8,290 matches
-
odinioară Pentru Românie Mare! Hai să dăm suflet cu suflet Toți românii de afară Ce ne-am săturat de umblet Și cerșit din țară-n țară! Hai să dăm lacrimi cu lacrimi Să scăpăm de-a urii gheară, De-ale patimilor patimi Pentru plânsa noastră țară! Hai să dăm clopot cu clopot, Glas de doină dulce-amară În al dorurilor clocot Pentru neam și pentru țară! Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte
A FI UNIŢI ŞI HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342246_a_343575]
-
Pentru Românie Mare! Hai să dăm suflet cu suflet Toți românii de afară Ce ne-am săturat de umblet Și cerșit din țară-n țară! Hai să dăm lacrimi cu lacrimi Să scăpăm de-a urii gheară, De-ale patimilor patimi Pentru plânsa noastră țară! Hai să dăm clopot cu clopot, Glas de doină dulce-amară În al dorurilor clocot Pentru neam și pentru țară! Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte cu
A FI UNIŢI ŞI HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342246_a_343575]
-
deci îmi așez mai bine bucata de stânca pe umeri și pornesc la drum. Odată cu trecerea timpului am constatat că o parte din piatră se mută în inimă. Un prieten care acum este călugar mi-a spus: ,,Tu ai o patimă, iubești foarte mult filmele''. Stăteam amândoi zgribuliți în fața Bisericii ,,Mavramol'' într-o dimineață târzie de iarnă și i-am primit cuvintele imaginându-mi substantivul ,,patimă'' ca o funcție matematică cu limite de la minus infinit la plus infinit. Apoi mi-a
DESPRE MINE de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342302_a_343631]
-
mută în inimă. Un prieten care acum este călugar mi-a spus: ,,Tu ai o patimă, iubești foarte mult filmele''. Stăteam amândoi zgribuliți în fața Bisericii ,,Mavramol'' într-o dimineață târzie de iarnă și i-am primit cuvintele imaginându-mi substantivul ,,patimă'' ca o funcție matematică cu limite de la minus infinit la plus infinit. Apoi mi-a dăruit o carte cu poezii. Nu știa că volumele așezate pe noptieră sunt drogul meu de fiecare zi. Nu pot urca treptele mai sus de
DESPRE MINE de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342302_a_343631]
-
trecutului “ să nu uităm nici îndemnul său profund creștinesc cu privire la înlăturarea dezbinării: “Nu merge la mormintele Domnilor tăi cu sămânța desbinării în inimă, ci precum mergi și împărtășești cu sângele Mântuitorului, astfel împărtășește-ți sufletul tău cu reamintirea trecutului; fără patimă și fără ură între fiii aceluiași pământ, cari, oricât de deosebiți ar fi în păreri, frați sunt, fiii aceleiași mame sunt.” Tendința actuală este ca cititorul să devină egal cu autorul într-un sistem de valori legat de trăirea în
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
pricepere și ale sale simțuri și simțăminte. Fiecare îl percepe după ceea ce are înlăuntrul lui. Cei care iubesc valorile, adevărul, frumosul, binele și virtuțile, aceia le găsesc pe toate acestea în Sfântul Ștefan. Dar cei care sunt stăpâniți de anumite patimi se agață de patimi și se opresc la cele ale omului. Voievodul Ștefan a fost și el supus greșelii, ca om de rând, dar a lăsat greșeala și păcatul în spate, le-a părăsit, nu s-a oprit la ele
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
simțuri și simțăminte. Fiecare îl percepe după ceea ce are înlăuntrul lui. Cei care iubesc valorile, adevărul, frumosul, binele și virtuțile, aceia le găsesc pe toate acestea în Sfântul Ștefan. Dar cei care sunt stăpâniți de anumite patimi se agață de patimi și se opresc la cele ale omului. Voievodul Ștefan a fost și el supus greșelii, ca om de rând, dar a lăsat greșeala și păcatul în spate, le-a părăsit, nu s-a oprit la ele, ci și-a îndreptat
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
credință strămoșească. Închipuirea de sine a unora i-a făcut să îi denigreze pe Ștefan, pe Eminescu, pe Creangă și pe alți oameni cu adevărat importanți din istoria noastră. Omul care are echilibru înlăuntrul său și nu este stăpânit de patima închipuirii de sine nu va critica, nu îl va vorbi de rău pe celălalt. Omul valoros se pleacă smerit și atunci este apreciat și iubit mai mult. Cine grăiește de rău, cine se ridică împotriva neamului și a valorilor noastre
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
