3,855 matches
-
În loc de lapte se folosea laptele praf. Cașcavalul, urda și cașul erau mărfuri rare și scumpe, iar celelalte lipseau cu desăvârșire. Iaurtul se putea găsi relativ frecvent. Fructele care se găseau erau numai cele locale (mere, pere, prune, struguri, cireșe, vișine, pepeni, gutui, caise, piersici). Bananele, portocalele, mandarinele, lămâile, ananasul (în compot la cutie) erau rare și oamenii stăteau la cozi uriașe pentru a le cumpăra măcar pentru cei mici de sărbători. La salate oamenii foloseau suc de lămâie concentrat (artificial) sau
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
de pe râul Bistrița ca "Hora de la Broșteni", o altă reprezentare a compoziției din 1914 " Pâinea noastră cea de toate zilele" și " Întoarcerea de la coasă, La fântână, Cosașii" și "Întoarcerea de la pârâu". În acest deceniu a mai pictat "naturi moarte" cu pepeni, mere, un crap, cireșe și multe flori. A făcut și un autoportret executat cu pete de culoare circulare, în rotocoale. În anul 1931, el a declarat că: La șaizeci și cinci de ani, Octav Băncilă a încheiat activitatea de profesor la catedra
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
portretizare pe care la începuturile sale artistice o conferise într-un mod poetic nimfelor și bancantelor realizate. Strălucitoare și expresive sunt naturile moarte, dintre care se remarcă "Crapul" sau "" pictați la Broșteni, precum și o mulțime de tablouri cu fructe ca pepeni, mere, cireșe, gutui sau portocale. În naturile moarte, artistul a adus și obiecte casnice pe care le-a tratat cu mare vioiciune fără să fie preocupat să caute o atmosferă prețioasă sau rafinată. De fapt, genul naturilor moarte nu prea
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
(n. 12 martie 1957, satul Pepeni, raionul Sîngerei) este un general din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al apărării al Republicii Moldova (19 aprilie 2001 - 15 octombrie 2004). s-a născut la data de 12 martie 1957 în satul Pepeni, raionul Sîngerei. A absolvit Școala
Victor Gaiciuc () [Corola-website/Science/307787_a_309116]
-
n. 12 martie 1957, satul Pepeni, raionul Sîngerei) este un general din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al apărării al Republicii Moldova (19 aprilie 2001 - 15 octombrie 2004). s-a născut la data de 12 martie 1957 în satul Pepeni, raionul Sîngerei. A absolvit Școala superioară militară de aviație din Harkov (în 1978) și apoi a studiat la Academia Militar-Politică din Moscova, Departamentul forțelor armate aeriene (1986-1989), obținând ulterior titlul științific de Doctor în științe istorice. În anul 1997 a
Victor Gaiciuc () [Corola-website/Science/307787_a_309116]
-
de a face haine. Papirusul crescut pe malurile fluviului Nil era folosit pentru a face hârtia. Legumele și fructele au fost cultivate în parcele de grădină, aproape de locuințele lor, și trebuia să fie udate cu mâna. Legume includeau praz, usturoi, pepeni, dovleci, leguminoase, salata verde, și alte culturi. Cultivau strugurii din care făceau vin. Egiptenii credeau într-o relație echilibrată dintre oameni și animale, fiind un element esențial al ordinii cosmice . Astfel, s-au considerat că oamenii, animalele și plantele erau
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
05* 0,05* 0,2 0,1 Castraveți 0,5 1 0,2 x Cornișoni 5 Dovlecei 0,3 Altele 0,1* 0,01* 0,05* (c) Cucurbitacee cu coaja necomestibilă 1 0,05* 0,05* 0,2 0,05* Pepeni galbeni 0,5 0,2 x Dovleci 0,5 0,5 x Pepeni verzi 0,5 x Altele 0,1* 0,05* (d) Porumb dulce 0,1* 0,01* 0,05* 0,05* 0,05* 0,05* 0,05* (iv
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
x Cornișoni 5 Dovlecei 0,3 Altele 0,1* 0,01* 0,05* (c) Cucurbitacee cu coaja necomestibilă 1 0,05* 0,05* 0,2 0,05* Pepeni galbeni 0,5 0,2 x Dovleci 0,5 0,5 x Pepeni verzi 0,5 x Altele 0,1* 0,05* (d) Porumb dulce 0,1* 0,01* 0,05* 0,05* 0,05* 0,05* 0,05* (iv) BRASICEE (a) Varză (dezv. infloresc.) 0,1* 3 0,05* 0,05* 0
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
