea, cu trei factori majori: Dumnezeu, omul și lumea. Prin Dumnezeu se poate depăși neliniștea produsă de infinit, precum a dovedit experiența lui Pascal. Fixarea cunoașterii în dimensiunea sacrului în accepția sa teologică -, acolo unde acționează harul lui Dumnezeu, prin conlucrarea cu umanul, prin coborârea Logosului. Ordinea interioară a omului și ordinea naturii izvorăsc din Dumnezeu, divinitatea fiind situarea înaintea lumii, ființa nenăscută, cum
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pierdut, fiind eliminată din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă lipsită eminamente de funcția esențială a lui homo religiosus. Preocuparea științifică a lui George Manu pentru Cercetarea asupra absorbției razelor alfa titlul unei strălucite teze de doctorat realizată la Paris, în cadrul Institutului coordonat de Marie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Boston, Allen and Unwin, 1987. Muchembled, Robert, Culture populaire et culture des élites dans la France moderne (XVe-XVIIIe siècle), Paris, Flammarion, 1991. Nastasă Lucian, Suveranii Universităților românești. Mecanisme de selecție și promovare a elitei intelectuale, Cluj, Editura Limes, 2007. Ory, Pascal (dir.), Dernières questions aux intellectuels, Paris, Olivier Orban, 1990. Ory, Pascal, Sirinelli, Jean-François, Les intellectuels en France, de l'affaire Dreyfus à nos jours, Paris, Perrin, 2004. Ory, Pascal, La culture comme aventure. Treize exercices d'histoire culturelle, Paris, Complexe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
des élites dans la France moderne (XVe-XVIIIe siècle), Paris, Flammarion, 1991. Nastasă Lucian, Suveranii Universităților românești. Mecanisme de selecție și promovare a elitei intelectuale, Cluj, Editura Limes, 2007. Ory, Pascal (dir.), Dernières questions aux intellectuels, Paris, Olivier Orban, 1990. Ory, Pascal, Sirinelli, Jean-François, Les intellectuels en France, de l'affaire Dreyfus à nos jours, Paris, Perrin, 2004. Ory, Pascal, La culture comme aventure. Treize exercices d'histoire culturelle, Paris, Complexe, 2008. Ory, Pascal, L'histoire culturelle, Paris, PUF, 2011. Pareto, Vilfredo
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
selecție și promovare a elitei intelectuale, Cluj, Editura Limes, 2007. Ory, Pascal (dir.), Dernières questions aux intellectuels, Paris, Olivier Orban, 1990. Ory, Pascal, Sirinelli, Jean-François, Les intellectuels en France, de l'affaire Dreyfus à nos jours, Paris, Perrin, 2004. Ory, Pascal, La culture comme aventure. Treize exercices d'histoire culturelle, Paris, Complexe, 2008. Ory, Pascal, L'histoire culturelle, Paris, PUF, 2011. Pareto, Vilfredo, The Rise and the fall of the elites, The Bedminster Press, 1968. Prochasson, Christophe, Les intellectuels, le socialisme
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
questions aux intellectuels, Paris, Olivier Orban, 1990. Ory, Pascal, Sirinelli, Jean-François, Les intellectuels en France, de l'affaire Dreyfus à nos jours, Paris, Perrin, 2004. Ory, Pascal, La culture comme aventure. Treize exercices d'histoire culturelle, Paris, Complexe, 2008. Ory, Pascal, L'histoire culturelle, Paris, PUF, 2011. Pareto, Vilfredo, The Rise and the fall of the elites, The Bedminster Press, 1968. Prochasson, Christophe, Les intellectuels, le socialisme et la guerre 1900-1938, Paris, Seuil, 1993. Prochasson, Christophe, Au nom de la patrie. Les
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]