micuții au pornit în viață. În loc de educație, ei primeau pedepse aspre, vorbe grele, erau trimiși la cerșit fiind umiliți de cei care nu aveau în suflet bunătatea dragostei. Dramă lor, se adâncește odată cu moartea mamei ucisă de tatăl căzut în patimă beției. Ajung la orfelinat unde cei mici, nu fac față și mor sufocați de prea multă durere, de neiubire. Aici, Ana și Vlad separați fiind, trăiesc clipe cumplite, zbucium lăuntric, maturizarea lor înainte de vreme. Cei slabi, se rătăcesc. Cei puternici
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN, SAU EXEMPLUL UNEI IUBIRI CE TINDE SPRE DESAVARSIRE de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342458_a_343787]
-
care se întrupează în creație. De aici, chipurile de bărbat și femeie, ambele oglindind taina Întrupării divine, în cele două orientări specifice. Cât despre icoanele sfinților, ele certifică faptul că parcurgerea celor trei trepte ale vieții creștine, anume purificarea de patimi, luminarea și îndumnezeirea omului, reliefate în mod constant de tradiția patristică, nu constituie o utopie. „Dumnezeu s-a întrupat pentru ca omul să se îndumnezeiască”, afirmă Sfântul Atanasie cel Mare. Icoana este, pe de o parte, o mărturie despre originile omului
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
de luare aminte la noi înșine. Este mult mai facilă o concentrare spre cele exterioare, decât lupta interioară cu propriile neputințe. Taina lucrării lăuntrice presupune o confruntare cu sinele, o sinceritate cu noi înșine și un efort existențial pentru biruirea patimilor personale. Este mai comodă orientarea înspre cele exterioare (chiar atunci când ea implică lucrări și performanțe deosebite ca rezultate ale unei logici bazată pe eficiență și pragmatism) decât lucrarea susținută a trezviei. Sfântul Vasile cel Mare arată: „fiecăruia îi place să
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
nici nu disprețui pe cele veșnice, ca și cum ar fi trecătoare. Ia seama cu toată luarea aminte de tine însuți, ca să știi să împarți fiecăruia ce-i de folos: trupului, hrană și îmbrăcăminte; sufletului, dogmele credinței, creștere bună, deprinderea virtuții, îndreptarea patimilor”.[2] Prin luarea aminte la noi înșine sunt identificate în mod adecvat prioritățile. Trezvia cultivă o atitudine prin care toate sunt raportate la Hristos. Gândul, cuvântul și fapta sunt expresii ale relaționării constante a acestora cu Hristos. Astfel condiția creștină
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
din pânzele acelea, m-au urmărit lăuntric, m-au implicat și m-au rechemat. Am desprins din nou, și am notat și atunci, energia vulcanică a Lianei Saxone Horodi, ca și plăcerea ei de a întinde uleiul cu pricepere și patimă pe pânză, plăcerea ei de a-l pune gros, ca să spună bine, puternic și diafan, un „ce” anume ce-l are numai ea de spus. Negrul din contururi, din desen și albul de pe lîngă și din interior și nuanțele de
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
prin fața ochilor nu se pot purta niște lucrări plastice, oricât de valoroase artistic, aninate sau puse ca aruncate într-un spațiu întâmplător! În nici un caz! În artele vizuale este cuprinsă sensibilitatea și superbitatea umană, puritatea, enigma, iubirea umană, rostul uman, patima umană... ceea ce nu se poate transforma într-o figurație pe un obiect aflat pentru o durată la dispoziția oricui, spre a fi examinat, fără ca privitorul să aibă la rândul său, noblețea vrednică de a-i căuta înțelesurile și a-i
GALERIA SENSO ŞI CONTEMPORARY ART RUHR, PEREGRINÂND ARTELE VIZUALE ÎN UNIVERSUL SUFLETESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342571_a_343900]
-
Numai o vezi ti-alungă cea din urmă negură, Te mângâie la a ei vedere, dracii ți-alungă, Chiar de inima aprig ar putea străpungă.. Gâtul îi e de prințesică puțin zis ’admirată, Păru-i e de zână în candide patimi adulată, Privirea-i atât de pură ca sufletu-i curat, Fata-i în aura ce mulți încă n-au aflat..! Ochii ei imaculați, cu naturalețe creionați, Pomeți-n gingașie sculptați, dalbi și adulați, Buze divine, nasul fin către nobilitate cabrat
ATÂT DE PURĂ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342614_a_343943]
-
ca dragostea dintâi ce n-are-asemănare Și greu ca focul ce întâi te pârjole și doare Căci n-ar fi fost nici o urgie decât să mă trezesc Iar lângă mine să nu fie trupu-ți dumnezeiesc. Sărutu-ți dulce l-am gustat cu patimă și dor Tu ai gemut căci ți-am mușcat din fraga buzelor. Și ne-am iubit cum numai noi putem să ne iubim Și îngerii doi câte doi ne-nvață să plutim În Eden, unde ne-am cazat pentru un
VIS de NELU PREDA în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342628_a_343957]
-
