6,437 matches
-
părintelui și învățătorului popoarelor. Intervin și în cursul reprezentației dialoguri și scenete cu caracter politic: Tito-dolari. "Muzica americană n-are decât trei note din gama lui do major: do-la-re." etc. La sanatoriu Alexandru Vasilievici, simpatic agronom, iubitor de versuri și pescar, pe când se joacă wolley-ball, vine c-o știucă, agitat și entuziasmat. Începe a povesti c-o voce teribilă cum s-a întâmplat, cum i s-a stricat catușca. Unul din asistenți îl întreabă blând și timid: Dar de ce strigă așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe un parahod care ne va duce până la Rostov-pe-Don. Vom vedea canalul Volga-Don și marea Timleanscaia. Facem cunoștință cu un scriitor local Mihail Andreici Lobacev om bine zidit, cincizeci de ani vârstă, luptător în bătălia neuitată de la Stalingrad, vânător și pescar, cu care, deși nu știm rusește, și el nu cunoaște altă limbă decât a lui, ne înțelegem foarte bine. "Plohi bez iazâca", zice el. Râbalovi i ahotnichi panimaiut, pescarii și vânătorii se înțeleg, îi răspund eu în ruseasca mea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ani vârstă, luptător în bătălia neuitată de la Stalingrad, vânător și pescar, cu care, deși nu știm rusește, și el nu cunoaște altă limbă decât a lui, ne înțelegem foarte bine. "Plohi bez iazâca", zice el. Râbalovi i ahotnichi panimaiut, pescarii și vânătorii se înțeleg, îi răspund eu în ruseasca mea și el se bucură... Ne înțelegem să facem o partidă de pescuit, duminică, într-un lac cunoscut de el. În 1935 o stațiune specială de mașini și tractoare crease în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nouă un tractor odihnind.Ici și colo ca dintr-o întâmplare minunată câte un om. "Este mult pește aici, mă încredința Mihail Andreici; mai ales sazan; se află și pește răpitor, știucă și sadoc; dar sunt și zile în care pescarii n-au noroc." Am încercat zadarnic, și el și noi, să dobândim ceva din bogăția acestor ape. Dar vântul și întinderile, și probabil și capriciul vânatului, au făcut să ne întoarcem fără nici o dobândă. Dar pescuitul meu a fost de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și gol, care ar evoca parcă vechea mare sarmatică. Peste câțiva ani va fi un mare rezervoriu de pește. Deocamdată e marea izolării. Din când în când apare, departe și la mari distanțe, câte o așezare rudimentară. N-am văzut pescari și bărci oamenii n-au luat încă la cunoștință de această apariție pe care o vor fi văzut pe vremuri preistorice strămoșii lor. N-am văzut paseri altele decât rațe sălbatice, zburând prin lucirea amurgului. (Îmi amintesc că n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tihii-Don, cum s-a revărsat ziua, am fost surprins de peisajul familiar al apelor și al luncilor bogate. Parcă ași fi fost la Siret. Am auzit cucul cântând (întăia oară în aceste ținuturi). Apă maiestoasă și adâncă; din loc în loc pescari cu undiți de fund, prinzând probabil mai mult somotei. Ierburi până la brâu, plopi și sălcii mari de luncă. Case ca la noi. Din loc în loc clădiri mari în construcție: probabil gospodării colective. La opriri, călătorii de pe parahodul nostru trec la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Rostov, destul de rare. Așezările samănă cu cele de la Dunăre. În cele două zile cât am călătorit cu vaporul, am cunoscut pe un agronom bun povestitor, care ne-a povestit lucruri surprinzătoare despre Iacuți și alte neamuri Siberiene. Era vânător și pescar și istorisirile lui din acest domeniu se asemănau cu ale tuturor acestor ahotnici de care e plină și țara noastră. Când l-am întrebat dacă sunt păstrăvi în Gruzia, m-a asigurat că la o apă la care a pescuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vine o apă de +40. Marți 1 Iunie, Soci. Ne așezăm într-un hotel în fața mării. 5.VI. D-rul Alexand. Dimitrievici, sibirian, care vorbește cu emoțiune de patria sa îndepărtată; Vrăcița Tamara Pavlovna, de loc din Soci. Vraci Vladimir Maximovici, pescar cu care am ieșit la pescuit. Olga ........ de la frumoasa grădină botanică subtropicală, ca și grădina ei de simpatică. Soci e un colț surprinzător de lume; la malul Mării Negre, în spate cu marile înălțimi ninse ale Caucazului, într-un teren foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am ieșit cu Vladimir Maximovici la pescuit într-o zi în barcă cu motor, în altă zi cu lotca. Am pescuit stavrizi, cu undiță cu plumb și cârlige cu pene. Dimineața și cătră apusul soarelui ies luntri în larg, cu pescari localnici. Soci se înfrumusețează necontenit; pretutindeni șantiere pentru palate nouă. Șosele perfecte; poduri peste prăpăstii. Cursul pâraielor e regulat pentru nevoile practice și pentru înfrumusețarea peisagiilor. Se află dincolo de păduri sus, pe un țanc de stâncă (650 m. altitudine) un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de o frumuseță sălbatică și măreață. Păstrăvul în luna aceasta (nu știu mai târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită. Pescarii amatori prind destul de puțin. După cât se vede păstrăvul de aici e o corcitură de curcubeu cu păstrăv cu puncte roșii. Am încercat cu nălucă nu merge. Cu muscă, nici atât. Poate în august să dea la instrumente fine cu mulinet fix
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
obraznic, a mormăit cucoana Săftica. Eu nu auzeam și nu băgam de sama nimica. Mă uitam încolo cătră zarea muntelui. 19 Iulie. Partida de pescuit de la Süt-Ghiol, cu Gică, după îndemnul tov. Bocănescu. Vizita de la punctul Mamaia, unde am găsit pescari interesanți și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza pe aici și a ținut să facă numai decât plajă și baie cu nudiștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căluții muntenești câte-un braț de așchii și găteje pentru trebuințile orășenilor. Lemnele se vând cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri în terase până spre creștetul Măgurii și până la țărmul mării. Marea albastră; insule mici, unele locuite de câțiva pescari. Golfuri blânde. Temperatura încă răcoroasă 3 aprilie am găsit însă primăvara instalată. Printre munții ninși, până aproape de Dubrovnic, nu se putea bănui înflorirea de aici. Uniunea Interparlamentară Moară mare Umblă tare; Dar făină Văd puțină. Latră cânele bătrân: Veste rea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ți este fiu și vrei să-i faci bine, ci tu orânduiește să fie după moartea ta domn în locul tău, și pe mă-sa ia-o și ține să-ți fie doamnă, cum au ținut-o în țara noastră toți pescarii brăileni... Și învață-ți tu țara ta cum să te slujească, iar pe noi să ne lași în pace că, de-ți cauți dușman, îl și găsești! Și așa să știi: avem domn mare și bun, și avem pace din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curtea lui, anume Gâdinți”. Tot Bistriței, printre iezerele și prisăcile de la Botna, i se dăruiau la 7 aprilie 1458 și două curți. Este limpede că o mânăstire nu avea nevoie de fortărețe la mare distanță de ea, ca să le păzească pescarii și prisăcarii de la Botna. Sunt pomenite mai multe curți boierești în secolul al XV-lea, chiar și în documentele date în vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Domnul nu ar fi acordat unor boieri posesia unor curți întărite, dacă se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are o pregnantă încărcătură inițiatică, sugerând un tabu, „în perioada de pregătire dintre copilărie și inițiere omului tânăr nu-i este îngăduit să se atingă de alimentele de căpetenie”. Interpretările au mers, de altfel, în direcția unei inițieri în breasla pescarilor, sugerată de masa comună. Ipostaza eroului exprimă o tensiune interioară, dezlegată în următoarele versuri din baladă, ca simptom al „vremii de căsătorit”, adică al probei prema- ritale figurate de confruntarea cu tărâmul fabulos al Vidrosului. Poziția lui fizică denotă frământarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și el cândva un Întemeietor arhetipal. Calul, straiele și paloșul lui din tinerețe sunt un argument simplu în acest sens, la acestea adăugându-se indicația/ interdicția tărâmului sacru, prezentă în basme și în balada Antofiță a lu Vioară I (11). Pescarul senior a parcurs și el ritualul sacrificial, ceea ce susține ideea că interdicția este de fapt un model pe dos: „Cât din ceriu până-n pământ,/ Atât Vidrosul de adânc,/ Furisitul n-are fund!/ Odată că l-am vânat,/ Numai eu că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
