9,309 matches
-
812 copii 899. Comuna Pisica era așezată în apropierea Dunării și cuprindea satele Pisica, situat la 24 km nord de orașul Măcin, și Azaclău, situat pe malul drept al Dunării, chiar în fața orașului Galați, la 11 km vest de satul Pisica. În fiecare din cele două sate exista câte o biserică. Cea din satul Pisica avea hramul "Sf. Nicolae" și a fost construită de către locuitori în anul 1881. Biserica din satul Azaclău a fost construită de către locuitori în anul 1834 și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situat la 24 km nord de orașul Măcin, și Azaclău, situat pe malul drept al Dunării, chiar în fața orașului Galați, la 11 km vest de satul Pisica. În fiecare din cele două sate exista câte o biserică. Cea din satul Pisica avea hramul "Sf. Nicolae" și a fost construită de către locuitori în anul 1881. Biserica din satul Azaclău a fost construită de către locuitori în anul 1834 și avea același hram900. În comuna Pisica existau două școli. Școala din satul Pisica a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sate exista câte o biserică. Cea din satul Pisica avea hramul "Sf. Nicolae" și a fost construită de către locuitori în anul 1881. Biserica din satul Azaclău a fost construită de către locuitori în anul 1834 și avea același hram900. În comuna Pisica existau două școli. Școala din satul Pisica a fost construită de către locuitori în anul 1888, iar cea din satul Azaclău în anul 1898901. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea nu exista un sediu al primăriei comunei. În aceeași
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
satul Pisica avea hramul "Sf. Nicolae" și a fost construită de către locuitori în anul 1881. Biserica din satul Azaclău a fost construită de către locuitori în anul 1834 și avea același hram900. În comuna Pisica existau două școli. Școala din satul Pisica a fost construită de către locuitori în anul 1888, iar cea din satul Azaclău în anul 1898901. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea nu exista un sediu al primăriei comunei. În aceeași perioadă comuna avea: 176 de case, 2
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
13 țigani, 6 germani și 5 armeni 912. Comuna Văcăreni era situată în masivul Măcin, la 15 km nord de orașul Măcin și la 63 km de Tulcea și cuprindea satele Văcăreni și Garvan. Se învecina spre nord cu localitatea Pisica, spre sud cu Jijila, spre est cu Luncavița, iar spre vest cu orașul Măcin. În comună existau două biserici, câte una în fiecare din cele două sate. Acestea aveau câte un preot și un cântăreț. Biserica din satul Văcăreni avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Armutlia, Atmagea, Balabancea, Bașchioi, Beidaut, Beștepe, Canlî-Bugeac, Caramanchioi, Caranasuf, Caraorman, Carcaliu, Casapchioi, Casimcea, Cataloi, Cârjelari, Câșla Ciamurli de Jos, Ciamurli de Sus, Cerna, Ciucurova, Cogealac, Cuium-Punar, Congaz, Enisala, Greci, Jijila, Jurilofca, Luncavița, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Nalbant, Niculițel, Ortachioi, Parcheș, Pecineaga, Pisica, Poșta, Potur, Sarichioi, Sarighiol, Sarinasuf, Satu Nou (plasa Măcin), Satu Nou (plasa Sulina), Satu Nou (plasa Tulcea), Sfântu Gheorghe, Sfiștofca, Slava Rusă, Somova, Toxof, Turcoaia, Văcăreni și Zebil 2883. În aprilie 1908, nemulțumiți de activitatea prefectului județului Constanța, domnul Scarlat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
an, plasa Tulcea se compunea din următoarele localități: Agighiol, Beștepe, Cataloi, Câșla, Malcoci, Mahmudia, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, Parcheș, Poșta, Sarighiol, Sarinasuf, Satu Nou și Somova. Plasa Măcin cuprindea localitățile: Balabancea, Carcaliu, Cârjelari, Cerna, Cuiumpunar, Greci, Isaccea, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu Nou, Turcoaia și Văcăreni 2937. În același timp, plasa Sulina cuprindea localitățile: Sulina, Sfiștofca, Sfântu Gheorghe, Satu Nou, Caraorman și Chilia. Într-o altă secțiune a rapotului său, prefectul I. C. Atanasiu prezenta situația spitalelor din orașele: Sulina, Babadag, Isaccea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Era timpul să fie coborâte velele. Câțiva mateloți japonezi se cățărară pe catarge și, la ordinul marinarilor spanioli, coborâră velele ce semănau cu niște steaguri uriașe. Parâmele scoaseră un scârțâit și niște pescăruși albi cu coada neagră țipară ca niște pisici. Repede, înainte să-și dea cineva seama, galionul își stabili molcom direcția. În sunetul valurilor ce se loveau de carena vasului, samuraiul își spuse că în acel moment începea destinul său. CAPITOLUL III Pe cinci mai am pornit din micul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