Vinete Altele 0,02* 2 (b) Cucurbitacee cu coaja comestibilă 0,1* 0,2 2 0,1 1 Castraveți 0,5 Cornișoni 2 Dovlecei 2 Altele 0,05* (c) Cucurbitacee cu coaja necomestibilă 0,1* 0,5 0,1 1 Pepeni galbeni 2 0,3 Dovleci Pepeni verzi Altele 0,02* 0,02* (d) porumb dulce 0,1* 0,02* 0,02* 0,05* 0,1 0,02* (iv) BRASICEE (a) Varză (dezv. infloresc.) 0,1* 0,02* 0,05 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
Cucurbitacee cu coaja comestibilă 0,1* 0,2 2 0,1 1 Castraveți 0,5 Cornișoni 2 Dovlecei 2 Altele 0,05* (c) Cucurbitacee cu coaja necomestibilă 0,1* 0,5 0,1 1 Pepeni galbeni 2 0,3 Dovleci Pepeni verzi Altele 0,02* 0,02* (d) porumb dulce 0,1* 0,02* 0,02* 0,05* 0,1 0,02* (iv) BRASICEE (a) Varză (dezv. infloresc.) 0,1* 0,02* 0,05 1 0,02* Brocoli Conopidă 0,1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
având conținut de brom, se remarcă "Băile Termale Acâș" din județul Satu Mare. Aceste ape conțin brom, iod și alte săruri. În alimente și băuturi, în cantități foarte mici, bromul se găsește în fructe și legume ca ananas, măr, strugure, frăguțe, pepene galben, usturoi, sparanghel, morcov, țelină, varză, ceapă, praz, ridiche și roșie. În plus, bromul mai este prezent în băuturile acidulate, prezentând un mare pericol pentru consumator. De obicei, compuși ai bromului se adaugă în aceste băuturi cu scopul de a
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
sticlele și paharele nu sunt ciobite... Distracția păstrează limitele decenței. La noi ne-am obișnuit să spunem că este „pitoresc” atunci când te împiedici de coșuri supraîncărcate din care curg resturi de mâncare, cu bâzâit de muște, coji de banane sau pepene, semințe, floricele de porumb, cu mirosuri dubioase de mici la grătar sau de ulei încins la gogoși. În parcurile noastre de distracții riști să fii înghesuit, călcat pe picioare, jefuit, înjurat de indivizi recalcitranți, într-un furnicar pestriț, gălăgios, transpirat
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
le ("Cucumis sativus") sau cum i se mai spune în Moldova "pepene" este o plantă legumicolă din familia "Cucurbitaceae" care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben și cel verde etc., și este cultivat pe scară largă. Provine din India și este cultivat în regiuni tropicale și temperate. Se cultivă în numeroase varietăți, datorită
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
le ("Cucumis sativus") sau cum i se mai spune în Moldova "pepene" este o plantă legumicolă din familia "Cucurbitaceae" care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben și cel verde etc., și este cultivat pe scară largă. Provine din India și este cultivat în regiuni tropicale și temperate. Se cultivă în numeroase varietăți, datorită diversității fructelor. Planta de castravete este o viță târâtoare de 1,5
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
Fructul castravetelui este menționat și în Vechiul Testament (Cartea Numerelor 11:5), ca fiind o plantă foarte răspândită în Egipt, chiar și sclavilor israeliți: Ne amintim de Pește, pe care l-am avut pe mesele noastre în timpul robiei egiptene / de castraveți, pepeni, praz, ceapă, usturoi". Israeliții vor rămâne, astfel, foarte atașați de aceste legume, care vor fi folosite adeseori în mesele lor tradiționale de sărbători. Despre împăratul roman Tiberius se spune că servea castraveți la fiecare masă, indiferent de anotimp. Astfel, pe
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
Munților Stâncoși au învățat de la conchistadori cum să cultive legumele și fructele europene. Cei mai buni agricultori erau cei din triburile Mandan, din zona Dakota de Nord și de Sud. Ei au învățat să cultive soiuri de castraveți și de pepeni și le-au adăugat rapid în alimentație, pe lângă soiuri de porumb, fasole, și altele din aceeași familie a cucurbitaceelor, dovleac, dovlecel și tărtăcuță. Triburile Iroqueze cunoșteau deja planta, la momentul la care au fost vizitați de primii europeni. În 1630
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