știut de la început că numai cu oasele peștilor mitici poate pune bazele unei noi familii prin construirea casei este o mutilare ca „mijloc de diferențiere definitivă” a celui ce a depășit proba inițiatică cu o valență dublă: inițiere în breasla pescarilor și în statutul de întemeietor. Stăpână a „pragului de ape” (Mihai Coman), dar și mamifer, Vidra este vulnerabilă doar prin statutul de mamă. Prinderea și baterea puiului ei îi aduc lui Antofiță făgăduiala că va prinde peștii cei mari, dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a „pragului de ape” (Mihai Coman), dar și mamifer, Vidra este vulnerabilă doar prin statutul de mamă. Prinderea și baterea puiului ei îi aduc lui Antofiță făgăduiala că va prinde peștii cei mari, dar răzbunarea Vidrei nu întârzie. Toți ceilalți pescari mor, ies din procesul inițiatic ca învinși, rolul lor fiind de a sublinia cazul unic, de ales, al feciorului lui Vioară. „Vidra bătrână” nu este descrisă în baladă direct, textul limitându-se la conturarea funcției ei primordiale. Colindele de năvodar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aparență zoomorfă, ci a alungării ei, o formă nouă a paradigmei non-manifestării care se adaugă prinderii/ legării monstrului. Vidra se situează la mijlocul Arborelui Cosmic, ceea ce îi conferă o funcție psihopompă și de aici derivă capacitățile oraculare pe care le caută pescarii. Peste stratul arhaic indicat de semnificațiile cosmogonice ale animalului a venit mentalitatea creștină, care, în virtutea fondului universal al răului și al ispitei, a identificat vidra cu Iuda sau Idolița. Spațiu mitic al animalului acvatic, „Vidrosul” este echivalent codrilor întunecoși și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rămas, tos tri” (Fundu MoldoveiSuceava). Printr-o înghițire transfigurată trece și Antofiță din Vidros I(11), sugestie dată de cufundarea în apele mitice bogate în pește și vidre, după cum arată și toponimul. Balada începe cu o masă rituală (specifică breslei pescarilor), la care flăcăul nu poate participa înainte de pescuitul arhetipal. Descrierea, luxuriantă în sine, denotă și o încărcătură de factură creștină, pentru că peștele „devine simbolul mesei euharistice, unde apare adesea alături de pâine”: „Numai cigă și postrugă,/ Galbină de caracudă/ Și misedru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care și-o va ridica, și astfel peștele uriaș devine un „patron” spiritual, protector al viitoarei familii. „Asociat cu nașterea și restaurarea ciclică”, „simbol al vieții și fecundității”, peștele marchează, în baladă și în colindele de fată mare sau de pescar, stadiul trecerii propriu-zise dintre nivelurile existențiale, securizând evoluția. După un pescuit în profan („bălțile cu rațile”), Antofiță ajunge în apele primordiale ale Vidrosului. Călătoria pare una regresivă în timp, dată fiind deplasarea nocturnă finalizată în momentul inițial al creației: „Toată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noua încercare puiul vidrei și îl chinuie pentru a afla de existența peștelui miraculos. Chemată de plânsul lui, vidra vine la suprafață și îi aduce flăcăului pescuitul visat, nu fără a-l și pedepsi. Scufundându-i vasele și înecându-i pescarii, vidra îl obligă de fapt pe Antofiță să treacă prin abluțiunea inițiatică: el este înghițit de apele începutului și iese din ele chiar în insula de unde s-a ivit creația - „D-o salcie că năzărea,/ O salcie cu mustăți pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
auzi bine, ori n- auzi,/ La Vidrosu să nu mergi,/ Că Vidrosu-i de adânc,/ Cât din cer până-n pământ,/ N-are margine, nici fund;/ Cine intră în adânc,/ Îndată-l prinde/ Și-l mănâncă./ Drept la Vidrosu se ducea/ Dar pescarii nu se-ncumeta” (Peceneaga - Tulcea). În plus față de existențele virtuale, apele infernale conțin esența monstruoasă de la marginea creației, creatura ce trebuie sacrificată prin așezarea ei la temelia lumii. Cel care pătrunde pe tărâmul ei își îneacă ființa istorică pentru a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială; 32 a văcsui-a unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33 luntre rudimentară scobită dintr-un trunchi de salcie sau plop, utilizată de pescari; 34 rindea specială pentru piesele mari; 35 corect bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi subțiri; 40 a tiohăi-a alunga un animal cu strigătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]