trosnea din toate încheieturile sub limbile mistuitoare ale flăcărilor, japonezii porniră di nou la drum, înaintând cu urechile ciulite prin crângul întunecat de bananieri. Printre trunchiurile albicioase, se zăreau petece de cer înăbușitor și dealuri de măslini ce păreau niște pisici încovrigate. După ce ieșiră din crâng, lumina soarelui îi lovi în moalele capului. Din umbra unui măslin zvâcniră câteva siluete zdrențuite. Era o indiancă de fustele căreia se agățau trei copii murdari. Sunt preot, zise Velasco tare. Sunt preot. N-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe făgașul hotărât. Era silit să cadă într-un hău întunecat. Zăpada de pe acoperiș alunecă din nou cu un scârțâit. Acesta îi aduse aminte samuraiului de scârțâitul parâmelor. Parâmele scârțâiră, pescăruși albi se înălțară în zbor cu țipăt ascuțit de pisică, valurile se loviră de carena corăbiei și vasul porni către oceanul întins. Din clipa aceea drumul destinului său era deja pecetluit să ajungă aici. Lunga sa călătorie avea să-l poarte până în locul unde trebuia să-l aducă. Băgă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
O să-l vedem? Da, o să aruncăm o privire. — I se aude răgetul de la distanța aia? Ai zice că e chiar aici, În tabără. — Da, de al naibii de departe. E ciudat cât de departe poate fi auzit. Să sperăm că-i o pisică bună de Împușcat. Băieții zic că au văzut unul mare pe-aproape. Dacă am vreo ocazie, unde să trag ca să-l dobor? În umeri. În gât, dacă reușești. Trebuie să-i spargi osul. Să-l rupi. Sper să nimeresc cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
băuturii și a irosirii, și despre celălat că e atât de Încăpățânat și certăreț Încât nu putea sta cu un matador mai mult de un sezon. Cât despre banderillero, acesta era un om Între două vârste, cărunt, agil ca o pisică, În ciuda vârstei sale, și care arăta, cum stătea la masă, ca un om de afaceri cu oarecare succes. Picioarele-l mai țineau Încă sezonul acesta și era destul de inteligent și experimentat ca să-și găsească de lucru și la multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
adevărat, negru și neted, cu vârful alb, și Enrique, care trecu pe lângă el și se Întoarse pentru a ataca din nou, era chiar trupul masiv, fierbinte și Însângerat al taurului care tropăi pe lângă el și apoi se Întoarse ca o pisică și-l atacă În timp ce el Își Învârtea Încet capa. Apoi taurul se-ntoarse și mai atacă o dată, și, pândind vârful cuțitului În mișcare, Paco Își duse piciorul stâng În față puțin mai mult decât ar fi trebuit, și cuțitul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ciulite, pândind primele zgomote care mi-ar fi anunțat acel eveniment mereu misterios care se numea contact cu dușmanul, și bătrânul stătea lângă mine. — Da’, totuși, de ce animale aveai grijă? — Păi erau trei, cu toate. Erau două capre și o pisică; și mai erau patru perechi de porumbei. Și a trebuit să le lași? — Da. Din cauza artileriei. Căpitanul mi-a zis să plec, din cauza artileriei. — Și familie n-ai? l-am Întrebat, uitându-mă pe malul celălalt al fluviului, unde cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să plec, din cauza artileriei. — Și familie n-ai? l-am Întrebat, uitându-mă pe malul celălalt al fluviului, unde cele câteva căruțe rămase se grăbeau să coboare pe malul abrupt. — Nu, n-am, În afară de animalele pe care le-am menționat. Pisica n-o să pățească nimic, asta-i sigur. O pisică poa’ să-și poarte singură de grijă, dar la celelalte nici nu vreau să mă gândesc. — Și ce politică faci? — Nu fac nici o politică. Am șapteșase de ani. Am făcut doișpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
am Întrebat, uitându-mă pe malul celălalt al fluviului, unde cele câteva căruțe rămase se grăbeau să coboare pe malul abrupt. — Nu, n-am, În afară de animalele pe care le-am menționat. Pisica n-o să pățească nimic, asta-i sigur. O pisică poa’ să-și poarte singură de grijă, dar la celelalte nici nu vreau să mă gândesc. — Și ce politică faci? — Nu fac nici o politică. Am șapteșase de ani. Am făcut doișpe kilometri până aici și mai departe nu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