Eu sunt versul, tu ești rima, Tu ești sufletul, eu inima. Eu sunt rostul, tu ești viața, Tu ești seara, eu dimineața, Eu sunt floare, tu albină, Tu ești pom, eu radacină. Eu sunt ochi, tu lacrimă, Și-amândoi cu patimă Descurcăm firul iubirii Până-n ceasul nemuririi. Referință Bibliografică: TU ȘI EU / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TU ȘI EU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342643_a_343972]
-
neamului omenesc, mergând chiar dincolo de întrupare. Sensul Euharistic este unul totalizator, deoarece întreaga istorie trecută, prezentă și viitoare este în ea[7]. Euharistia ne reamintește de creația lumii, de cădere, de sfâșietoarea căutare a lui Dumnezeu, de întruparea Domnului, de patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai istoriei, fii nemuritori ai Împărăției veșnice deja începute. Eshatologia
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Bisericii și ținerea exteriaoră, formalistă a tipurilor vieții religioase. În acest sens Sfântul Maxim va nota: „Cel care mai întâi nu s-a întors spre sine și nu s-a unit cu sine, prin lupta de scăpare a lui de patimile contrare firii (παρά φύση πάθη), nu urmează să abordeze cauza lui creatoare, adică pe Dumnezeu și să se unească cu Acesta pentru dobândirea bunurilor harismatice, suprafirești”[54]. În cele de mai multe ori, majoritatea creștinilor tind în cadrul vieții duhovnicești să
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
54]. În cele de mai multe ori, majoritatea creștinilor tind în cadrul vieții duhovnicești să accentueze exclusiv ținerea tipurilor religioase și urmărirea excentrică a „darurilor supranaturale ale harului” de la Dumnezeu, fără un efort personal conștient paralel de curățire a noastră de patimile variate, ce se cuibăresc înăuntrul nostru. O astfel de poziționare a creștinilor denotă scindări interioare și conflicte psihice, ce întrețin, după ce „sunt respinse”, uitarea și ignoranța sinelui său. Într-un asemenea situație creștinul urmărește unilateral și „în exclusivitate” menținerea tipurilor
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
să fie un temei suplimentar în identificarea priorităților existențiale. Astfel motivația pentru exersarea în cultura profană nu este una exclusiv intelectualistă. Este vorba de o motivație profund existențială. Rațiunea este întărită prin orientarea consecventă către adevăr și prin eliberarea de patimi, prin practicarea constantă a virtuților. Adevăratul înțelept identifică adecvat ierarhia valorilor și a priorităților, evitând totodată asumarea unei logici a vicleniei și lingușirii. „Omul înțelept trebuie să fugă cât mai mult de dorința de a trăi pentru glorie și de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
1 - Binele este împlinit prin credință, nu doar prin rațiune Opțiunea pentru virtute și consecvența în practicarea binelui nu sunt doar consecințe ale rațiunii analitice. Chiar dacă, în mod logic virtutea se prezintă ca o opțiune rezonabilă față de viața trăită în patimi, în realitate este dificilă asumarea modului de viață pecetluit de virtuți, în absența credinței. Patimile oferă și promit plăceri imediate, uneori fascinante prin rafinament și întărite printr-o logică bazată pe amăgiri. Doar exersarea rațiunii, oricât de ascuțită ar fi
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
în practicarea binelui nu sunt doar consecințe ale rațiunii analitice. Chiar dacă, în mod logic virtutea se prezintă ca o opțiune rezonabilă față de viața trăită în patimi, în realitate este dificilă asumarea modului de viață pecetluit de virtuți, în absența credinței. Patimile oferă și promit plăceri imediate, uneori fascinante prin rafinament și întărite printr-o logică bazată pe amăgiri. Doar exersarea rațiunii, oricât de ascuțită ar fi inteligența dublată inclusiv de o bună intenție nu poate forma un discernământ adecvat. Rațiunea împlinită
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
decât Dumnezeu și adevărul. Simțea de-acum înlăuntrul lui o libertate binefăcătoare. Slobod de toate cele din jur. Liber de sine însuși. Căci, firește, în el însuși era și lumea pe care o iubea și căreia i se dedicase cu patimă până acum: înțelepciunea lumii, educația, gândirea și acea copleșitoare oratorie, care îl mișcase atât de mult. Fusese pur și simplu îndrăgostit de acestea. Iar acum întreagă această lume luase chipul ascezei, al sihăstriei. Inima i se legase de această hotărâre
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]