scuturate decât dacă rețetă o cere, deoarece amestecarea în shaker duce la opacizarea amestecului. Trebuie știut că aceasta opacizare nu afectează în nic un fel aroma și gustul. Beef Salad 1 1/2 măsuri de 1/2 măsură lichior de pepene galben o linguriță de Chartreuse verde 4 1/2 măsuri de apă tonica cu lămâie Se toarnă amestecul întrâ-un pahar HighBall umplut cu gheață. Se decorează cu lămâie. Clover Club 6 Raspberries 60ml Beefeater Gin 25ml Suc de lămâie proaspăt
Beefeater Gin () [Corola-website/Science/312584_a_313913]
-
simțită abia mult mai tarziu, poate și pentru că opera să a fost editata postum ("O Livro de Cesário Verde, 1901"). El a reușit, că nimeni altul, să dea o expresie poetica realității obiective și cotidiene. În opera să coșul florăresei, pepenii, merele, lemnul pomilor, uneltele dulgherilor, străzile din Lisabona, vitrinele magazinelor, diminețile de lucru și nopțile luminate cu lămpile de gaz capătă frumusețe și sens. Toate acestea sunt redate într-o formă impresionant de exactă, fără emfaza, cu aparentă impasibilitate, într-
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
de țărani au fost alungați de pe moșia Ghindești, deoarece au depus o plângere guvernatorului cu privire la nedreptățile moșierului Ivan Crușenvan. E foarte probabil că țăranii au fost primiți în noua localitate - Cassovca. Datele statistice din 1859 menționează satul Cașunca în volostea Pepeni, județul Soroca. Satul avea 80 de case, și era locuit de 305 de bărbați și 293 de femei. În 1870 populația localității constituia 476 de oameni și erau 95 de gospodării, în 1975 - 535 de oameni și 146 de gospodării
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate. Vegetația spontană are o mare importanță pentru natura și viața omului. Vegetația naturală servește drept izvor de hrană pentru animale și om. Ea înfrumusețează
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate. Vegetația spontană are o mare importanță pentru natura și viața omului. Vegetația naturală servește drept izvor de hrană pentru animale și om. Ea înfrumusețează mediul și
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
republică. Roșiori-Lux are relații de parteneriat cu companii din Polonia, Ungaria, România, Rusia și Ucraina. Calitatea managementului asigură menținerea fondurilor fixe, calitatea deosebită a culturilor, a livezilor de meri (dotate cu un sistem de irigații prin picurare), a plantațiilor de pepene verde (unde se aplică metode speciale sub folie) etc. Primăria Chișcăreni dispune de un post de radio local, cu emisiuni zilnice și care contribuie la dezvoltarea comunitară. La Chișcăreni activează numeroși sportivi judocani, care au obținut rezultate remarcabile în competiții
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
de țărani și-au întemeiat gospodării pe loturile de împroprietărire. Noul sat a fost denumit după o altă localitate din apropiere - Sîngerei În perioada interbelică satul era înregistrat în comuna Rădoaia (județul Bălți), aparținea de Tribunalul Bălți, judecătoria de ocol Pepeni, oficiul poștal și telegraful din Alexăndreni. În sat funcționa o școală primară. În 1933 numărul copiilor de 5-16 ani era de 176, pe când în lista catalogului erau înregistrați numai 84 de elevi. Învățători pe atunci au fost: Teodor Lomaca (căsători
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
anul 1923 la 23 iulie de către arhiepiscopul Gurie. În anul 1922 cu ocazia reformei agrare 71 de țărani nevoiași au fost împroprietăriți cu 211 ha de pământ. Între Otac și Nistru până în anii 50 au fost păduri, câmpuri cu harbuji (pepeni verzi) și grâne. În anul 1933 Otacul avea 581 de locuitori, iar școala primară era frecventată de 156 de elevi. Profesori: Grogore Pleșca (n.1910) și Parascovia Siminel (n.1902). În anul 1940 Otacul avea 783 de oameni. Mai mulți
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
și cultivarea pămîntului. Produsele obținute din aceste îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]