camioanele? — Spre Barcelona, i-am spus. — Nu știu pe nimeni pe-acolo, dar mulțumesc mult că mi-ai zis. Mulțumesc Înc-o dată. Îmi aruncă o privire fadă și obosită și apoi, vrând să-și Împartă necazurile cu cineva, Îmi zise: — Pisica o să se descurce, sunt sigur. N-am de ce să-mi fac griji cu pisica. Dar celelalte...Ce crezi c-o să pățească celelalte? — Păi, probabil c-o să scape și ele. — Crezi? — De ce nu, i-am răspuns privind Înspre malul celălalt, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mult că mi-ai zis. Mulțumesc Înc-o dată. Îmi aruncă o privire fadă și obosită și apoi, vrând să-și Împartă necazurile cu cineva, Îmi zise: — Pisica o să se descurce, sunt sigur. N-am de ce să-mi fac griji cu pisica. Dar celelalte...Ce crezi c-o să pățească celelalte? — Păi, probabil c-o să scape și ele. — Crezi? — De ce nu, i-am răspuns privind Înspre malul celălalt, unde nu mai era acum nici o căruță. — Da’ ce-o să facă atunci când o să vină bombardamentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
adreseze. Atâta făceam, aveam grijă de animale. N-aveam ce să-i fac. Era duminica Paștilor și fasciștii avansau spre Ebru. Era o zi Întunecată și cenușie, cu cerul acoperit, așa că nu-și scoseseră avioanele. Treaba asta și faptul că pisicile Își pot purta singure de grijă erau ultimul noroc al bătrânului. Acolo, În Michigan Jim Gilmore venise-n Hortons Bay din Canada. Cumpărase fierăria de la bătrânu’ Horton. Jim era mic de statură și negricios, cu mustăți și mâini mari. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
departe. Picadorul și-a Înfipt pintenii, s-a aplecat Înainte și a Început să-și agite sulița În fața taurului. Sângele curgea Întruna dintre picioarele din față ale calului. Era amețit și se clătina. Taurul nu se hotăra să atace. O pisică În ploaie Erau doar doi americani În tot hotelul. Nu-i cunoșteau pe oamenii cu care se-ntâlneau pe scări când plecau sau se-ntorceau În cameră. Aveau o cameră la etajul al doilea, cu vedere la mare. De la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
reveni, spărgându-se-n ploaie. Nu se mai vedea nici o mașină În piața de lângă monument. De cealaltă parte, În ușa unei cafenele, un chelner stătea și privea piața pustie. Soția americanului privea pe fereastră. Afară, chiar sub fereastra lor, o pisică se ghemuise sub una din mesele verzi udate de ploaie. Pisica Încerca să se strângă cât putea ca să nu se ude. Mă duc jos să iau pisica aia, spuse soția americanului. — Mă duc eu, se oferi soțul, care stătea Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În piața de lângă monument. De cealaltă parte, În ușa unei cafenele, un chelner stătea și privea piața pustie. Soția americanului privea pe fereastră. Afară, chiar sub fereastra lor, o pisică se ghemuise sub una din mesele verzi udate de ploaie. Pisica Încerca să se strângă cât putea ca să nu se ude. Mă duc jos să iau pisica aia, spuse soția americanului. — Mă duc eu, se oferi soțul, care stătea Întins pe pat. — Lasă, o iau eu. Săraca pisicuță, cum Încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
piața pustie. Soția americanului privea pe fereastră. Afară, chiar sub fereastra lor, o pisică se ghemuise sub una din mesele verzi udate de ploaie. Pisica Încerca să se strângă cât putea ca să nu se ude. Mă duc jos să iau pisica aia, spuse soția americanului. — Mă duc eu, se oferi soțul, care stătea Întins pe pat. — Lasă, o iau eu. Săraca pisicuță, cum Încearcă să se ferească de ploaie sub masă. Soțul continuă să citească, sprijinit pe două perne așezate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În care Înțelegea el să fie hotelier. Îi plăceau fața lui bătrână și greoaie și mâinile lui mari. Plăcându-i de el, deschise ușa și privi afară. Un om acoperit cu o pelerină traversa piața goală Îndreptându-se spre cafenea. Pisica ar trebui să fie după colț, la dreapta. Ar putea Încerca să meargă până la ea pe sub streașină. Cum stătea În pragul ușii, cineva deschise o umbrelă În spatele ei. Era camerista care făcea curat În camera lor. — Să nu vă udați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
udați, Îi zâmbi, vorbind În italiană. Hotelierul o trimisese, desigur. Cu camerista ținându-i umbrela În spate, merse de-a lungul aleii presărate cu pietriș, până ajunse sub fereastra lor. Masa era acolo, verde și strălucitoare, spălată de ploaie, dar pisica dispăruse. Brusc, fu dezamăgită. Camerista se uita la ea. — Ha perduto qualche cosa, signora? — Era o pisică aici, zise americanca. — O pisică? — Sì, il gatto. — O pisică? râse camerista. O pisică În ploaie? — Da, era sub masa asta. Of, voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]